Primaria Comunei Doicesti

Categorie
Judetul Dambovita
  • Judet: Dambovita
    Localitate: Doicesti
    Adresa:  Str. Coloniei nr. 62
    Telefon: 0245.227.023
    Fax: 0245.227.506
    E-mail:  doicesti@cjd.ro
    Website:  www.primariadoicesti.ro
    Primar: Ismail Mircea

    Pozitionare:

    Comuna Doicesti din judetul Dambovita – situata la aproximativ 7-8 km de municipiul Targoviste – este amplasata pe lunca raului Ialomita, fiind invecinata cu:
    – la est – comuna Aninoasa;
    – la vest – comuna Vulcana Pandele;
    – la sud – raul Ialomita;
    – la nord – comuna Glodeni;
    Suprafata comunei Doicesti de 11,5 km² se extinde de-a lungul cursului mijlociu al raului Ialomita, la iesirea acestuia din sectorul subcarpatic.
    Intinderea teritoriului este de 1097,95 ha, din care: 199 ha intravilan si 899 ha extravilan (din care: arabil = 389,59ha, pasuni = 164,52 ha, fanete = 16,87 ha, vii si livezi = 119,27 ha, curti constructii = 142,37, alte folosinte = 183,00 ha).
    Comuna Doicesti nu are sate componente (localitatea de resedinta fiind comuna Doicesti).

    In cadrul judetului Dambovita, satul Doicesti ocupa o pozitie centrala, la aproximativ 8 km nord de municipiul Targoviste, pe terasa de pe malul stang al raului Ialomita.
    Principalele cai de comunicatie
    – Calea ferata Pietrosita-Targoviste-Bucuresti, prin care se asigura legatura rapida cu municipiul Targoviste, cu localitatile din nordul judetului (orasele Pucioasa si Fieni) precum si cu capitala tarii;
    – Drumul national DN 71 Sinaia-Targoviste-Bucuresti; prin DN 71 se face legatura cu DN 72 Gaesti-Targoviste-Ploiesti;
    – O serie de drumuri comunale asigura legatura intre comunele Sotanga, Glodeni, Vulcana Pandele.

    Populatia comunei Doicesti este de 4783 locuitori, in urmatoarea componenta etnica:
    – 4769 cetateni de nationalitate romana;
    – 1 cetatean de nationalitate greaca;
    – 11 cetateni de nationalitate rromi;
    – 1 cetatean de nationalitate ucrainiana;
    – 1 cetatean de origine maghiara;

    Din punct de vedere al religiei, situatia este urmatoarea:
    – ortodoxa = 4601 cetateni;
    – baptista = 1 cetatean;
    – penticostala = 93 cetateni;
    – crestin dupa evanghelie = 34 cetateni;
    – reformata = 1 cetatean;
    – protestant = 5 cetateni;
    – romano-catolica = 1 cetatean;
    – biserica evanghelica romana = 43 cetateni.

    Numarul de someri inregistrati la sfarsitul lunii martie 2005: 100, din care 54 femei, si anume:
    Numarul de someri neindemnizati este 35 (18 femei);
    Numarul de someri indemnizati este 65, si anume:
    – ajutor integrare = 14 (4 femei);
    – ajutor somaj = 15 (32 femei);
    Acestia sunt repartizati astfel:

    Pe categorii socio-profesionale: – muncitori = 58 (31 femei)
    – studii medii = 5 (3 femei)
    – studii superioare = 3 (2 femei).

    Pe grupe de varsta: – 18-30 ani = 28 (9 femei)
    – 30-40 ani = 23 (15 femei)
    – 40-80 ani = 13 (12 femei)
    – peste 50 ani = 1 (0 femei).

    Populatia:

    Total locuitori: 4783
    Nationalitate:  romana
    Religie:  ortodoxa

    Suprafata: 11.5 km2

  •  

    Data nasterii:  10.20.1946
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PSD
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:  0245.227.023
    E-mail:  doicesti@cjd.ro
    Website:  www.primariadoicesti.ro
    Realizari

  •  Satul Doicesti este atestat documentar din 2 iunie 1639 si continua satul disparut azi, Barbatesti, cunoscut din 8 septembrie 1579. Atestarea arheologica indica insa asezari daco-romanice inca din secolul IV-V e.n.
    La inceputul secolului al XVIII-lea cea mai mare parte a teritoriului actual a localitatii Doicesti era stapanita de boierii Balaceni si Barbatesti.

    In anul 1701 mosia satului Barbatesti, stapanita de boierii Barbatesti, a fost cumparata de Constantin Brancoveanu. Cu prilejul acestei vanzari s-a alcatuit o hotarnicie din care rezulta ca satul se gasea intre Sateni, Doicesti si Aninoasa.
    Constantin Brancoveanu a cumparat satul Barbatesti pentru suma de 1000 taleri, in dorinta de a face mosie pentru cel de-al patrulea fiu al sau, Mateias, precum si crearea unei cetati intarite, cu ziduri de peste 6 m inaltime.
    La 1 mai 1702, Constantin Brancoveanu cumpara mosia Doicesti, contribuind astfel la contopirea celor doua asezari – Doicesti si Barbatesti.

    Dupa reintoarcerea de la Adrianopol, unde sultanul “il acuza de nesupunere fata de poarta”, Constantin Brancoveanu grabeste ridicarea constructiilor de la Doicesti. Astfel in anul 1706 a ridicat mai intai biserica, care mai rezista si astazi.
    In anul 1901, comuna Doicesti era alcatuita din patru catune: Doicesti, Dolani, Gusoiul si Sateni, avand o populatie de 1628 locuitori, iar in 1907, comuna Doicesti era compusa din trei sate: Doicesti, Dolani, Sateni, avand o populatie de 2308 locuitori.
    Satul Dolani apare mentionat in documente pentru prima data in anul 1831 ca un sat nou. Noul sat dispunea de un numar redus de locuitori, multi foarte saraci. Astazi satul Dolani face parte integranta din localitatea Doicesti.
    Satul Doicesti este atestat documentar din 2 iunie 1639 si continua satul disparut azi, Barbatesti, cunoscut din 8 septembrie 1579. Atestarea arheologica indica insa asezari daco-romanice inca din secolul IV-V e.n.

    La inceputul secolului al VIII-lea cea mai mare parte a teritoriului actual al localitatii Doicesti era stapanita de boierii Balaceni si Barbatesti.

    In anul 1701 mosia satului Barbatesti, stapanita de boierii Barbatesti, a fost cumparata de Constantin Brancoveanu.

    Cu prilejul acestei vanzari s-a alcatuit o hotarnicie din care rezulta ca satul se gasea intre Sateni, Doicesti si Aninoasa, avand 1112 stanjeni masa (peste 2 km).

    Constantin Brancoveanu  a cumparat satul Barbatesti pentru suma de 1000 taleri, in dorinta de a  face mosie pentru cel de-al patrulea fiu al sau, Mateias, precum si crearea unei cetati intarite, cu ziduri de peste 6 m inaltime.

    La 1 mai 1702, Constantin Brancoveanu cumpara mosia Doicesti, contribuind astfel la contopirea celor  doua   asezari – Doicesti si Barbatesti.

    Dupa reintoarcerea de la Adrianopol, unde sultanul “il acuza de nesupunere fata de poarta”, Constantin Brancoveanu grabeste ridicarea constructiilor de la Doicesti. Astfel in anul 1706 a ridicat mai intai biserica, care mai rezista si astazi.

    In anul 1901, comuna Doicesti  era alcatuita din patru catune: Doicesti, Dolani, Gusoiul si Sateni,avand o populatie de 1628 locuitori, iar in 1907, comuna Doicesti era compusa din trei sate: Doicesti, Dolani, Sateni, avand o populatie de 2308 locuitori. Satul Dolani apare mentionat in documente pentru prima data in anul 1831 ca un sat nou. Acesta avea un numar redus de locuitori, multi foarte saraci. Astazi satul Dolani face parte integranta din localitatea Doicesti.

  •  Comuna Doicesti din judetul Dambovita – situata la aproximativ 7-8 km de municipiul Targoviste – este amplasata pe lunca raului Ialomita, fiind invecinata cu: – la est – comuna Aninoasa; – la vest – comuna Vulcana Pandele; – la sud – raul Ialomita; – la nord – comuna Glodeni; Suprafata comunei Doicesti de 11,5 km² se extinde de-a lungul cursului mijlociu al raului Ialomita, la iesirea acestuia din sectorul subcarpatic. Intinderea teritoriului este de 1097,95 ha, din care: 199 ha intravilan si 899 ha extravilan (din care: arabil = 389,59ha, pasuni = 164,52 ha, fanete = 16,87 ha, vii si livezi = 119,27 ha, curti constructii = 142,37, alte folosinte = 183,00 ha). Comuna Doicesti nu are sate componente (localitatea de resedinta fiind comuna Doicesti). In cadrul judetului Dambovita, satul Doicesti ocupa o pozitie centrala, la aproximativ 8 km nord de municipiul Targoviste, pe terasa de pe malul stang al raului Ialomita. Principalele cai de comunicatie – Calea ferata Pietrosita-Targoviste-Bucuresti, prin care se asigura legatura rapida cu municipiul Targoviste, cu localitatile din nordul judetului (orasele Pucioasa si Fieni) precum si cu capitala tarii; – Drumul national DN 71 Sinaia-Targoviste-Bucuresti; prin DN 71 se face legatura cu DN 72 Gaesti-Targoviste-Ploiesti; – O serie de drumuri comunale asigura legatura intre comunele Sotanga, Glodeni, Vulcana Pandele. Populatia comunei Doicesti este de 4783 locuitori, in urmatoarea componenta etnica: – 4769 cetateni de nationalitate romana; – 1 cetatean de nationalitate greaca; – 11 cetateni de nationalitate rromi; – 1 cetatean de nationalitate ucrainiana; – 1 cetatean de origine maghiara; Din punct de vedere al religiei, situatia este urmatoarea: – ortodoxa = 4601 cetateni; – baptista = 1 cetatean; – penticostala = 93 cetateni; – crestin dupa evanghelie = 34 cetateni; – reformata = 1 cetatean; – protestant = 5 cetateni; – romano-catolica = 1 cetatean; – biserica evanghelica romana = 43 cetateni. Numarul de someri inregistrati la sfarsitul lunii martie 2005: 100, din care 54 femei, si anume: Numarul de someri neindemnizati este 35 (18 femei); Numarul de someri indemnizati este 65, si anume: – ajutor integrare = 14 (4 femei); – ajutor somaj = 15 (32 femei); Acestia sunt repartizati astfel: Pe categorii socio-profesionale: – muncitori = 58 (31 femei) – studii medii = 5 (3 femei) – studii superioare = 3 (2 femei). Pe grupe de varsta: – 18-30 ani = 28 (9 femei) – 30-40 ani = 23 (15 femei) – 40-80 ani = 13 (12 femei) – peste 50 ani = 1 (0 femei).
  •  In comuna Doicesti functioneaza urmatoarele institutii de invatamant:
    – Scoala nr. 1, cu sediul in comuna Doicesti, str. C-tin Brancoveanu, nr. 435 (clasele I-IV).
    – Scoala nr. 2, cu sediul in comuna Doicesti, str. C-tin Brancoveanu, nr. 186 (clasele I-IV).
    – Scoala nr. 3, cu sediul in comuna Doicesti, str. Coloniei, nr. 15 (clasele I-VIII), telefon 0245227318;
    – Gradinita nr. 1, cu sediul in comuna Doicesti, str. Coloniei, nr. 17.
    – Gradinita nr. 2, cu sediul in comuna Doicesti, str. C-tin Brancoveanu, nr. 381.
    – Gradinita nr. 3, cu sediul in comuna Doicesti, str. C-tin Brancoveanu, nr. 186.
  •  Consideratii asupra cadrului geografic
    a) Aspectele de relief actual in zona sunt consecintele interactiunii factorilor modelatori externi din care aportul considerabil l-a avut activitatea raului Ialomita si zona deluroasa din estul perimetrului;
    Se deosebesc urmatoarele forme de relief:
    – albia majora a raului Ialomita;
    – terasa de pe stanga raului Ialomita;
    – contactul terasa – zona colinara.
    b) Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de raul Ialomita care colecteaza o serie de torenti de pe versantul estic al comunei si care influenteaza nivelul hidrostatic al zonei.
    c) Conform raionarii zonei geoseismice a teritoriului Romaniei, localitatea Doicesti se incadreaza in zona macroseismica de gradul VIII.
  •  
  • La inceputul secolului trecut, comuna Doicesti era alcatuita din patru catune: Doicesti, Dolani, Sateni si Gusoiul si avea 1628 locuitori. Ocupatia principala era viticultura, cultivandu-se vita de vie pe dealurile Boltasul, Valea Bradului, Daia si Iuzi. Se producea tuica din prune si se cultivau porumbul si canepa.
    La 1912, comuna Doicesti avea trei sate: Doicesti, Dolani si Sateni cu 1562 locuitori care se ocupau cu agricultura si impletitul rachitei. In sat exista un dispensar medical.
    In afara de agricultura, locuitorii aveau si alte preocupari: la 1769-1774 banul Mihai Cantacuzino afirma ca la Doicesti se faceau oglinzi din sticla.
    Descoperirea carbunelui la Doicesti (1834) a deschis un insemnat bazin carbonifer, care a devenit spre sfarsitul secolului trecut cel mai important din Muntenia.
    La 1889 a intrat in functiune prima rafinarie de petrol. In iulie-august 1919, minerii au organizat mai multe demonstratii in fata birourilor intreprinderilor carbonifere din Doicesti, cerand marirea salariilor, iar in august se declanseaza greva. In octombrie 1920, alaturi de muncitorii de la schelele petrolifere au incetat lucrul si cei de la rafinariile locale in numar de cca. 500; la greva au partcipat si minerii din Sotanga si Doicesti, in numar de 2000. La 1929 are loc o noua greva la mina de lignit „Valea Bradului”.
    Incepand din acelasi an se infiinteaza o tesatorie mecanica cu 30 de razboaie de tesut, iar in 1930 o uzina electrica de 2800 H.P. In 1934-1940 tesatoria fratilor Branescu capata o mare extindere, functionand cu 178 de lucratori, 140 razboaie, 132 fuse de bobinat si 70 fuse de facut tevi. La 1935 s-a infiintat o fabrica pentru deshidratarea carbunelui cu ajutorul autoclavelor de mare presiune.
    In august 1945 functionau la Doicesti doua societati petrolifere, doua tesatorii, o fabrica de cherestea si o societate miniera. In acelasi an s-au expropriat 184 ha teren, fiind improprietariti 520 locuitori.
    Actualmente, profilul economic dominant al satului Doicesti este industrial-agrar, componenta de baza fiind prima.
    Suprafata totala cuprinsa in teritoriul administrativ al comunei Doicesti este de 1097,95 ha, din care:
    – arabil 389,59 ha;
    – pasuni 164,52 ha;
    – fanete 16,87 ha;
    – vii si livezi 119,27 ha;
    – curti constructii 142,37 ha;
    – alte folosinte 183,00 ha.
    Din totalul suprafetei cuprinse in teritoriul administrativ, terenul agricol reprezinta 35,48%, pasunile si fanetele 16,52% iar vii si livezi 10,86%.
    Profilul economic dominant este pomicultura si cultura cerealelor, dar aceste activitati nu sunt decat complementare in majoritatea cazurilor in ceea ce priveste venitul necesar unei familii.
    Comuna Doicesti este una dintre cele mai industrializate localitati rurale ale judetului Dambovita.

  • Pe teritoriul comunei Doicesti sunt amplasate monumente si ansambluri de arhitectura, ce constituie un potential turistic:
    1. BISERICA „NASTEREA MAICII DOMNULUI” – 1706;
    2. RUINELE CURTII BRANCOVENESTI – 1706
    Acest ansamblu reprezinta zona istorica protejata, delimitata prin studiul nr. 3000/4735, ce a fost avizat de catre C.N.M.A.S.I. in 1993.
    Constantin Brancoveanu a construit pe proprietatile din Doicesti o casa domneasca in stilul epocii si in mijlocul curtii.
    In jurul casei domnesti se afla zidul de incinta, de constructie specific brancoveneasca, folosindu-se piatra de rau incastrata in casete de caramida.
    Astazi, din fosta casa domneasca ridicata la Doicesti de Domnitorul Constantin Brancoveanu n-a mai ramas nimic. In schimb, zidul se pastreaza intr-o stare relativ buna in partea de sud si vest, in aceste locuri ridicandu-se pana la inaltimea de 6 m; pe latura de nord, zidul este in mare parte daramat iar spre vest se vad inca temeliile.
    Zidul este prevazut cu metereze contraforte dreptunghiulare, ceea ce dovedeste intentia de a se crea un bloc bine intarit care sa reziste la atacuri.
    Curtea Domnitorului Constantin Brancoveanu se compune dintr-un complex de cladiri: in afara casei domnesti se intalnesc si azi, pe peretele de vest urme de constructii care indica faptul ca in aceasta parte se aflau grajdurile, hambarele, locuintele slugilor.
    In apropierea casei domnesti, Constantin Brancoveanu a construit o biserica de piatra. Constituita in plan de nava dreptunghiulara si boltita cu doua calote semicilindrice, este alcatuita dupa cerintele cultului, avand altar, naos, pronaos, la care se adauga un pridvor la vest cu calota semicilindrica.
    Coloanele ce inconjoara pridvorul sunt torsionate, frumos daltuite din piatra, avand la partea inferioara si superioara decoratii florale. In partea superioara stalpii sunt uniti intre ei de arcade trilobate.
    Pictura exterioara atinge maximum de inflorire in epoca brancoveneasca la Biserica din Doicesti, aceasta fiind cea mai frumos decorata dintre bisericile brancovenesti cu pictura exterioara.
    Biserica prezinta numeroase sculpturi, se remarca coloanele pridvorului.
    In interiorul bisericii se pastreaza pictura in fresca, facuta in timpul lui Constantin Brancoveanu. Se distinge fresca votiva, reprezentand intreaga familia a lui Constantin Brancoveanu: sotia, cei patru fii – Constantin, Stefan, Radu, Matei si pe cele sapte fiice – Stanca, Maria, Smaragda, Ilinca, Safta, Ancuta, Balasa.
    Pe peretele dinspre sud, fresca infatiseaza pe parintii domnitorului : tatal – Papa Brancoveanu (stramos al lui Matei Basarab) si mama – Stanca Cantacuzino (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino).

    BISERICA BRANCOVENEASCA

    Biserica se află pe drumul comunal nr. 142, amplasată la aproximativ 100 m  în interiorul curții ridicată pe o suprafață de teren mai înaltă decât nivelul drumului și orice ființă omenească, care străbate aleea către ea vede și simte înalțarea naturală a pământului, și, de ce nu, omul vede și simte înalțarea către…cer și spre Împarăția Domnului.

    Biserica, privită în totul ei, pare șuie și suavă, mică dar parcă nu este atât de mică, frumoasă și încântătoare, dornică să-ți aline sufletul, să te regăsești împreună cu toți  „foști” ai tăi, să  te regăsești  meditând și să-ți răspunzi la întrebările: „Cine ești?”, „Cine ai fost?” și „Cine vei fi?”.

    PISANIA

    Domnitorul Constantin Vodă Brâncoveanul a construit la Doicești și biserica „…dă piatră, unde altădată n-au fost…”, construită în plan de navă dreptunghiulară și boltită cu două calote semicilindrice.

    Pridvorul reproduce un element de veche tradiție în arhitectura muntenească, întâlnit pentru prima dată la o construcție religioasă la biserica Domnească din Târgoviște. Coloanele ce înconjoară pridvorul sunt torsionate, frumos dăltuite din piatră, având la partea inferioară și superioară măiestre decorații florale. În partea superioară, stâlpii sunt uniți între ei de arcade trilobate.

    Pronaosul, la care se adosează o mică construcție circulară pe fațada de nord, prin care se ajungea la turnul-clopotniță, prezintă câte două ferestre pe peretele de sud și nord. Deasupra  pronaosului se afla un  turn clopotniță care s-a dărâmat la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost înlocuit cu unul din lemn.

    Mica construcție circulară se întâlnește mai întâi la monumentele ridicate în timpul domniei lui Matei Basarab, înlocuind o scară în grosimea zidului.

    Trecerea din pronaos se face printr-o arcadă care străpunge  zidul plin de separare.

    Naosul este acoperit cu o cupolă semicilindrică sprijinită pe patru arce semicilindrice adosate zidurilor de contur. În același timp, naosul este luminat de patru ferestre, câte două pe fiecare latură, având deasupra câte o fereastră mai mică cu străvazături în piatră.

    Absida altarului este semicirculară în interior și poligonală în exterior, fiind încadrată de cele două  nișe  întâlnite curent în alcătuirea acestei încăperi, proscomidia și  diaconiconul.

    La exterior, biserica prezintă fațadele împarțite în doua registre, separate printr-un brâu median încadrat de doua șiruri de zimți din cărămida.

    Pe pereții de nord și sud, în dreptul zidului desparțitor între naos și pronaos, prezintă un contrafort masiv. Brâul și cornișa sunt decorate cu pictură florală și geometrică. În Țara Românească, pictura exterioară se întâlnește mai întâi la biserica Domnească și casele domnești construite de Petru Cercel la Târgoviște, fiind reluată de numeroase  monumente zidite ulterior. Pictura exterioară atinge maximum de înflorire în epoca brâncovenească la biserica din Doicești, aceasta fiind cea mai frumos decorată dintre mânăstirile și bisericile brâncovenești cu pictură exterioară.

    Biserica prezintă frumoase sculpturi. Se remarcă coloanele pridvorului cu flori de acant, atât la partea inferioară, cât  și la cea superioară. Același motiv se repetă și în sculptura de la portalul bisericii, dar este organizat într-o miscare meandrică.

    În interiorul bisericii se păstrează pictura în frescă făcută în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Se distinge fresca votivă, reprezentând întreaga familie a lui Constantin Brâncoveanu. Pictorul a înfățisat, alături de domnul țării și de soția sa, pe cei patru fii: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și pe cele  șapte fiice: Stanca, Maria, Smaragda, Ilinca, Safta, Ancuța, Bălașa.

    Comparând portretele familiei lui Constantin Brâncoveanu cu cele de la alte ctitorii, Nicolae Iorga constată că “batrânețea apare…fetele sunt toate șapte de aceeași mărime ca și a doamnei vădit îmbătrânită…” pe peretele de sud, fresca înfățișează pe părinții domnului, “jupan Papa Brâncoveanu vel postelnic” și “Stanca Cantacuzineasca”, precum și  pe Preda Brâncoveanu și Matei Basarab.

    Se întâlnește la Doicești o scenă interesantă, care înfătișează minunea înfăptuită de Iisus Christos când o mare mulțime de oameni  s-a putut sătura cu 5 pâini și trei pești, întâlnită și la biserica  Domnească din Târgoviște. Pictorul a căutat un perete care să-i permită tratarea unei scene de o mare amploare, la fel ca și  la Târgoviște, și  pentru aceasta și-a ales partea dinspre altar a catapetesmei, care îi dădea posibilitatea să desfășoare în mod complex scena.

    Transformările suferite de istoria acestui sat în perioada brâncoveneasca sunt de un deosebit interes, ușurând înțelegerea complexă a intensei activități din perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. Această prezentare poate să trezească interesul pentru un moment uitat, de multe ori neînțeles și tratat cu indiferență, cu toate că importanța și valoarea lui sunt deosebit de mari pentru istoria Țării Românești și în primul rând pentru județul Dambovița, pentru localitatea Doicești.

    PARCUL MATEIAS, in suprafata de  2 ha, ce gazduieste  edificiile zidurilor brancovenesti si  6 statui din bronz reprezentand chipurile domnitorului Constantin Brancoveanu, fiii domnitorului (Constantin, Stefan, Radu si Matei)  si a sfetnicului Ianache Vacarescu.

  • Spital:

    Dispensarul Medical Grupat, cu sediul in comuna Doicesti, str. Coloniei, nr. 11.

    –   Farmacie si laborator farmaceutic, cu sediul in comuna Doicesti,  str. Aleea Sinaia, nr. 153;

    Politie:

    0245.227.002

    Pompieri:
    Altele:

    –   Biblioteca comunala, cu sediul in comuna Doicesti, str. C-tin Brancoveanu, nr. 379.

    –   Camin Cultural, cu sediul in comuna Doicesti, str. C-tin Brancoveanu, nr. 379;

  •  
  • Zilele comunei Doicesti 21 – 22 mai

  • •    Drumuri
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Baza sportiva
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat

  •  
  •