Primaria Comunei Luna

Categorie
Judetul Cluj
  • Judet: Cluj
    Localitate: Luna
    Adresa: Strada Principala nr. 192, comuna Luna, judet Cluj
    Telefon: 0264-368236
    Fax: 0264-368236
    E-mail: primaria_luna@yahoo.com
    Website: www.primaria-luna.ro
    Primar:  Tor Laurentiu

    Pozitionare:

    Comuna Luna este situată în partea de sud-est a județului Cluj, la 6 km distanță de municipiul Câmpia Turzii, la 20 km de municipiul Turda și la 50 km de municipiul Cluj-Napoca.

    Localitățile care formează comuna sunt : Luna – reședința comunei, Luncani și Gligorești, iar teritoriul administrativ al comunei ocupă o suprafață de 5328 ha, având o populație de circa 5000 de locuitori.

    Comuna Luna este întinsă de-a lungul drumului european DN 15 – E 60, pe malul drept al râului Arieș, care își mână apele din Țara Moților prin inima Ardealului spre Mureș.

    Râu legendar prin neliniștea apelor sale, Arieșul aduce la vale, odată cu mânia și lacrimile moților, pulberea de aur risipită la noi pe plaje lungi, vaduri, adăpători pentru ciurde și locuri de scaldă.

    Binefacerile râului și taina începuturilor îi ține pe luneni legați de cuibul unde au fost zămisliți alături de ideile și faptele renăscătoare ale înaintașilor.

    Arieșul împarte hotarul întins și neted în două părți: Lunca Arieșului – între ape și peste apă, cu coasta ce are celebrele vii; partea de sud și sud – vest a comunei până la calea ferată Cluj-Napoca – Războieni.

    Din dealul Țintirimului, dacă faci un tur de orizont cu privirea, comuna pare o cetate de basm într-o uriasă grădină mustind de verdeață și flori multicolore: Arieșul abrupt, ulițe cu lățimi neuniforme șerpuite care coboară pe Dealul Morii, Dealul lui Coarsa, Dealul lui Rad Gavrilă, Dealul lui Frezas, Dealul Curții, Dealul lui Lișca, Dealul lui Farau. Munții Apuseni apar în zare ca o căciulă pe care se sprijină cerul.

    Din punctul „La Foișor” (colțul de S-E, pădurea Mică) se observă limpede planul neted al uneia din cele mai atrăgătoare și fertile câmpii din centrul Transilvaniei, delimitată de Coasta Mureșului, Dealul Tatului, Munții Trascăului, Cheile Turzii și Coasta Arieșului.

    Câmpia acesta a constituit un permanent punct de atracție chiar și pentru legiunea a V-a Macedonica, care, venită cu alte scopuri în Dacia, a simțit nevoia să poposească și să-și construiască cetatea de reședință la Potaissa (Turda).

    Dinspre Câmpia Turzii spre Luna perspectiva vizuală se îngustează de o parte, drumul se furișeaza oblic în dreapta prin Poarta Hirinoaiei, fântâna lui Giurgiu Ilie spre gara Călărași – Turda și satul Călărași – Turda.
    În centru atrag atenția așezămintele sociale: Căminul Cultural, Dispensarul medical, Dispensarul veterinar, Primăria, Biserica ortodoxă, construită pe prima terasă a dealului și Școala situată în deal pe ultima terasă.

    Comuna Luna are conform datelor statistice ale Intitutului Național de Statistică 4690 locuitori (2007.) De-a lungul timpului populația a evoluat în sens crescător. Pe parcursul ultimilor ani statisticile nu arată o fluctuație a numărului de locuitori ai comunei. Cu toate acestea o parte importantă din tineri sunt plecați la muncă în strainătate.
    Densitatea populației este una de 83,18 locuitori/km², sub media județeană care este de 105 loc/km².

    – nr. de locuitori al comunei Luna 4789 (conform datelor statistice pentru anul 2011)
    – din datele preliminare ale ultimului recensamant (2011), structura etnica a populatiei se prezinta astfel : 79% romani, 10% maghiari si 11% romi.

    Populatia:

    Total locuitori: 4789
    Nationalitate:  romana
    Religie:  Ortodocși – 80,49%,Reformați – 10,51%,Penticostali – 4,51%,Baptiști – 0,78%,Greco-catolici – 0,65%,Romano-catolici – 0,4%

    Suprafata: 53.28 km2

  •  

    Data nasterii:  10.01.1951
    Studii/Profesie:  Institutul Agronomic « Dr. Petru Groza » Cluj-Napoca – Facultatea de Agricultură
    Universitatea de Medicină si Farmacie « Iuliu Hațieganu » Cluj-Napoca – Cursuri postuniversitare de manageriat general.

    Societatea Agricolă Arieșul Luna – director.

    Stare civila:  casatorit
    Copii:  2
    Nepoti:  1
    Functia si
    nume partid:
     PNL
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2012
    Date contact
    Telefon:  0264-368236
    E-mail:  primaria_luna@yahoo.com
    Website:  www.primaria-luna.ro
    Realizari

  • Luna este amintită pentru prima dată în anul 1270 sub denumirea « Tera vacus et habitatoribus carens Lona vocata ».
    Localitatea a fost cedată printr-o scrisoare de danie a lui Ștefan, regele cel tânăr al Ungariei și voivod al Transilvaniei, către Petru și Iacob, fiii lui Samson din satul Gerend (Grind-Luncani) împreună cu moșiile Lona și Hodreu (Hădăreni) pentru slujbele aduse regelui în luptele din Isuazig (sat aflat aproape de Budapesta).
    În secolele XII-XIII, după pustiirea tătarilor (1241-1246), Luna ca și alte sate transilvanene, au fost distruse aproape în întregime.
    Într-un document din anul 1312 apare denumirea de «Villa Lona», care era satul Luna.
    Într-o scrisoare din iunie 1595, Mihai Viteazu îi amintește lui Ștefan Josica, cancelarul Transilvaniei, de localitatea Luna, comunitate bine consolidată, formată numai din români.
    În anul 1597, localitatea apare cu denumirea de «Olah Lona» (Luna românească).
    Într-o scrisoare de danie din 25 august 1597, Sigismund Batory cedează rudei sale Borbara Fuzy castelul din Grind cu 9 sate inclusiv Luna.
    În timpul răscoalei curuților (1651), comuna Luna a suferit pârjolul unui necruțător incendiu.
    Documentele scot în evidență că în a doua jumătate a sec. al XVII-lea și în primele decenii ale sec. al XVIII-lea, comuna Luna a trecut printr-o cumplită criză.
    În anul 1710 localitatea a fost bântuită de ciumă, iar în 1717 a fost invadată de hoardele de tătari.
    Între 1719 și 1721 populația comunei a scăzut enorm, ajungând la 36 de familii, aproximativ 200 de suflete. În anul 1733, Luna avea 60 de familii, aproximativ 300 de persoane. În anul 1750, comuna Luna ajunge la 777 de locuitori, având trei preoți.
    Evenimentele prilejuite de marea răscoală a taranilor din Transilvania din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan au angajat și iobagii din comuna Luna. Până în 15 august 1784, erau înscrise în oastea lui Horea 81 de sate, printre care și Luna și satele învecinate.
    Când se pronunță «Luna, Bradu și Mihaltu», în intimitatea sufletească a luneanului apare instantaneu un crez condensat de virtute, apoi memoria ne conduce liber spre cele trei localități transilvane de români de viță veche, uniți prin aceleași aspirații și jertfe aduse pe altarul Revoluției de la 1848.
    Țăranii din opt sate (Luna, Luncani, Chețani, Hădăreni, Gligorești, Gura-Arieș, Grindeni și Urca), adunați la Luna, s-au împotrivit recrutărilor armatei maghiare, gest care s-a finalizat prin masacrul din 12 septembrie 1848 de la Luna: treizeci de morți și un număr neprecizat de răniți și mutilați pe viață au scris cu sângele lor o dureroasă pagină de istorie, determinând autoritățile maghiare să suspende în zilele următoare controversata lege a recrutărilor.
    Sacrificiile comunei Luna nu aveau să se termine aici și, după un secol de la momentul 1848, monumentele ridicate în fiecare din satele comunei, ca de altfel în toate satele românești, ne amintesc și acum numele celor căzuți în primul și al doilea război mondial.

  •  Comuna Luna este situată în partea de sud-est a județului Cluj, la 6 km distanță de municipiul Câmpia Turzii, la 20 km de municipiul Turda și la 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Localitățile care formează comuna sunt : Luna – reședința comunei, Luncani și Gligorești, iar teritoriul administrativ al comunei ocupă o suprafață de 5328 ha, având o populație de circa 5000 de locuitori. Comuna Luna este întinsă de-a lungul drumului european DN 15 – E 60, pe malul drept al râului Arieș, care își mână apele din Țara Moților prin inima Ardealului spre Mureș. Râu legendar prin neliniștea apelor sale, Arieșul aduce la vale, odată cu mânia și lacrimile moților, pulberea de aur risipită la noi pe plaje lungi, vaduri, adăpători pentru ciurde și locuri de scaldă. Binefacerile râului și taina începuturilor îi ține pe luneni legați de cuibul unde au fost zămisliți alături de ideile și faptele renăscătoare ale înaintașilor. Arieșul împarte hotarul întins și neted în două părți: Lunca Arieșului – între ape și peste apă, cu coasta ce are celebrele vii; partea de sud și sud – vest a comunei până la calea ferată Cluj-Napoca – Războieni. Din dealul Țintirimului, dacă faci un tur de orizont cu privirea, comuna pare o cetate de basm într-o uriasă grădină mustind de verdeață și flori multicolore: Arieșul abrupt, ulițe cu lățimi neuniforme șerpuite care coboară pe Dealul Morii, Dealul lui Coarsa, Dealul lui Rad Gavrilă, Dealul lui Frezas, Dealul Curții, Dealul lui Lișca, Dealul lui Farau. Munții Apuseni apar în zare ca o căciulă pe care se sprijină cerul. Din punctul „La Foișor” (colțul de S-E, pădurea Mică) se observă limpede planul neted al uneia din cele mai atrăgătoare și fertile câmpii din centrul Transilvaniei, delimitată de Coasta Mureșului, Dealul Tatului, Munții Trascăului, Cheile Turzii și Coasta Arieșului. Câmpia acesta a constituit un permanent punct de atracție chiar și pentru legiunea a V-a Macedonica, care, venită cu alte scopuri în Dacia, a simțit nevoia să poposească și să-și construiască cetatea de reședință la Potaissa (Turda). Dinspre Câmpia Turzii spre Luna perspectiva vizuală se îngustează de o parte, drumul se furișeaza oblic în dreapta prin Poarta Hirinoaiei, fântâna lui Giurgiu Ilie spre gara Călărași – Turda și satul Călărași – Turda. În centru atrag atenția așezămintele sociale: Căminul Cultural, Dispensarul medical, Dispensarul veterinar, Primăria, Biserica ortodoxă, construită pe prima terasă a dealului și Școala situată în deal pe ultima terasă. Comuna Luna are conform datelor statistice ale Intitutului Național de Statistică 4690 locuitori (2007.) De-a lungul timpului populația a evoluat în sens crescător. Pe parcursul ultimilor ani statisticile nu arată o fluctuație a numărului de locuitori ai comunei. Cu toate acestea o parte importantă din tineri sunt plecați la muncă în strainătate. Densitatea populației este una de 83,18 locuitori/km², sub media județeană care este de 105 loc/km². – nr. de locuitori al comunei Luna 4789 (conform datelor statistice pentru anul 2011) – din datele preliminare ale ultimului recensamant (2011), structura etnica a populatiei se prezinta astfel : 79% romani, 10% maghiari si 11% romi.
  • Confruntat cu scăderea numărului de copii, sistemul educațional din comună a beneficiat de investiții masive în ultimii ani. Fiecare localitate din comună beneficiază de pe urma existenței unei școli, starea acestora fiind foarte bună, ele fiind renovate în ultimii ani. Astfel procesul educațional se poate desfășura într-un mediu propice învățării.

    O problemă a infrastructurii școlare o reprezintă lipsa sălilor de sport. Nici una dintre instituțiile de învățământ din comună nu dispune de o asemenea sală.
    Numărul total de elevi angrenați în activitatea educațională a scăzut constant în ultimii ani, fapt explicat prin abandonul școlar, scăderea numărului de nou-născuți din ultima perioadă și prin plecarea din țară a familiilor tinere.
    Din datele statistice avute la dipoziție observăm scăderea cu mai mult de un sfert a numărului de elevi într-o perioadă de doar 6 ani. Observăm, conform graficului de mai sus că ciclul gimnazial este principalul afectat de scăderea accentuată a numărului de elevi.
    Scoala Gimnaziala Luna dispune de o sala de sport construita in anul 2009, avand teren interior cu gazon sintetic pentru practicarea diverselor sporturi precum fotbal, handbal, volei, tenis, dar si sala de fitness  dotata cu aparatura moderna. De asemenea, in curtea scolii se afla un teren de sport cu gazon sintetic.
    In localitatea Luncani, exista o baza sportiva dotata cu teren sintetic, vestiare si instalatie nocturna.
    Caminele culturale din Luna si Gligoresti au fost renovate si dotate corespunzator, iar cel din Luncani este in curs de modernizare in cadrul unui proiect integrat cu finantare europeana. In cadrul acestui proiect se construieste si Gradinita cu program normal din localitatea Luncani, cu termen de finalizare martie 2013.

    La inceputul anului 2012 au fost executate si finalizate un numar de trei spatii de joaca pentru copii, amplasate langa Dispensarul Uman Luna, Gradinita Luna si Gradinita Gligoresti.

  • Structura geologică

    Zona comunei Luna face parte, din punct de vedere geologic din bazinul de subsidență al Transilvaniei, mai precis, din depresiunea Turda – Câmpia Turzii, depresiune care a luat naștere în contactul muntelui cu bazinul Transilvaniei.
    Litologia este formată din straturi sedimentare cuprinse ca vârstă între cretacic și cuaternar, situate pe un fundament cutat format din roci metamorfice (litograful de Baia de Arieș)
    Sedimente miocene apar discontinuu din cauza depozitelor calcaroase din valea Arieșului, care le acoperă.
    Cea mai mare parte a teritoriului este acoperită de sedimente fluviatile cuaternare: pietrișuri, nisipuri, argile, argile prăfoase din alcătuirea teraselor inferioare și depozite fluviabile formate din nisipuri, pietrișuri, argile ce alcătuiesc șesurile aluviale.
    Din punct de vedere seismic, zona se încadrează în arealul de gradul 6 intensități macroseismice, respectiv zona F, cu posibilități de amplificare pe depozite necoezive (pietrișuri, nisipuri) sau cu proprietăți de rezonanță.
    Relieful și topografia zonei
    Cea mai mare partea comunei este situată pe terasele Arieșului, respectiv lunca Arieșului și are un relief în general plan care variază de la 288 m (altitudine, față de nivelul mării), 330 m pe terasa sudică si 450 m pe creasta Coastei.
    Din cauza înclinației accentuate a acestei creste situată pe partea stîngă a cursului Arieșului, apar procese geomorfologice nefavorabile precum eroziunea de suprafață și de adăncime, zonă care are o litologie (marne, argile, nisiuri) si o orientare (sud-vestică) favorabilă alunecărilor de teren.
    Clima
    Clima este temperat-continentală. Pe fondul influențelor nord-vestice în circulația atmosferică se produce și o pătrundere relativ ușoară, în lungul Mureșului, a maselor de tip atlantic.
    Temperatura medie multianuală depășește 9° Celsius, minimul temperaturilor înregistrându-se în luna ianuarie (cu o temperatură medie de aproximativ-5,1°) iar maximul în lunile iulie și august.
    Temperatura minimă înregistrată la stația meteorologică din Câmpia Turzii a fost de -36,6° in 25 ianuarie 1942, iar cea maximă a fost de 39°, înregistrată la 19 august 1931.
    Data medie a primului îngheț este 2 octombrie, iar a ultimului îngheț este 8 mai ,iar durata medie a zilelor fără înghețestede 227 zile.
    Cantitatea medie anuală de precipitații este deaproximativ 520 mm, cu o medie maximă atinsă în luna iunie – 98 mm,minimul înregistrându-se în luna februarie – 19 mm.
    Caracteristicile importante ale climei sunt inversiunile cu frecvențe maxime în anotimpul rece, inversiuni care generează cețuri dense, valorile multianuale coboâte pentru luna ianuarie precum și înghețuri timpurii sau târzii, fapt ce poate afecta culturile agricole.
    Vânturile predominante bat din direcția nord, nord-vestică și sud, sud-estică,axate pe direcția generală a culoarului, complicate și de vânturile din direcția sud-vestică din culoarul Mureșului.
    Calitatea aerului este influențată de activitatea industrială din zona Turda- Câmpia Turzii, în special când vântul bate din direcția nord-vestică, dar și de traficul de pe drumul național ce traversează comuna.
    Resursele hidrografice
    Principala resursă hidrografică de care dispune comuna Luna este râul Arieș care izvorăște din munții Apuseni. Acesta are o lungime de 164 de km și traversează comuna. Prin eroziunile și depozitele sale aluvionare, Arieșul a contribuit la formarea terasei de luncă, de care în ziua de azi locuitorii comunei beneficiază din plin. Lunca este propice culturilor prorumbului, zarzavaturilor, de asemenea fânațelor și pășunilor.
    Debitul obișnuit al Arieșului la confluența cu Mureșul este de 19,5 m/s, iar regimul este unul tipic râurilor din estul Apusenilor, cu un maxim în primăvară, cauzat de topirea zăpezilor și cu minim în lunile august-septembrie. În mod excepțional se înregistrează debite mari cauzate de unde de viituri din timpul încălzirilor bruște în anotimpul rece sau odată cu ploile abundente din vară.
    De mai mult timp Arieșul este afectat de poluare, datorită apei industriale deversată din amonte, mai exact din orașele Baia de Arieș, Turda și Câmpia Turzii, ape care nu sunt neutralizate corespunzător, dar și datorită deversării altor tipuri de deșeuri comunale.
    Pe teritoriul comunei există și alte surse de apă, printre cele mai importante numărându-se izvoarele de pevalea Grădinoaia și valea Grindului. Debitul mediu al izvoarelor este de aproximativ 45 mc/oră, la o temperatură a apei între 10 și 14°. Unele dintre izvoare sunt captate pentru nevoile membrilor comunității, altele se scurg libere. Multi dintre localnici folosesc izvoarele de pantă pentru necesitățile gospodăriilor lor.
    Apa freatică se află la o adâncime ce oscilează între 3-4 m pe terase și 1,5 – 0.5 m pe lunca Arieșului.
    Calitatea apelor freatice este însă una slabă fiind afectată de nitrați-nitriți dar și de sulfuri, rezultate din descompunerea bacteriană a substanțelor organice, pesticide, etc.
    Solurile
    Pe teritoriul comunei predomină solurile cernoziomice, aluviale, lacoviști, soluri brune de pădure.
    Cernoziomurile carbonatice se întind pe malul drept al Arieșului, sunt foarte fertile și se pretează culturii cerealelor cu randament ridicat. Solurile brune au o fertilitate mai redusă. Pe coastă se întâlnesc soluri excesiv erodate, soluri care au o fertilitate redusă.
    Lacoviștile se găsesc pe stânga Arieșului, în luncă. Drenarea acesora face ca acestea să fie foarte fertile.
    Fauna
    În zona comunei viețuiesc animale sălbatice precum: căprioara, mistrețul, vulpea, iepurele, hârciogul, rața sălbatică, fazanul, potârnichea. Dintre dăunători se întâlnesc: gandacul de Colorado, șobolanii, viermele de sârmă, viermele mărului, păduchele verde al porumbului, etc.
    Vegetația
    Teritoriul comunei Luna poate fi împățit în două unități din punct de vedere al structurării covorului vegetal:
    – vegetație xerofilă de natură stepică – prezentă pe versantul stâng al Arieșului, reprezintă cel mai amplu areal cu elemente stepice din Transilvania
    – vegetație de luncă, puternic antropizată – prezentă pe ambele maluri ale Arieșului, afectată de înlocuirea cu culturi agricole.
    Resurse naturale
    Comuna nu dispune de resurse ale subsolului, balastierele de pe Arieș fiind singurele care utilizează resursele naturale existente. Potențialul solului este unica resursă naturală semnificativă a zonei. Pădurile nu sunt o resursă demnă de luat în seamă.

  •  În fiecare an, în preajma Sărbătorii „Schimbării la Față”,  în Luna se organizează Sărbătoarea „Fiii satului Luna”, prilej de bucurie și întâlnire a lunenilor răspândiți prin țară sau prin străinătate, dar și a celor care îi așteaptă cu drag acasă.
  • Viața economică a comunei Luna este în plină dezvoltare. Rata șomajului este mică, existând suficiente posibilități de angajare pentru toți cei care vor să muncească.

    Economia comunei excelează în sectorul agricol, dar, pe lângă agricultură și celelalte ramuri economice sunt bine dezvoltate.
         ♦ 76 de agenți economici, domeniile de activitate – Comerț, producție, transport, construcții
         ♦ 25 persoanelor fizice autorizate, domenii de activitate – Comerț, servicii, construcții.
    Comuna folosește din plin resursele de care dispune – pe teritoriul comunei, în lungul râului Arieș funcționează 4 balastiere.
    Pe lângă balastiere, pe raza comunei mai sunt întâlniți un număr important de alți agenți economici care desfășoară activități lucrative. Dintre aceștia amintim:
         ♦ Centrul Termopan Transilvania – Luncani
         ♦ Tehnocomponente
         ♦ Transavia – Gligorești
         ♦ Premaco – Gligorești
    Din statisticile privitoare la activitatea economică din comună se remarcă dezvoltarea puternică, în ultimii ani, a sectorului comercial. Astfel în fiecare sat există în medie 4 magazine alimentare și de desfacere a produselor de uz casnic. Cooperația este încă funcțională. Numărului de angajați din comerț a crescut în decurs de 6 ani de 5 ori.
    Dezvoltarea serviciilor în sectorul comercial aduce multiple beneficii locuitorilor comunei precum prețuri mai mici, o aprovizionare satifsfăcătoare cu alimente și produse de uz casnic, etc. Totodată dezvoltarea sectorului comercial nu se poate baza decât pe veniturile populației, de unde putem trage concluzia că nivelul de trai al populației este unul destul de ridicat pentru o zonă rurală.
    Urmărind datele generale despre numărul de salariați și evoluția acestui număr în timp, putem observa că, începând din anul 2001, numărul acestora s-a aflat într-o continuă creștere, fapt datorat dezvoltării activităților economice în zonă.
    Privind structura salariaților din comună, se observă modificări importante în ceea ce privește anumite sectoare și tipuri de servicii.
    În ceea ce privește industria observăm o fluctuație a numărului de angajați, cu un minim înregistrat la nivelul anului 2004, când doar 10 persoane erau înregistrate ca activând în acest domeniu.
    Cea mai dramatică scădere o întregistrează sectorul construcțiilor, de la un număr de 81 de angajați la nivelul anului 2001, până la 8 în 2006.
    Situațiile analizate privind numărul salariaților sunt la nivelul anului 2006, de atunci putând interveni anumite schimbări de structură.
    Cea mai importantă ar fi reprezentată de construirea Autostrăzii Transilvania. Un număr important de persoane, membrii ai comunității din Luna, sunt angrenați în acest proiect, un număr important de locuitori ai satului Gligorești fiind angajați la agenții economici care sunt implicați în acest proiect.
    Agricultura
    Pe teritoriul comunei Luna predomină solurile cernoziomice, aluviale, lacoviști, și solurile brune de pădure.
    Cernoziomurile carbonatice se întind pe malul drept al Arieșului, sunt foarte fertile și se pretează culturii cerealelor cu randament ridicat. Lacoviștile se găsesc pe stânga Arieșului, în luncă iar drenarea lor face ca acestea să fie foarte fertile.
    Spre deosebire de alte zone rurale, membrii comunității lunene au înțeles necesitatea asocierii proprietarilor pentru a putea exploata mai ieftin și cu rezultate mai bune terenurile pe care le au în posesie.
    Pe teritoriul comunei există 2 mari asociații „Arieșul” și „Spicul”, care însumează un total de 1600 de hectare. Majoritatea proprietarilor din Luna și Luncani sunt incluși în aceste asociații, o alta fiind pe a cale de a fi înființată în Gligorești.
    Suprafața agricolă a comunei este structurată astfel:
         ♦ fânețe 140 ha
         ♦ pășuni 639 ha
         ♦ păduri 280 ha
         ♦ suprafața arabilă 3294 ha.
    Zona este propice agriculturii, o mare parte din terenul arabil fiind de categoria a II -a.
    În acest moment, principalele culturi din zonă sunt: grâu, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaică, sfeclă de zahăr, soia, cartofi, legume.
    Dintre toate culturile, conform datelor preomină porumbul, urmat de grâu și secară și sfecla de zahăr.
    Agricultura se confruntă cu o problemă importantă, lipsa sistemelor de irigații, în condițiile în care vechile sisteme nu mai există, acestea fiind distruse.
    Creșterea animalelor este un sector aflat în declin în ultimii ani. Statisticile anului 2003 arătau următoarele efective de animale:
         ♦ Bovine 795
         ♦ Porcine 1150
         ♦ Ovine 1500
         ♦ Păsări 22175
    De atunci există o tendință atenuată de scădere a efectivelor, tendință ce se manifestă la o scară mai largă, nu doar în comuna Luna.
    Inapoi

  • Monumente istorice

    În satul Luncani se află un număr de patru monumente istorice și de arhitectură:
    • Biserica ortodoxa „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din localitatea Luncani dateaza din secolul XVIII
    • Biserica Reformată – sec. XIII
    • Castelul Kemeny – sec. XVIII
    • Conacul Kemeny – sec. XIX
    În satul Gligorești, pe malul stâng al râului Arieș, se găsește situl arheologic „Holoame” unde au fost făcute descoperiri aparținând culturii neolitice, epocii bronzului și epocii romane timpurii (sec. I – III).
    Principalele obiective culturale și turistice de pe raza comunei sunt:
         ♦ Biserica reformată-calvină de la Luncani, cu arhitectură gotică timpurie (1290-1299)
         ♦ Biserica Ortodoxă cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din secolul al XVII-lea
         ♦ Conacul Kemény (1815) – conac în care a trăit și activat scriitorul maghiar Miklós Jósika (1794-1865)
         ♦ Monumentul eroilor.
    Cel mai atractiv obiectiv turistic de pe raza comunei Luna este locatia denumita Complexul Lac Luncani, care a beneficiat de o investiție privata si care consta într-o bază de agrement dotată cu terenuri de sport, restaurant, terasa si sali pentru evenimente, locuri de cazare, lac pentru pescuit, inot, barci si hidrobiciclete, prin care se speră a se dezvolta activitatea turistică in zona. (www.lacluncani.ro)

  • Spital:

    În ceea ce privește serviciile sanitare, pe teritoriul comunei activează 2 medici de familie cu o medie de 2338 locuitori/medic. Există o farmacie în centrul de comună, iar dispensare se găsesc pe teritoriul satelor Luna și Luncani, clădire acestuia din urmă fiind revendicată, prin urmare va fi necesară identificarea unei alte locații.

    –    2 medici de familie
    –    1 medic stomatolog
    –    2 farmacii
    –    2 dispensare ( in Luna si in Gligoresti)
    –    dispensar si farmacie veterinara in Luna

    Politie:

    –    post de politie la Luna
    –    bancomat la Caminul Cultural Luna

    Pompieri:
    Altele:

  • NICOLAE MAZERE (1860 – 1925) – profesor, memorandist, membru al Ligii Culturale de la București, a scris mai multe lucrări științifice apreciate în epocă, a întocmit Harta Etnografică a Transilvaniei – premiată de Academia Română la 17 mai 1911 cu «Premiul Adamache» (este prima hartă a Transilvaniei cu denumirea românească a localităților, iar pentru așezările cu populație mixtă se specifică și denumirea maghiară sau germană, după caz). Harta a fost editată la Iași în 1909 și, introdusă clandestin în Transilvania, a fost folosită din plin de intelectualitate ardeleană în pregătirea Marii Unirii, însuși autorul ei fiind un inflăcărat patriot. Căminul Cultural din satul Luna, precum și izvorul aflat în imediata vecinătate a Bisericii ortodoxe de la Luna poartă numele acestui mare cărturar.
    SIMION NICOARĂ (1865 – 1929) – învaățător în satul Luna, membru al mișcării memorandiste.
    PETRE SĂLCUDEANU (1930 – 2005) – scriitor, scenarist, ministru al Culturii în 1993, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România. Romanul «Biblioteca din Alexandria» (1980), carte de mare succes la public și critică, i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române. A mai scris romane cum ar fi: «Bătrânul», «Bătrânul și o biată crimă», «Cântecul muncitoresc», «Strada Lux», «Săptămâna neterminată», «Cina cea de taină», «Judecata de apoi», «Ochiul și marea», «Front fără tranșee», «Nunta cu garoafe mov».
    IOAN MAZERE – colonel în rezervă, autor al lucrărilor „Comuna Luna – Istorie”, „Masacrul de la Luna – septembrie 1848».

    Comuna Luna a dat medici, profesori, ingineri, oameni de artă care au excelat în domeniile lor de activitate și care au făcut cinste locului lor de obârșie.

  •  
  • •    Asfaltare drumuri
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Teren baza sportiva
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Cantina sociala in loc. Gligoresti
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Investitie vie
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Proiect integrat Luncani
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
    Finantator: FEADR
    Descriere: Alimentare cu apa, colectare si epurare ape uzate menajere, modernizare drumuri locale, modernizare si dotare camin cultural, constructie gradinita cu program normal

    •    Executie retele de canalizare menajera in loc. Luna
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
    Finantator: ISPA
    Descriere: Canal principal colector – 7,75 km

    •    Executie retele de canalizare menajera si prebransari in loc. Luna
    Status: In implementare
    Tip: Resurse proprii

  •  
  •