Primaria Municipiului Carei

Categorie
Judetul Satu-Mare
  • Judet: Satu Mare
    Localitate: Carei
    Adresa: Strada 1 Decembrie 1918 nr.17
    Telefon: 0261 861 662
    Fax: 0261 861 663
    E-mail: primariacar@yahoo.com
    Website:  www.primariacarei.ro
    Primar:  Kovacs Eugen

    Pozitionare:

    Asezat în extremitatea nord-vestica a României si în partea de sud-vest a judetului Satu Mare, în zona Câmpiei de Vest denumita Câmpia Careiului, la 35 km de resedinta de judet. Face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Suprafata municipiului – 1020.34 ha. Teritoriul administrativ – 10.230 ha.

    Municipiul Carei se află în partea de sud-vest a județului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reședința de județ. Satul Ianculești, colonizat începând cu 1920, este localitatea componentă a orașului.Municipiul Carei este situat în nord-vestul României, la o distanță de 99 km de municipiul Oradea. Se află în partea de sud-vest a județului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reședința de județ. Se învecinează cu comunele: Căpleni, Urziceni, Foieni, Sanislău, Petrești, Tiream, Căuaș și Moftin.

    Populatia:

    Total locuitori: 23182
    Nationalitate:  maghiara, romana, germana, rroma
    Religie:  romano-catolici, ortodocși, reformați, greco-catolici

    Suprafata: 10.2034 km2

  • Data nasterii:  01.01.1957
    Studii/Profesie:  Experienta profesionala

    2008-2012 – Primar al Municipiului Carei
    2000-2008 – Manager/sectorul privat -Fabrica de mobila
    1996-2000 – Primar al municipiului Carei
    1992-1996 – Manager/sectorul privat -Fabrica de mobila
    1987-1992 – Director al Fabricii de mobila Crasna Carei
    1982-1987 – sef birou ,IPL Satu Mare

    Educatie si formare

    1977-1982 – Facultatea de Industria Lemnului Brasov, inginer

    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     UDMR
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2008
    Date contact
    Telefon:  0751070590
    E-mail:  primariacar@yahoo.com
    Website:
    Realizari

  • Numele orasului (villa Karul) apare într-un document datat din 1320, dar întemeierea localitatii este anterioara acestei date. În secolul al XIV-lea localitatea era o asezare mica, cu câteva stradute, casele taranilor fiind facute din chirpici si acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi.

    Municipiul Carei are ca simbol Castelul Karolyi (castel în stil baroc) si Monumentul Ostasului Român (realizat ca tribut celor care au eliberat ultima brazda de pamânt românesc).
    Careiul mai era cunoscut si sub denumirea Orasul Florilor.
    În secolul al XIV-lea localitatea era o așezare mică, cu câteva străduțe, casele țăranilor fiind făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul și un funcționar), iar țiganii aveau un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum erau familiile Vaday și Tompe, care aveau proprietăți în oraș. Familiile Csiszar, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai și Suhanyi, erau nobili inscripționali, aflându-se sub jurisdicție nobiliară. Deci, orașul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi și jeleri), se dezvoltă comerțul și meșteșugurile. În anul 1784 în oraș existau 370 de meseriași care practicau 54 de meserii și erau uniți în bresle meșteșugărești.
    În anul 1727 își începe activitatea gimnaziul piariștilor; primul director a fost Bentsik Gabor, iar ultimul – în anul 1948 – Kovacs Bela. În 1754 contele Karolyi Ferenc înființează în oraș prima tipografie a comitatului Satmar, iar în anul 1765 se deschide prima farmacie a orașului (farmacia Jclinek). Dintre evenimentele secolului al XVIII-lea consemnăm arderea pe rug, la Carei, a ultimelor vrăjitoare.
    În anul 1730 Toth Borka din localitatea Sarollyan a fost condamnată la moarte și arsă pe rug la Carei, iar în anul 1745 vrăjitoarele Rekettye Pila și Varga Anna din comuna Csaszlo, au fost interogate și supuse la chinuri groaznice, condamnate la moarte și arse pe rug în oraș. În secolul al XIX-lea se continuă dezvoltarea și urbanizarea orașului. După revoluția de la 1848 orașul primește statut organizat, care intră în vigoare în anul 1876, când Hegedus Jozsef devine cel dintâi primar al orașului. Sigiliul și stema orașului datează din 1848, reîntărite în 1902 și 1907 de împăratul Franz Josef.
    În anii 1920 se constitute în oraș noi cartiere: cartierul Petrești, Tireamului, Căplenilor, se populează cătunul Galamboș, Tiszlviselo-telep (str. Nicolae Iorga) cu locuințele funcționarilor din oraș. Până în secolul al XVI-lea populația orașului a fost maghiară, dar tabloul etnic se va schimba în urma colonizărilor și a mișcării populației. Astfel, în anul 1779 în domeniul „Karoly Mezo Varos” al contelui Karolyi Antal, compoziția etnică a populației se prezintă astfel: „Natio maghiar, rus, român, evrei, șvab, german. Gospodari cu locuință proprie 939, în cartierul Haiducilor 72, tot acolo jelerii 20, evreii au 32 de case. Suma 1063″.
    Deși în perioada 1760-1926 Carei este centrul comitatului Satu Mare, orașul cunoaște o slabă dezvoltare industrială, menținându-și caracterul agricol până în jurul anului 1960. În anul 1926 a fost atașat județului Sălaj.
  •   Asezat în extremitatea nord-vestica a României si în partea de sud-vest a judetului Satu Mare, în zona Câmpiei de Vest denumita Câmpia Careiului, la 35 km de resedinta de judet. Face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Suprafata municipiului – 1020.34 ha. Teritoriul administrativ – 10.230 ha. Municipiul Carei se află în partea de sud-vest a județului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reședința de județ. Satul Ianculești, colonizat începând cu 1920, este localitatea componentă a orașului.Municipiul Carei este situat în nord-vestul României, la o distanță de 99 km de municipiul Oradea. Se află în partea de sud-vest a județului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reședința de județ. Se învecinează cu comunele: Căpleni, Urziceni, Foieni, Sanislău, Petrești, Tiream, Căuaș și Moftin.
  • Educatie: numar de institutii si organizatii inclusiv initiative/institutii înfiintate prin colaborari nationale si internationale

    • 11 gradinite (8 cu program normal, 3 cu program prelungit)
    • 3 unitati învatamânt primar si gimnazial
    • 4 unitati învatamânt liceal
    • 1 unitati învatamânt profesional (din care 1 privata)
    • 1 unitati învatamânt postliceal (din care 1 privata)
    Cultura: Centrul Cultural al munipiului Carei, Clubul Elevilor, Biblioteca Municipala, uniuni, fundatii, asociatii.
    • agricultura, viticultura, pomicultura
    • apa termala
    • mana de lucru bine pregatita – confectii metalice
    • fabrica de ulei
    • industrie canepa

    • atelier de confectionat pieptane
    • atelier de confectionat palari
    • olarit
    • turta dulce.

  •   Dezvoltare economica locala (ramuri principale): Industria de prelucrare a lemnului, Industria Laptelui, Industria textila,  Sectorul Financiar-Bancar, Componente auto – cabluri, Agricultura, Cre?eterea animalelor.

    Poziția geografică avantajoasă a Careiului a permis dezvoltarea producției dar și comerțului încă din cele mai vechi timpuri. Producția agricolă a depășit nevoia de consum astfel a apărut comerțul. Treptat au apărut mici meșteșugari care au pus bazele prestărilor de servicii, respectiv a producției industriale de mai târziu. Producția agricolă este axată pe cultivarea cerealelor, sfeclei de zahăr, viței de vie și a florii-soarelui.
    În epoca contemporană, industria a cunoscut o dezvoltare deosebită, fiind înființate aici diverse unități economice (fabrici de zahăr, de ulei, de mobilă, de prelucrare a laptelui etc.). În ultimii 10 ani, unele au fost închise. S-au înființat altele la fel de diverse ca mărime și domeniu: ateliere de croitorie axate pe prelucrarea în regim lohn, minifabrici cu producție de mobilă sau geamuri termopan, abatoare și complexe de prelucrare a cărnii sau laptelui, prelucrarea cauciucului care este reprezentat de Phoenix România, prelucrarea alcoolului, producerea de băuturi răcoritoare. S-a diversificat și oferta de servicii: reparații auto, construcții, cosmetică, montaje. Comerțul este și acum o activitate profitabilă, fiind de remarcat apariția unor complexe alimentare gen minimarket. Și pentru produsele nealimentare oferta este diversificată existând un minicomplex cu îmbrăcăminte-încălțăminte.
    Bine sunt reprezentați și operatorii de telefonie mobilă din România cu serviciile lor. De asemenea principalele bănci și case de asigurări au reprezentante în Carei.
  • Monumente si cladiri istorice: Castelul Karolyi, Monumentul Ostasului Român, Sinagoga, Biserica Romano-Catolica Josephus Calasantius, Biserica Ortodoxa, Teatrul Municipal, Biserica Rutena, Biserica Reformata, Hanul Cerbul de Aur, Muzeul Municipal

    Zone de agrement: Strandul Termal, Gradina Viilor
    Castelul
    Detaliu neogotic al castelului
    Istoria Castelului Karolyi din Carei începe în anul 1482, când Karoly Laszlo construia o casă întărită. Construcția a stârnit împotrivirea nobililor din comitatul Sătmar, fiind nevoie de intervenția regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. În 1592, datorită deselor incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a întări construcția existentă. Clădirea veche a fost înconjurată cu ziduri puternice, întrerupte cu bastioane, având un șanț exterior întărit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat. De asemenea este prezentă o garnizoană numeroasă și bine înarmată. Cetatea a jucat un rol important de-a lungul secolului al XVII-lea, făcând parte din rândul marilor fortărețe de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei. Importanța cetății este menționată mai ales după reconstrucția ei între anii 1661-1666. Importanța ei continuă și în timpul războaielor duse de principele Rakoczi Francisc al II-lea împotriva habsburgilor (1703-1711). Cetatea este asediată de armata principelui, dar după câteva zile Karoly Sandor trece de partea principelui fiind numit conducătorul armatei. În 1705 cetatea este atacată de austrieci și distrusă parțial, fiind refăcută în același an. Deoarece la sfârșitul secolului al XVIII-lea cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a hotărât demolarea zidurilor și astuparea șanțurilor. Păstrând fundația și unele ziduri a fost construit un castel patrulater, cu un singur etaj. Construcția a fost terminată în anul 1794, era în stil baroc și cuprindea 20 de camere la parter, 21 la etaj și o capelă. Tot în această perioadă se formează parcul cu plante rare și se construiește un manej pentru 24 de cai. În urma cutremurului din 1834, castelul în bună parte s-a dărâmat, restaurarea fiind făcută abia între 1894-1896. Cu această ocazie castelul este mult modificat, adăugându-i-se încă un nivel la fațadă, trei turnuri mici și patru mari. Restaurarea s-a făcut în stil neogotic, condusă de arhitectul Meining Arthur ajutat de meșteri din Carei. Elementele de apărare din actuala formă a clădirii au doar rol decorativ (bastionul, șanțul cu apă). Arhitectura interioară a clădirii, ușile, ferestrele, balustrada scării interioare precum și obiectele din fier forjat au fost făurite de meșteri locali. Holul era destinat primirii oaspeților, sălile de la parter erau folosite ca sufragerii și bucătărie, în timp ce încăperile de la etajele I și II erau locuințe. În prezent, în castel se află un muzeu istoric (bogate colecții arheologice) și de științele naturii, aici funcționând și biblioteca cu peste 80.000 de volume.
    Parcul castelului
    În jurul castelului în anul 1700 a existat o grădină frumoasă, amenajată în stil baroc. În anii 1790 grădinarul Bode Gyorgy amenajează în jurul castelului nou o grădină engleză. Grădina avea și o seră cu plante exotice. Forma actuală o primește pe o suprafată de 12 ha, în anul 1890. Luând în considerare plantele rare din grădină (208 specii si subspecii de plante arborescente),în anul 1982 a fost declarat parc dendrologic ocrotit (platanul uriaș din fața castelului cu un diametru de 205 cm,a fost plantat în anul 1810).
    Teatrul Municipal
    Teatrul Municipal din Carei a fost construit în 1907, după proiectul lui Kopeczek Gyorgy. El purta numele scriitorului careian Gall Joszef (născut în anul 1811) până în anul 1920, când este numit Teatrul Carmen Sylva, iar după 1945, Teatrul Popular. În 1953 clădirea, construită în stil secesionist, a fost „modernizată”, transformată atât în exterior, cât și în interior (lojele au fost desființate).
    Clubul Elevilor (Școala normală)
    În 1779 se construiește școala normală în oraș, cu două clase. Clădirea școlii a fost incendiată în 1887. Clădirea actuală a fost construită în anul 1889. După 1948 și această școală romano-catolică a fost naționalizată. Clădirea a fost retrocedată Romano-catolicilor. În prezent, în clădire nu functionează nimic.
    Monumentul Eroilor
    Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Amplasat intr-o piață din localitate, monumentul este opera sculptorului Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu. Inaugurat în anul 1964. Complexul monumental este realizat din piatră albă și are dimensiuni impresionante: deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m și înălțimea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnificații simbolice: un cap de țăran, care inspiră demnitate și statornicie (simbolul răscoalelor țărănești), o poartă cu incrustații asemănătoare celor care împodobesc porțile maramureșene (“poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaș care impresionează prin masivitatea și trăsăturile sale aspre și un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureșene (simbolul flăcării veșnice). Pe acest obelisc este înscris următorul text: „Glorie ostașilor armatei romăne, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei”. Monumentul este înscris la poziția nr. 304, cod SM-III-m-A-05382, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.
    Gara
    Prima gară a fost construită în anul 1871, când a fost dată în circulație linia ferată Debrecen-Satu Mare. Calea ferată Carei–Zalău a fost inaugurata pe 23 decembrie 1887. La începutul secolului XX, când Carei devine nod feroviar, între 1910-1912 este construită clădirea actuală a gării. În timpul celui de-al 2-lea Război Mondial a fost bombardată, dar pagubele și distrugerile au fost remediate în scurt timp.
    Primăria orașului Carei
    Primăria orașului Carei sau „Casa Orașului” se afla în anul 1775 pe strada Boldog (azi strada Someș)
  • Spital:

    Spitalul Nou

           Tel: 0040 0261-863101
                   0040 0261-863102
                   0040 0261-863103
    Spitalul Vechi
           Tel: 0040 0261-861810
    Salvarea
          Tel: 961
    Politie:

    Tel: 955

    Pompieri:

    Tel: 981

    Altele:

    – Informații C.F.R.

                       Carei                    Tel: 861266
                       centru(Satu Mare) Tel: 952
    – Policlinică
                      Tel: 0040 0261-863301
                              0040 0261-863303
                              0040 0261-863304
    – Policlinică Caritas
                      Tel: 0040 0261-861811
    – Stomatologie
                       Tel: 0040 0261-863006
                                0040 0261-862424
    – CIRCA de Adulți
                       Tel: 0040 0261-863302

    • Kafka Mrgit – poet, scriitoare (1810- 1918)
    • George Marchis – preot greco-catolic, mare patriot (1865-1925)
    • Karolyi Gaspar – preot reformat, traducatorul bibliei în limba maghiara (1530-1591)
    • Stefan Ruha – celebru violonist, laureat al primului Festivalului International George     Enescu din 1958. (1931-2004)
    • Peter Karacsonyi – profesor de muzica, fondatorul formatiei Castelanii (1940-2001)
    • Fatyol Rudolf – doctor în arta, intrerpretare muzicala. (1957)

    1. FESTIVALUL VILLA KARUL
    2. Festivalul zmeielor
    3. Festivalul internationel de teatru studentesc SPOT
    4. Festival international de muzica usoara Castelanii
    5. AUGUSTFEST
    6. ZILELE MUZICII MEDIEVALE
    7. concerte saptamanale de pian, vioara si voce in Castelul Karolyi
    8. Festivalul Magia Craciunului
    9. Festivalul JazzFiesta
    10. Zilele Eminescu
    11. Festivalul traditiilor svabesti
    12. Zilele Ady Endre
    13. Concursul de poezie si desen ”Ultima brazda”

  •  
  • -Conventie de înfratire cu orasul Mátészalka din Ungaria. Cooperare în domeniile educatiei, cultural, sportiv, societatii civile.

    – Conventie de înfratire cu orasul Nyirbátor din Ungaria. Cooperare în domeniile educatiei, cultural, sportiv, societatii civile.

    – Conventie de înfratire cu orasul Orosháza din Ungaria. Cooperare în domeniile educatiei, cultural, sportiv, societatii civile.
    – Conventie de înfratire cu orasul Debica din Polonia. Cooperare în domeniile educatiei, cultural, sportiv, societatii civile.

  •