Primaria municipiului Giurgiu

Categorie
Judetul Giurgiu
  • Judet: Giurgiu
    Localitate: Giurgiu
    Adresa:  B-dul București, nr. 49-51, 080044, Giurgiu
    Telefon:  0246-213587, 213588
    Fax:  0246-215405
    E-mail:  primarie@primariagiurgiu.ro
    Website:  www.primariagiurgiu.ro
    Primar:  Nicolae Barbu

    Pozitionare:

    Municipiul Giurgiu, centru politic, administrativ, economic si cultural al judetului, asezat la 65 km sud de Bucuresti, pe malul stang al Dunarii, a reprezentat intotdeauna unul din importantele porturi internationale dunarene. Giurgiu formeaza o Euroregiune cu orasul vecin, Ruse(Pyce), situandu-se pe traseul coridorului de transport pan-European nr.9 (Dunarea si canalul Rin-Main-Dunare, fiind legat de Marea Nordului si de Marea Neagra. In reteaua feroviara, pana in al II-lea Razboi Mondial, Giurgiu s-a aflat pe vestita axa Londra-Bombay(pe care circula legendarul tren , astazi ulta-modern,Orient Express),iar in prezent se afla pe magistrala pan Europeana Ostende-Istanbul, cu legatura spre Salonic-Atena.
    Giurgiu se intinde atat in Campia burnazului, cat si in Lunca Dunarii, fiind influentat mereu de fluviu Dunarea, care ii scalda teritoriul pe o distanta de 7.3 km, cu despletiri de brate sau canale.
    GIURGIU- unul dintre principalele porturi Dunarene ale tarii

    Unul dintre cele mai vechi si importante porturi fluviale ale tarii, Giurgiu este privilegial prin pozitia sa. Dunarea ii ofera o legatura naturala cu toate porturile dunarene,din amonte si aval pana la iesirea in Marea Neagra prin gura de varsare a bratului Sulina, canalizat si amenajat pentru navigatie, ce ii face practic legatura cu Portul Maritim Constanta. Canalul navigabil Dunarea-Marea Neagra realizeaza o a doua legatura pe apa intre Portul Giurgiu si Portul Maritim Constanta -principala „poarta maritima” a tarii.

    Populatia:

    Total locuitori: 65852
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 48.62 km2

  • Nicolae Barbu

    Data nasterii:  13 noiembrie 1965
    Studii/Profesie:  1985-1989 – ASE București, Facultatea de Finanțe și Contabilitate București
    1980-1984 – Liceul Economic Constanța
    Stare civila:  Căsătorit
    Copii:  2
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Da
    Mandat primar
    din anul:
     iunie 2012
    Date contact
    Telefon:  0725770010
    E-mail:  primar@primariagiurgiu.ro
    Website:  www.primariagiurgiu.ro
    Realizari
     – anularea activității de ridicare a autovehiculelor oprite sau staționate în alte locuri decât cele legal amenajate;

    – anularea taxei pentru tranzitarea orașului de către autovehiculele de mare tonaj;

    – înlăturarea tuturor îngrădirilor privind accesul cetățenilor în Primărie, prin stabilirea și respectarea unui program bisăptămânal de audiențe;

    – scutirea de la plata impozitului pe clădire, pentru o perioadă între cinci și șapte ani, pentru cetățenii care își reabilitează termic locuința;

    – acordarea gratuității pentru pensionari la transportul public efectuat de S.C. TRACUM S.A. Giurgiu, pe baza cuponului de pensie și a cărții de identitate;

    – începerea lucrărilor de modernizare a Parcului Mihai Viteazul (locuri de joacă, iluminat, plantare specii arbori);

    – modernizarea a patru treceri de pietoni prin construirea de refugii care să le permită pietonilor traversarea bulevardului București în siguranță;

    – înființarea în municipiu a patru puncte de acces Internet wireless gratuit;

    – începerea lucrărilor de extindere a adăpostului pentru căinii fără stăpân din municipiu;

    – începerea lucrărilor de reabilitare și modernizare a Școlii Generale nr. 5 „Emil Gulian” (refacerea completă a grupurilor sanitare, reabilitarea instalației termice, înlocuirea tâmplăriei vechi cu tâmplărie modernă din PVC, cu geam termopan);

    – acordare sprijin financiar pentru înmormântare persoanelor beneficiare de ajutor social;

  • Orașul-port-cetate Giurgiu a străbătut mileniile unei istorii zbuciumate pentru a se înfățișa astăzi călătorului ca o localitate în plin avânt. Așezat la răscruce de vechi drumuri comerciale și la graniță de imperii, cetatea Giurgiului s-a aflat în plină luptă pentru supraviețuire, dând pildă de tenacitate și optimism colectiv atât dușmanilor, cât și prietenilor. Iubită și urâtă deopotrivă, dar mai ales râvnită, bătrâna cetate a străbătut veacurile înfruntând războaie distrugătoare, care i-au năruit deseori zidurile, dar nu au reușit să-i îngenuncheze spiritul. Astfel se explică de ce atât de puține vestigii arhitectonice bucură ochiul călătorului de azi. Unul dintre ele este Turnul Ceasornicului, emblemă a orașului, care veghează localitatea din 1775 și care a scăpat ca prin minune de bombardamentele de la 1916, când Giurgiu a fost distrus aproape în întregime. Renăscut de fiecare dată, cu o neostenită poftă de viață, dar și cu pragmatism, orașul nu putea avea alt patron spiritual decât pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, de la care a învățat curajul și în care și-a pus nădejdea în lupta cu „balaurii” istoriei.

    Fie ca i s-a spus Trimamius in timpul romanilor, fie ca genovezii, in trecerea lor, l-au botezat Santo Giorgio, oricate hoarde barbare ar fi trecut, oricate pustiiri ar fi suferit, ori de cate ori s-ar fi rezidit, in parte sau intreg, pe acelasi loc sau cateva sute de metri mai la rasarit sau mai la apus, viata lui a depanat un mai mare numar de anidecat isi poate cineva inchipui si ea nu a fost niciodata intrerupta timp atat de indelungat, cum s-a putut crede. Un popor poate suferi o prefacere, un amestec cu alte popoare, modificarea graiului, schimbarea portului, poate chiar sa-si schimbe numele,dar niciodata nu piere”,spunea la 1935 Scarlat Stancescu, primarul de atunci al Giurgiului.

    Cercetarile arheologice au scos la lumina dovezi despre asezari umane stabilite in zona, datate din perioada neoliticului. Descoperirile confirma continuitatea prezentei locuitorilor in imediata apropiere a fluviului si legatura dintre indeletnicirile lor si conditiile de viata din Lunca Dunarii, insa primele atestari documentare ale Cetatii Giurgiu le gasim abia in a doua jumatate a secolului al XIV-lea si le datoram unor autori straini.

    Anii domniei lui Mircea cel Batran par sa fie una dintre cele mai faste perioade pentru Giurgiu, din zbuciumatul Ev Mediu, iar actul de nastere al orasului este considerat primul dintre cele doua tratate de alianta incheiate de Mircea cel Batran,domnul tarii Romanesti, cu regele Poloniei Vladislav Jagello, documente redactate la Cancelaria Domneasca si semnate in Cetatea Giurgiului la 23 septembrie 1403, respectiv la 17mai 1411. In intervalul 1414-1420 Giurgiu este cucerit de turci.

    In 1770, vine randul rusilor sa atace si sa arda cetatea, dupa 1771 rusii si apoi turcii cucerind noua cetate Giurgiu (Tabia). In acea perioada se construieste Turnul Ceasornicului, cu rol de punct de observatie in garnizoana turceasca.

    Primul Razboi Mondial a reprezentat cel mai dificil moment din milenara istorie a acestor locuri, orasul-martir Giurgiu fiind decorat cu cea mai inalta distinctie a Armatei Franceze-„Crucea de razboi cu Palmete”. Odata cu incheierea pacii, viata comunitatii locale cunoaste o noua perioada de efervescenta, intrerupta temporar de criza economica din 1929-1933 si curmata definitiv cu cel de-al Doilea Razboi Mondial si instalarea regimului comunist.

    Revolutia din 1989 a reprezentat un adevarat punct de cotitura in viata municipiului Giurgiu.Chiar daca primii ani de democratie n-au fost prielnici din punct de evdere economic, marea majoritate a unitatilor industriale inchinzandu-si partial sau complet portile – odata cu intrarea in mileniul III s-au intrezarit si zorii unei noi perioade faste, de dezvoltare sustinuta, de modernizare si de ce nu, de reinventare- de aceasta data in plan turistic- a Cetatii de la Dunare.

    Daca este sa vorbim de dezvoltarea si modernizarea municipiului in ultimele doua decenii, trebuie subliniat ca parcursul ascendent a inceput in anul 1996.

  •   Municipiul Giurgiu, centru politic, administrativ, economic si cultural al judetului, asezat la 65 km sud de Bucuresti, pe malul stang al Dunarii, a reprezentat intotdeauna unul din importantele porturi internationale dunarene. Giurgiu formeaza o Euroregiune cu orasul vecin, Ruse(Pyce), situandu-se pe traseul coridorului de transport pan-European nr.9 (Dunarea si canalul Rin-Main-Dunare, fiind legat de Marea Nordului si de Marea Neagra. In reteaua feroviara, pana in al II-lea Razboi Mondial, Giurgiu s-a aflat pe vestita axa Londra-Bombay(pe care circula legendarul tren , astazi ulta-modern,Orient Express),iar in prezent se afla pe magistrala pan Europeana Ostende-Istanbul, cu legatura spre Salonic-Atena. Giurgiu se intinde atat in Campia burnazului, cat si in Lunca Dunarii, fiind influentat mereu de fluviu Dunarea, care ii scalda teritoriul pe o distanta de 7.3 km, cu despletiri de brate sau canale. GIURGIU- unul dintre principalele porturi Dunarene ale tarii Unul dintre cele mai vechi si importante porturi fluviale ale tarii, Giurgiu este privilegial prin pozitia sa. Dunarea ii ofera o legatura naturala cu toate porturile dunarene,din amonte si aval pana la iesirea in Marea Neagra prin gura de varsare a bratului Sulina, canalizat si amenajat pentru navigatie, ce ii face practic legatura cu Portul Maritim Constanta. Canalul navigabil Dunarea-Marea Neagra realizeaza o a doua legatura pe apa intre Portul Giurgiu si Portul Maritim Constanta -principala „poarta maritima” a tarii.
  • Unitățile de învățământ din municipiul Giurgiu sunt în număr de 27, după cum urmează: nouă grădinițe, din care cinci cu program normal și patru cu program prelungit, nouă școli cu clasele I-VIII, o școală de muzică și arte plastice cu clasele I-VIII, șapte licee și grupuri școlare și un seminar teologic. În plus, în municipiul mai funcționează și o școală postliceală sanitară privată și un colegiu universitar româno-bulgar.

     

    Grădinițe:

     

    Grădinița cu program normal nr. 6, arondată la Grădinița Prichindeii

    Date contact:

    Str. Emil Gulian, nr. 5

     

    Grădinița cu program normal nr. 3, arondată la Grădinița Scufița Roșie

    Date contact:

    Str. Smârda, nr. 21

    Tel.: 0246/218.817

    E-mail: ogicaoita@yahoo.com

     

    Grădinița cu program normal nr. 7 , arondată la Grădinița Dumbrava Minunată

    Date contact:

    Str. Nicolae Iorga, nr. 39

    Tel.: 0246/215.556

     

    Grădinița cu program normal nr. 8 

    Date contact:

    Str. Gorneni, nr. 54

    Tel.: 0246/216.239

    Str. Cărămidari

    Tel.: 0246/215.021

     

    Grădinița cu program normal nr. 9

    Date contact:

    Str. Constantin Brâncoveanu, nr. 3

    Tel.: 0246/226.516

     

    Grădinița cu program prelungit „Prichindeii”

    Date contact:

    Str. Libertății, nr. 3

    Tel.: 0246/216.543

    E-mail: marlena_necula@yahoo.com

     

    Grădinița cu program prelungit „Scufița Roșie”

    Date contact:

    Str. Nicolae Bălănescu, nr. 29

    Tel.: 0246/212.243

    E-mail: gradipp2gr@yahoo.com

     

    Grădinița cu program prelungit „Căsuța Fermecată”

    Date contact:

    Str. Constantin Brâncoveanu, nr. 4

    Tel.: 0246/210.344

     

    Grădinița cu program prelungit „Dumbrava Minunată”

    Date contact:

    Str. 23 August, nr. 59

    Tel.: 0246/211.144

     

    Învățământul primar și gimnazial :

                Școala gimnazială „Sf. Gheorghe”

    Date contact:

    Str. Tudor Vianu, nr. 2

    Tel.: 0246/216654

    Fax: 0246/216.654

    E-mail: sfghe_@yahoo.com

     

    Școala gimnazială „Mircea cel Bătrân”

    Date contact:

    Str. Nicolae Iorga, nr. 34

    Tel.: 0246/216.488

    Fax: 0246/216.488

    E-mail: scoala2_gr@yahoo.com

     

    Școala gimnazială „Mihai Eminescu”

    Date contact:

    Str. Vlad Țepeș, nr. 45

    Tel.: 0246/214.506

    Fax: 0246/214.506

    E-mail: scoala_mihai_eminescu@yahoo.com

     

    Școala gimnazială „Savin Popescu”

    Date contact:

    Str. 1 Decembrie 1918, nr. 81

    Tel.: 0246/274.933

    Fax: 0246/274.933

    E-mail: savinpopescu_6@yahoo.com

     

    Școala gimnazială „Academician Marin Voiculescu”

    Date contact:

    Str. Negru Vodă

    Tel:: 0246/230104

    Fax: 0246/230.104

    E-mail:  scoala.amv.@gmail.com; scoala_nr8_giurgiu@yahoo.com

     

    Școala gimnazială nr. 3

    Date contact:

    Str. Dan Lucan, nr. 17

    Tel:: 0246/214.605

    Fax: 0246/214.605

    E-mail:  scoalanr.3giurgiu@yahoo.com

     

    Școala gimnazială nr. 5

    Date contact:

    Str. Emil Gulian, nr. 5

    Tel:: 0246/210.996

    Fax: 0246/210.124

    E-mail:  scoalaemilgulian@yahoo.com

    Școala gimnazială nr. 7

    Date contact:

    Str. Portului, nr. 21

    Tel:: 0246/214.920

    E-mail:  scoalagenerala7@yahoo.com

     

    Școala gimnazială nr. 10

    Date contact:

    Str. Constantin Brâncoveanu, nr. 24

    Tel:: 0246/221.203

    Fax: 0246/221.203

    E-mail:  scoala_10gr@yahoo.com

     

    Colegii naționale, licee și grupuri școlare:

             Colegiul Național „Ion Maiorescu” – înființat în 4 noiembrie 1869 ca Gimnaziul „Ion Maiorescu”, cu 18 elevi și 2 dascăli. De peste 140 de ani acest liceu a dat societății numeroase personalități de marcă precum ing. dr. Dinu Ștefan Moraru – membru al mai multor academii străine, autorul a peste 100 de lucrări științifice și deținătorul unui număr impresionant de brevete (peste 30); Ion Maximilian – reputat regizor; dr. Ion Munteanu, dr. Dan Leonard Niculescu, dr. Horia Iliescu, dr. Irina Nicolae Davidescu și prof. dr. Marin Voiculescu; Petre Ghelmez – poet și ziarist; prof. univ. dr. Laurențiu Panaitopol – matematică; prof. univ.Virgil Brișcă – profesor în S.U.A; prof. univ. Florian Vasilescu – cercetător în Franța; prof. Marian Mitea – compozitor și dirijor, directorul Conservatorului de Muzică din Bruxelles; Ovidiu Traian Ioanițoaia – ziarist și comentator sportiv, director al Gazetei Sporturilor; Doina Sâmpetrean Neculce – solistă la Opera Română din Cluj Napoca.

     

    Date contact:

    Str. N. Droc Barcian, nr. 8

    Tel.: 0246/215503

    Fax: 0246/215.503

    E-mail: cnimgiurgiu@gmail.com

     

    Liceul Teoretic Tudor Vianu – înființat în septembrie 1964 ca liceu teoretic, a avut clase de liceu pedagogic și institut pedagogic de educatoare. În anul 1992 a devenit Liceul Teoretic „Tudor Vianu”.

     

    Date contact:

    Str. Tudor Vianu, nr. 28

    Tel.: 0246/213809

    Fax: 0246/216.507

    E-mail: tudorvianu@gmail.com

     

    Liceul Teoretic „Nicolae Cartojan” – înființat în 1948 ca Școală Medie Tehnică – Edilitară și Lucrări Comunale, devine Liceu Industrial în 1973, iar statutul de „liceu teoretic” îl obține în anul 1990, luând numele marelui cărturar giurgiuvean Nicolae Cartojan.

     

    Date contact:

    Str. 23 August, nr. 9

    Tel.: 0246/215401

    Fax: 0246/215.401

    E-mail: ncartojan@yahoo.com

     

    Liceul Tehnologic „Ion Barbu” (Liceul Economic) – înființat în 1966 datorită profesorului de științe economice Valter Costea, devine în primii ani de existență al doilea liceu de profil din țară. Din 1994 Liceul Economic se transformă în Grup Școlar Economic – Administrativ „Ion Barbu”, cu următoarele tipuri de profile de specializări: Liceul Tehnologic – contabilitate, administrație, turism, Școala de Arte și Meserii – comerț, industrie textilă și Școala Postliceală – agent comercial.

     

    Date contact:

    Str. 1 Decembrie 1918, nr. 83

    Tel.: 0246/221193

    Fax: 0246/221.193

    E-mail: liceul_ionbarbu@yahoo.com

     

    Liceul Tehnologic „Miron Nicolescu” – înființat în 1978 ca urmare a nevoii de tehnicieni și muncitori calificați în domeniul chimiei, s-a transformat în liceu industrial după doar trei ani de la înființare. În anul 1993 liceul primește numele matematicianului giurgiuvean Miron Nicolescu și pregătește elevi în 15 meserii, acoperind șase domenii: fizică, chimie, electrotehnică, informatică și matematică, limba română și biologie.

     

    Date contact:

    Șos. Sloboziei, nr. 1

    Tel.: 0736/654.962

    E-mail: grscmn@gmail.com

     

    Colegiul Tehnic „Viceamiral Ioan Bălănescu” – format inițial din patru școli profesionale în 1951, se transformă în Grup Școlar de Marină, iar în anii 1980 – 1989 în Liceul Industrial de Marină. Între anii 1993 – 1995 s-a numit Grup Școlar Industrial de Marină, iar în anul 1995 a primit numele viceamiralului Ioan Bălănescu, născut la Giurgiu în 1878, primul român cu cel mai înalt grad în Marina Militară Regală a României.

     

    Date contact:

    Str. Uzinei, nr. 31

    Tel.: 0246/212383

    Fax: 0246/212383

    E-mail: grscnaval@yahoo.com

    Liceul Tehnologic

    Date contact:

    Str. 23 August, nr. 57

    Tel.: 0246/217290

    Fax: 0246/217108

    E-mail: constructiisam@yahoo.com

     

    Seminarul Teologic Ortodox “Teoctist Patriarhul” – înființat în 1996 prin strădania părintelui profesor Emil Nedelea Cărămizaru, Seminarul pregătește slujitori pentru Biserica Ortodoxă, dar se implică și în activități sociale și culturale, având un cor bine cunoscut atât în țară, cât și în străinătate.

     

    Date contact:

    Șos. Sloboziei, nr. 1

    Tel.: 0730/098448

    E-mail: teologic.seminar@yahoo.com

     

     

    Pe lângă învățământul de stat, în Municipiul Giurgiu mai funcționează și o școală postliceală sanitară privată. Școala Postliceală Sanitară Giurgiu pregătește asistenți medicali – specializarea medicină generală – din anul 1990, fiind prima școală cu acest profil înființată în județul Giurgiu. Instruirea teoretică se desfășoară în unitatea din strada Ion I.C. Brătianu, nr. 10-12, iar cea practică, în cadrul Spitalului Județean de Urgență al județului Giurgiu, unde elevii sunt repartizați pe secții și sunt îndrumați de instructorii de practică ai școlii, sub supravegherea și îndrumarea asistentelor șefe din fiecare secție.

     

    Date contact:

    Str. Ion I.C. Brătianu, nr. 10-12 (în clădirea Total Grup)

    Tel.: 0246.215.197

    Email: spssanitara@yahoo.com

     

    În plus, la Giurgiu există una dintre cele două secții ale Colegiului Universitar Româno-Bulgar BRIE, înființat cu sprijinul Conferinței Rectorilor din Germania.

    BRIE (Centrul European Inter-Universitar Romano-Bulgar) este un parteneriat romano-bulgar format din Departamentul BRIE Giurgiu al Academiei de Studii Economice din Bucuresti si Centrul BRIE al Universitatii „Anghel Kancev” din Ruse, cu implicarea unor universități partenere din Germania. BRIE organizează programele de master internaționale: Studii europene și cooperare regională; Studii europene și administrație publică. Programele au o durată de patru semestre, limbile de predare fiind engleza și germana.

     

    Date contact:

    Str. Mircea cel Batran, nr.36

    Giurgiu RO – 080036

    Tel.: +40 246 219 161

    Fax: +40 213 191 899

    E-mail: brie@ase.ro

    Site web: www.brie.ase.ro

  • Resurse de sol

    Formarea si evolutia solurilor tipice orasului Giurgiu se leaga de factorii climatici, biologici, litologici, morfologici si de timp.Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile si solurile aluviale, formate in conditii de pajisti mezohidrofile si paduri de sleau. Supraumezimea freatica a materialului litologic si a solului este specifica zonei, producandu-se uneori, fenomenul de inmlastinare.

    Resurse hidrografice

    Teritoriul administrativ al municipiului Giurgiu este marginit spre sud-est, pe distanta de 7.3 km, de fluviul Dunarea. In prezent, din Dunare, in dreptul intravilanului municipiului, pornesc canalele Cama si Sfantul gheorghe, precum si, in extravilan, in aval de localitate, bratele Smarda si Ara. Din fostul brat Veriga, modificat initial in 1905 prin realizarea portului in Ostrovul Ramadan si apoi prin amplasarea Combinatului Chimic, au mai ramas trei ochiuri de apa statatoare. Restul baltilor se pastreaza in Ostrovul Cioroiul (Lacul Neamtului), Insula Mocanu (Lacul Lung si Lacul Mare) in vest de canalul Sfantu Gheorghe, in dreptul legaturii cu fluviul si la vest de bratul Smarda (Lacul Ciobanasu).Suprafata locala a luciului de apa este de 423 ha, reprezentand 8.54% din teritoriul administrativ existent.

    Flora

    Teritoriul municipiului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca. La nord de Lunca Dunarii se afla padurile de stejar pedunculat,stejar pufos, stejar brumariu, granita, ulm, par paduret, artar tataresc, jugastru in amestec de numerosi arbusti, in care frecventa cea mai mare o au lemnul cainesc, sangerul si cornul.

    Fauna

    Ca formatiuni faunistice zonale se distinge mai intai fauna stejaretelor: orbete, soarecele pitic, soarecele de padure, sobolanul de camp, turturica, privighetoarea, ciocanitoarea, gaia rosie, gusterul si soparla de padure. In lunca se intalnesc starcul cenusiu, starcul de noapte, broasca raioasa, sarpele de apa, broasca de lac, buhaiul de balta, rata mare, fazanul de camp, nagatul, garlita, prepelita, cucul, pupaza, etc. Nu lipsesc iepurii, mistretii, vulpile ori cervidele.

    Resurse minerale

    In municipiul Giurgiu nu exista exploatari de resurse minerale, cu exceptia exploatarilor balastiere din albia Dunarii.

  •  
  • Activități economice principale:

    Comerț și servicii

    Construcții și reparații navale

    Activități comerciale specifice zonelor libere

    Transport fluvial

    Prefabricate din beton

    Construcții metalice

    Construcții civile, industriale

    Mobilă și produse din lemn

    Produse alimentare: carne și preparate din carne, ulei, lapte și produse lactate

    Produse de panificație

    Textile și confecții

    Pește și produse piscicole

  • Oferta turistică a municipiului Giurgiu s-a îmbogățit an de an, lărgind paleta de posibilități de petrecere a unui week-end relaxant, ca și a unei întregi vacanțe, într-un cadru natural pitoresc. Pescuitul, plimbările cu vaporașul pe fluviu, descoperirea comorilor de floră și faună specifice luncii Dunării, explorarea brațelor și calalelor fluviului și a celor două insule din aval de oraș constituie atracții la fel de puternice ca vizitarea secțiilor de istorie și etnografie ale Muzeului „Teohari Antonescu” ori a Muzeului Episcopiei Giurgiului, vizionarea unui spectacol de teatru, delectarea cu un spectacol de operă la Ateneul „Nicolae Bălcescu” ori audierea unui concert de muzică de promenadă în cel mai vechi parc din Giurgiu, Parcul Alei. Vizitatorului îi stau la dispoziție parcuri, terase, magazine cu vitrine îmbietoare, dar i se oferă și posibilitatea de a evada ușor, pentru câteva ore, într-unul din cele mai mari și mai frumoase orașe din Bulgaria, Ruse.

    Portul Giurgiu permite acostarea navelor de croazieră fluviale. Din Giurgiu, turiștii străini sunt duși la București pentru vizitarea Capitalei. Faleza portului a fost recent consolidată, iar drumul către port – modernizat. Zona portului este bună pentru pescuitul de somn. În trecut, aici s-au înregistrat recorduri naționale la capturarea acestui „urât al adâncurilor”. Tot în Portul Giurgiu se află singura amenajare de agrement din zonă, care se întinde pe o suprafață de 1,73 hectare, respectiv ștrandul municipal.
    Relaxare în mica „junglă” a giurgiuvenilor
    Turiștii care vin să-și petreacă vacanțele în natură la Giurgiu pot alege Insula Mocanu. Mica „junglă”, pe malurile căreia se poate campa cu cortul, este un loc ideal pentru relaxare (cu nisip fin și apă numai bună de baie) și pescuit. Se pot pescui: somn, crap, caras, știucă, avat, șalău, plătică, mreană, roșioară, oblete etc. Această insulă, cel mai apropiat ostrov de orașul Giurgiu, este traversată de Podul Prieteniei la capătul din amonte. Insula, care adăpostește numeroase specii de plante și de animale, este despărțită de malul românesc de brațul Ara. Plaja este pe partea dreaptă a Insulei Mocanu, imediat după ce se trece de Podul Prieteniei. Insula se află pe un traseu sarmatic al păsărilor călătoare și oferă locuri de popas și cuibărit pentru egreta mică, codobatura galbenă, șoimul dunărean și codalbul.
    Turiștii care preferă umbra deasă a copacilor pot face popas într-un loc pitoresc și plăcut, în Pădurea Bălănoaia, la 2 kilometri de oraș. Aici se află tabăra Stejarul care a intrat în circuitul turistic și de agrement în primăvara anului 2009, după ce administrația locală a preluat și reabilitat acest amplasament și l-a redat giurgiuvenilor. Lucrările de reamenajare și modernizare au durat 2 ani. În proiectul de amenajare a taberei Stejarul mai figurează construcția unui hotel, a unui bazin de înnot, a mai multor terenuri de sport, a unui club și a unei săli de conferințe, astfel încât aceasta se va transforma într-unul din principalele puncte de atracție turistică ale municipiului Giurgiu.
    Itinerare turistice cu punct de plecare din Giurgiu
    1. Giurgiu-Călugăreni
    La Călugăreni pot fi văzute monumentele care omagiază eroismul oștenilor lui Mihai Viteazul în bătălia dusă în această localitate: „Crucea lui Mihai”
    și „Crucea de piatră”.
    2. Giurgiu-Comana
    În Comana merită vizitate Parcul Natural Comana și Mânăstirea Comana, o adevărată bijuterie spirituală a zonei.
    3. Giurgiu-Valea Bujorului
    În vestul satului Valea Bujorului se află Pădurea Manafu, cu rezervația ei renumită de bujor românesc, iar fondul cinegetic este constituit din fazani, căprioare și iepuri.
    4. Giurgiu-Bălănoaia. Pădurea de salcâm Bălănoaia reprezintă un loc de recreere, ideal pentru petrecerea sfârșitului de săptămână, datorită distanței mici față de Giurgiu (5 km).
    Aceste itinerare pot include servirea unei mese tradiționale românești (sărmăluțe cu mămăliguță, borș din pește și preparate din pește, plăcintă cu dovleac și cu brânză – dulangaci, gogoși), la pensiunile și restaurantele din zonă, precum și o partidă de pescuit în localitatea Slobozia, situată pe malul Dunării.
    Obiective turistice de importanță:
    1. Ruinele Cetății Giurgiu
    2. Turnul Ceasornicului
    3. Muzeul de Istoie „Teohari Antonescu”
    4. Ateneul Român „Nicolae Bălănescu”
    5. Malu Roșu – site arheologic ce datează din Epoca Paleoliticului
    6. Tabia – zid al cetății otomane de la sfârșitului secolului al XVIII-lea
    7. Alte monumente și case memoriale

  •  
  • Constantin Dimitriade (n.1831)- actor, al carui nume este legat de inceputurile teatrului;

    Teohari Antonescu (n.1866)- istoric, considerat printre cei dinati specialisti romani in epigrafie elena si romana;

    Nicolaea Balanescu (n.1866)- jurist, doctor in drept, fost avocat al statului pentru judetul Vlasca;

    Mihail M. Manicatide (n. 1867) medic, profesor universitar;

    I.A. Bassarabescu (n. 1870) – scriitor, membru corespondent al Academiei Romane;

    Constantin Artachino (n.1870)- pictor, autor de lucrari pline de lumina si colorit;

    Ioan Boldescu (n.1878)- jurist si primar al municipiului Giurgiu in perioada 1909-1914;

    Traian Lalescu (n. 1882)- matematician de renume mondial;

    Nicolae Cartojan (n. 1883)- academician, specialist in sitoria literaturii romane vechi;

    Ioan Vinea (n. 1895)- sub acest pseudonim literar poetul Ion Eugen Iovanaki introducea poezia avangardista in literatura romana, impreuna cu Tristan Tzara si Marcel Iancu;

    Tudor Vianu (n.1898)- critic, istoric literar, poet, filozof si traducator;

    Constantin Bocarnea (n.1926)- medic atras si de muzica, autor al cartii „Medicina si muzica”;

    Marian Dracea – academician, considerat parintele silviculturii romanesti;

  •  Zilele municipiului Giurgiu

    Ziua Patronului spiritual al municipiului Giurgiu- Sf Mare Mucenic Gheorghe- este marcata in deosebi in fiecare an. daca initial festivitatile se desfasurau doar pe 23 aprilie, incepand cu anul 2006 sunt organizate manifestari dintre cele mai diverse, pe parcursul mai multor zile, sub genericul „zilele Municipiului”. Seria evenimentelor cuprinde lansari de carte, vernisarea de expozitii, simpozioane, spectacole sustinute de elevii Scolii de Muzică și Arte Plastice „Victor Karpis”, seri culturale de muzică și poezie, colocvii și sesiuni de comunicări, plimbări cu vaporașul pe Dunăre și spectacole de divertisment în aer liber. In program este inclusă și Sfânta Liturghie Arhiereasca oficiată la Catedrala Episcopală.

    La festivități sunt invitați să ia parte și reprezentați ai orașelor cu care Giurgiu este înfrățit – Ruse și Veliko Turnovo (Bulgaria), Edirne (Turcia), Dunauvaros (Ungaria), Izmail (Ucraina). De asemenea, în timpul ședinței festive a Consiliului Local, tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani in acea zi, li se înmânează diploma de „Cetățean al Municipiului Giurgiu”.

    „Ziua Dunarii” a inceput sa se sarbatoreasca din anul 2004, reprezentantii oraselor riverane fluviului din intreaga Europa hotarand sa organizeze anual, pe 29 iunie, festivitati prin care sa constientizeze public importanta pe care Dunarea o are in viata socio-economica a oraselor si tarilor pe care le traverseaza, ca si in viata fiecaruia dintre locuitorii acestora.

     

    La Giurgiu, manifestările sunt deschise de concursul de înot desfășurat la bazinul Școlii Generale nr. 8 pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani. Sunt organizate, de asemenea, concursuri de desen, de pictură sau de eseuri. Punctul central al desfășurării manifestărilor este Portul, unde giurgiuvenii pot urmări spectacole de muzică de toate genurile, dans modern, recitaluri și dansuri populare ale Ansamblului Folcloric “Doina Dunării”, demonstrații de arte marțiale cu tinerii de la C.S. “Aquila” Giurgiu, defilarea ambarcațiunilor rapide ale Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră, plimbări cu vaporașul pe Dunăre etc.

     

    Ziua sfintei Maria Mare si ziua Marinei

    In fiecare an pe 15 august, in portul Giurgiu se organizeaza o serie de manifestari dedicate sarbatoririi Zilei Sfintei Maria Mare- Ocrotitoarea marinarilor si zilei Marinei Romane. Intotdeauna in deschidere se oficiaza o slujba religioasa de pomenire a celor care si-au pierdut viata pe apa si este sfintita o ancora cu flori care este mai apoi aruncata in apele Dunarii, ca ofranda.

    După încheierea ceremoniei, localnici se pot bucura de parada ambarcațiunilor rapide de intervenție pe Dunăre, concursuri sportive, demonstratii de arte mațiale, plimbări cu vaporașul, spectacole folclorice, concerte și focuri de artificii.

    Boboteaza

    Sarbatorita pe 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine- momentul nasterii spirituale a Mantuitorului- si trasaturi de mare sarbatoare populara. in urma cu sase ani a fost reluata traditia sfintirii apelor Dunarii in ziua de Boboteaza si aruncarea in apele fluviului a unei cruci sfintite, aducatorul acesteia fiind apoi binecuvantat si premiat.

    Targul de Mosi

    Este un eveniment local de data recenta, care si-a propus sa readuca  in traditie unul dintre cele doua targuri de vara din luna iunie, care se tineau la Giurgiu in secolul al XIX-lea, inainte de Rusalii, cand se cumparau linguri de lemn, oale si cani de lut ars pentru marea sarbatoare crestina, si inainte de sarbatoarea Sfintilor Petru si Pavel. Giurgiuvenii admiră sau cumpără produse  realizate de păstrători ai meșteșugurilor tradiționale, ai culturii și spiritualității românești, veniți din Giurgiu și din întreaga zonă Vlașca, dar și de la Horezu, Câmpulung Muscel, Baia Mare, Sibiu, Târgoviște, Suceava etc. În aceeași perioadă se organizează Festivalul Județean „Călușul ca pe Vlașca”, care aduce călușari din mai multe localități giurgiuvene nu doar pe scena Târgului „De Moși”, dar și pe aleile parcurilor și pe străzile principale din oraș.

  • Infiintarea unei piete de gross pentru pește
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare europeana
    Valoare euro: 1612000.00
    Descriere:

    Vineri, 15 februarie 2013, Primăria Municipiului Giurgiu a depus la Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013 spre finanțare proiectul denumit ”Înființarea unei piețe de gross pentru pește în Municipiul Giurgiu”. Dacă în urma evaluării tehnice și economico-financiare va fi aprobată finanțarea, municipiul Giurgiu va beneficia de o piață de gross pentru pește a cărei valoare totală de 1.612.000 euro va fi recuperată în procent de 100%, cu excepția T.V.A.
    O astfel de investiție este necesară și oportună pentru Giurgiu, întrucât în oraș nu există un loc special amenajat pentru comercializarea en-gross a peștelui, deși poziționarea pe malul Dunării îi oferă posibilitatea dezvoltării acestui sector, dar are efecte pozitive și asupra economiei de piață a României, analizele de piață arătând că este necesară promovarea consumului de pește din producția internă, pentru a recupera nișele de piață pierdute.
    Terenul propus pentru amplasarea construcției aparține domeniului public al municipiului și este situat în intravilanul orașului, în zona de protecție a „Ansamblului urban Parcul Alei” și a „Cheiului de piatră”, iar caracteristicile clădirii vor fi stabilite prin proiectul tehnic ce va fi elaborat ca activitate a proiectului.
    Piața de gross pentru pește va îndeplini toate condițiile stabilite de Uniunea Europeană, în clădirea respectivă, de peste 1.000 de mp, urmând existe spații de recepție a mărfii, de  prelucrare, depozitare și de prezentare a acesteia.

     

    •    Consolidarea și restaurarea Cetății Giurgiu
    Domeniu: Altele
    Descriere:Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, prin Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Giurgiu, a depus documentația necesară deschiderii procedurii de licitație publică pentru elaborarea proiectului de consolidare și restaurare a monumentului, precum și tema de proiectare. În prezent, întreaga documentație pentru elaborarea proiectului de consolidare și restaurare a Cetății Giurgiu se află la Ministerul Culturii – Institutul Național al Patrimoniului, urmând ca anul acesta comisia constituită la nivelul ministerului să analizeze documentația în vederea aprobării proiectului propus.

    •    Reamenajarea peisagistică a principalei artere de circulație din municipiu – B-dul București
    Domeniu: Altele
    •    Reamenajarea locurilor de joacă din municipiu
    Domeniu: Altele
    •    Amenajarea peisagistică a zonei de acces în oraș dinspre vama cu Bulgaria
    Domeniu: Altele
    •     Program de reabilitare și reamenajare a zonelor centrale din Ruse și Giurgiu
    Domeniu: Altele
    Descriere: Program de reabilitare și reamenajare a zonelor centrale din Ruse și Giurgiu – vizează reabilitarea rețelei stradale din centrul celor două orașe (inclusiv rețelele de utilități), construcția de noi locuințe și funcțiuni publice și economice pe terenurile disponibile, amenajarea spațiilor verzi, care va face aceste zone mai atractive pentru vizitatori și locuitori. Investiția anuală într-un program de construcție de noi locuințe s-ar ridica la 120 de milioane de euro în Ruse, respectiv la 45 milioane de euro în Giurgiu. În ceea ce privește finanțarea, se propune un model de parteneriat public-privat în care municipalitățile asigură infrastructură de transport și utilități, eventuale terenuri aflate în proprietate publică și subvenții pentru locuințele cu destinație socială, iar companiile private se ocupă de construcția locuințelor.

    •    Crearea de noi spații verzi
    Domeniu: Altele
    Descriere:Crearea de noi spații verzi – are în vedere reabilitarea, reconversia funcțională și reamenajarea peisagistică, cu prioritate, a 4 km din malul Dunării în Ruse și Giurgiu. Astfel, infrastructura portuară uzată moral va fi înlocuită treptat cu zone de promenadă, cu restaurante și terase, hoteluri, cinematografe, centrul de primire a turiștilor, punct de îmbarcare într-o telegondolă care să lege cele două orașe pe deasupra Dunării, utilizarea insulelor și canalelor pentru activități recreative, port de yacht-uri, amenajarea ruinelor cetății etc. De asemenea, spațiile verzi din interiorul orașelor vor fi reamenajate peisagistic și funcțional, iar infrastructura turistică din parcurile naturale din împrejurimi va fi îmbunătățită (trasee turistice, panouri informative, marcaje etc.)

    •    Construcția de noi centre de primire și informare a turiștilor
    Domeniu: Altele
    Valoare euro: 1000000.00
    Descriere: Construcția de noi centre de primire și informare a turiștilor – pe ambele maluri ale Dunării, cu o suprafață de 500 mp, atât în Ruse, cât și în Giurgiu, care să ofere servicii de informare și asistență pentru turiști. Aceste centre trebuie să aibă acces direct la rețeaua de transport în comun, pentru a asigura deplasarea rapidă a turiștilor. Fiecare centru va implica o investiție de circa 1 mil. euro, care va fi asigurată din bugetul local sau chiar din finanțări nerambursabile.

    •    Soluții de transformare a deșeurilor în energie prin incinerare
    Domeniu: Altele
    Valoare euro: 300000000.00
    Descriere: Soluții de transformare a deșeurilor în energie prin incinerare – unitatea de incinerare a deșeurilor solide depozitate în aceste platforme moderne poate prelucra până la 150-200.000 de tone de deșeuri anual, colectate de pe o rază de circa 50 km. Pentru acest proiect se propune un parteneriat public-privat în care municipalitățile dau drept de exploatare a deșeurilor pentru o perioadă îndelungată de timp, iar partenerul privat aduce know-how-ul și capitalul. Acest proiect va fi integrat cu celelalte soluții de creștere a eficienței energetice de la nivelul celor două municipalități, care ar presupune modernizarea rețelei de distribuție, instalarea de noi contoare, înființarea de unități de producție a energiei din surse regenerabile, izolarea termică a clădirilor, înlocuirea becurilor normale cu LED-uri economice în cazul rețelei de iluminat public, reabilitarea sistemelor de distribuție a energiei termice, care necesită investiții totale de 30 mil. euro în Giurgiu.

    •    Cartiere eficiente energetic/Soluții de management energetic
    Domeniu: Altele
    Descriere: Cartiere eficiente energetic/Soluții de management energetic – proiectul propune ecologizarea și reconversia funcțională a două situri brownfield din cele două municipalități, în suprafață totală de 55 de hectare, și transformarea lor în cartiere de locuințe eficiente energetic, însoțite de unități de producție a energiei din resurse regenerabile (de ex. panouri fotovoltaice). Pentru implementarea proiectului se propune parteneriatul public-privat, în care partea publică ar putea asigura, prin vânzare sau concesiune, terenul și construi o parte din locuințe, iar partea privată ar realiza investițiile în facilitățile de producție a energiei din resurse regenerabile, pentru care ar putea primi și subvenții de la stat.

    •    Construirea unui nou pod peste Dunare
    Domeniu: Drumuri si poduri
    Valoare euro: 300000000.00
    Descriere:Nou pod peste Dunăre – împreună cu drumurile urbane de acces la acesta și noi stații de cale ferată, va asigura conexiunea rutieră și feroviară rapidă între cele două țări, de-a lungul coridorului pan-european IX. Acesta va avea o lungime de circa 3,5 km și o lățime de 30 m, cu două benzi rutiere pe sens și o linie dublă de cale ferată. Acest nou pod va fi amplasat în paralel și la est de actualul pod. Investiția este estimată la 300 mil. euro, iar finanțarea s-ar putea obține cu credite de la Banca Europeană de Investiții sau credite bancare.

    •    Realizarea de incubatoare de afaceri transfrontaliere pentru intreprinderile mici si mijlocii
    Domeniu: Altele
    Descriere: Incubatoare de afaceri transfrontaliere pentru întreprinderile mici și mijlocii – aceste structuri de sprijinire a afacerilor vor găzdui pentru 4-5 ani afacerile antreprenorilor locali și le va oferi o gamă diversificată de servicii-suport (consultanță, organizarea de evenimente etc.). Investiția totală este estimată la 5,1 mil. euro pentru incubatorul din Giurgiu și poate fi asigurată din fonduri europene în proporție de 50-70%, diferența fiind asigurată din bugetele locale.

    •    Realizarea de situri industriale de mari dimensiuni, de 300-400 hectare (Mega-Locații), destinate găzduirii unor mari companii din domeniul industrial (în special din domeniul automotive).
    Domeniu: Altele
    Descriere: Atragerea unor astfel de companii ar genera o cerere destul de mare a forței de muncă și ar stimula creșterea economică și cerințele de muncă ale furnizorilor locali. Pentru aceste situri industriale au fost identificate locații propice, atât în Giurgiu, cât și în Ruse, cu acces la autostrada și podul peste Dunăre, precum și la calea ferată. Costurile totale pentru achiziționarea a 300-400 hectare de teren, potrivite pentru deschiderea și eliminarea unei potențiale contaminări vor necesita o investiție totală cuprinsă între 40 și 100 milioane euro. Ca și în cazul Zonelor Libere existente în Giurgiu și Ruse, o societate de drept privat ar trebui să preia această investiție asistată integral de către toate entitățile publice. Autoritățile publice centrale și locale pot oferi spre vânzare/concesiune terenuri cu toate utilitățile necesare și pot acorda diferite ajutoare de stat, stimulente și facilități fiscale, în conformitate cu legislația comunitară în vigoare.

  •  
  •