Primaria municipiului Marghita

Categorie
Judetul Bihor
  • Judet: Bihor
    Localitate: Marghita
    Adresa:  Str. Calea Republicii nr.1 cod postal: 415300
    Telefon:  0259-362001
    Fax:  0359-409982
    E-mail:  primaria@marghita.ro
    Website:  www.marghita.ro
    Primar:  Pocsaly Zoltan

    Pozitionare:

    Municipiul Marghita, unul din cele mai tinere orase din Romania, se afla in nord – vestul tarii, in zona de nord a judetului Bihor, la numai 30 km de frontiera dintre Romania si Ungaria. Distanta fata de Oradea, centrul administrativ al judetului Bihor, este 57 km nord-est. Localitatea(mentionata documentar in anul 1216, declarata oras in anul 1967 si declarata municipiu in anul 2003) se gaseste pe malul drept al raului Barcau, la contactul dintre Dealurile Viisoarei si Campia Barcaului, aproape de confluenta acestuia cu Valea Bistrei.
    Coordonatele geografice ale orasului: 22°33” longitudine estica si 47°34” latitudine nordica. La sudul Marghitei, drumul judeþean 191 leaga orasul de Oradea, iar la nord se continua catre Tasnad, Carei si Satu Mare. Drumul national 19B plaseaza Marghita intre Sacuieni si orasul Simleul Silvaniei din judetul Salaj. Cel mai apropiat aeroport este aeroportul international de la Oradea. Totodata, Marghita se afla situata la numai 5 km de viitoarea autostrada Brasov-Bors-Budapesta care va lega centrul Europei de Marea Neagra, ceea ce deschide noi perspective pentru economia si turismul din zona, avand de asemenea in vedere potentialul balnear al localitatii. Calea ferata leaga Marghita de Sacuieni (de unde se poate ajunge apoi la Oradea si Satu Mare) si de Simleul Silvaniei, prin intermendiul a doua trenuri personale. Accesul cu masina personala sau alte mijloace de transport in comun sunt insa preferate legaturilor pe calea ferata.
    Forma de relief pe care se aflã asezat orasul, este înconjurata in partea nord-estica si sud-estica de dealuri cu pante domoale, cu altitudine medie redusa(135 m), ale caror ultime prelungiri spre ses dau tinutului, in ansamblu, un aspect colinar. Temperatura medie anuala pentru orasul Marghita este de 10,5 °C, fiind superioara mediei anuale pe tara. Temperaturile medii ale lunilor de iarna sunt cuprinse între 1-0 °C, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu o temperatura medie de -1,5 °C, iar cea mai calduroasa este iulie, cu valoarea medie de 21 °C.

    Populatia:

    Total locuitori: 0
    Nationalitate:  53 %români; 43% maghiari;• 4% alte minorități, în principal slovaci și rromi
    Religie:

    Suprafata: 83 km2

  • Data nasterii:  22.02.1953
    Studii/Profesie:  om de afaceri
    Stare civila:  casatorit
    Copii:  1
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     UDMR
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2012
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari

    • Sala de sport pentru scolari
    • Blocuri pentru tineri
    • Modernizarea Pietei Obor
    • Dezvoltarea turismului balnear (fond Phare)
    • Camera transfrontaliera

  • Marghita face parte din binecunoscuta zona etnografica Tara Crisurilor, un spatiu delimitat de bazinul superior al Vaii Crasna la nord, culmile Plopisului, Muntii Vladeasa si Muntii Bihorului la est, Muntii Zarandului la sud si frontiera cu Ungaria la vest, cunoscut mai ales prin bisericile de lemn.Sapaturile arheologice si documentele scrise au adus  numeroase dovezi ale locuirii zonei si existentei asezarii, care a concentrat de-a lungul veacurilor preocupari economice, politice si culturale. Prima atestare documentara a localitatii Marghita dateaza din anul 1216.

    De-a lungul existentei sale, localitatea s-a numit Margareta, Marghiureta, Marghita, numele fiindu-i dat conform unor legende de un camp de margarete sau de hramul unei bisericute, Sf. Margareta.Potentialul turistic al orasului favorizeaza practicarea turismului balnear, cultural, a turismului de week-end, de odihna, recreere si de agrement.
    Prezenta padurilor care inconjoara orasul sau sunt situate in apropiere creeaza numeroase oportunitati pentru diversificarea ofertei turistice, impunandu-se doar realizarea de amenajari corespunzatoare valorificarii durabile a acestor resurse naturale.

    Cele mai vechi descoperiri arheologice datează din epocile de piatră, bronz și fier. După creștinarea ungurilor, în anul 1000 d.C., prin regele Ștefan cel Sfânt, aceste ținuturi ajung sub stapânirea regatului ungar. Legendele care au străbătut timpul spun că, prin anul 1200 d.C., un grup de oameni trăiau organizați lângă Barcău, consolidând bazele unei așezări. În marea invazie a tătarilor din anul 1241 așezarea a fost trecută prin foc și sabie, iar mare parte a populației a fost ucisă ori dusă în robie. Au scăpat doar cei care s-au adăpostit în pădurile din împrejurimi.

    După trecerea invaziei, oamenii s-au întors în vechiul loc, unde și-au refăcut casele arse și au început să se ocupe cu agricultura și păstoritul. Se spune că pe atunci împrejurimile Barcăului erau pline cu câmpuri de margarete. Documente vechi spun că numele așezării a avut, de-a lungul vremii, trei variante: Marghiureta, Margitfalva și Marghita. Tot trei sunt legendele care povestesc originea acestor nume. Una zice că ele vin de la câmpurile de margarete, în timp ce alta susține că localitatea, aflându-se vremelnic pe domeniul fiicei unui rege maghiar, numită Margit, a luat numele acesteia. Unii istorici susțin că numele orașului Marghita provine de la o mică bisericuță cu hramul Sfintei Margareta, care ar fi existat pe aceste meleaguri cu câteva secole în urmă.

    Prima atestare documentară a localității Marghita datează din anul 1216. În secolul XIV, Marghita devine centru de moșie feudală maghiară și o găsim atestată documentar în 1332 sub numele de Margitfalva. În anul 1376, regele Ludovic cel Mare al Ungariei acordă Marghitei dreptul de a ține târguri, ceea ce face ca localitatea să cunoască o dezvoltare economică, devenind un important târg. Vreme de câteva sute de ani, localitatea s-a aflat în proprietate regală maghiară sau a unor familii nobiliare. În timpul feudalismului, în această zonă au loc unele framântări sociale, cum au fost cele din anii 1467 și 1514.

    Perioada otomană

    La începutul secolului XVI, oștile otomane se revarsă spre centrul Europei, cucerind Belgradul în 1521. După înfrângerea ungurilor la Mohács, în 1526, regatul maghiar devine pașalâc turcesc, situație în care ajunge și Bihorul. Localitatea rămâne un important centru agricol și comercial. În anii 1710 și 1739ciuma lovește Marghita, decimând populația.

    Perioada habsburgică

    La începutul secolului XVIII, o dată cu slăbirea puterii turcești, Marghita trece sub stapânirea Imperiului habsburgic. În anul 1823, un mare incendiu a distrus aproape jumatate din localitate. Anul revoluționar 1848 a fost marcat și la Marghita de puternice framântări sociale ale populației locale. Deși înfrântă, revoluția a avut urmări importante pentru Marghita. Iobăgia a fost desființată. Acest lucru a dus la transformări esențiale în viața economică și socială a localității. Crește numărul manufacturilor și se diversifică producția, iar târgurile se țin săptămânal. Ziua de vineri a fost stabilită atunci drept zi de piață. Agricultura din zonă s-a dezvoltat și au apărut primele relații de producție capitaliste. Munca în agricultură era organizată pe ferme, la o parte din lucrări folosindu-se mașini agricole aduse de la Viena și Praga.

    În anul 1852, Marghita ajunge domeniu al Abației de Mölk din Austria, care construiește aici un castel impunător. Noul proprietar a favorizat dezvoltarea localității, amplificând viticultura, cultura cerealelor și pomilor fructiferi. Localitatea număra atunci cam 5.000 de suflete.

    Perioada interbelică

    După primul război mondial, odată cu Unirea de la 1 decembrie1918, când Transilvania s-a alipit țării mamă, Țara Crișurilor, inclusiv Marghita, ajunge parte integrantă din România Mare. La începutul secolului XX, Marghita cunoaște o intensă dezvoltare a meșteșugurilor. Apar ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, ceramică, etc. În perioada interbelică, 1918-1940, Marghita se consolidează ca centru comercial și de producție. În anii 1920, localitatea număra aproximativ 7.000 de locuitori români, maghiari și evrei. Marghita era cunoscută mai ales prin târgurile care se organizau săptămânal. În timpul celui de-al doilea război mondial, Dictatul de la Viena din august 1940 aduce Marghita sub ocupație fascisto-horthystă. În perioada 1940-1944, circa 1.700 de evrei au fost deportați în lagărele de concentrare naziste. La 20 octombrie1944, în urma unor lupte grele, Marghita a fost eliberată de trupele române și sovietice și a revenit în teritoriul României.

    Comunismul

    Instaurarea regimului comunist în România, în anul 1947, se face resimțită dureros și în Marghita, la fel ca în întreaga țară. Pământurile, magazinele și fabricile sunt luate de stat. Proprietatea Abației de Mölk trece și ea în posesia statului comunist. Totuși, în anii care vor urma, localitatea va cunoaște perioada de cea mai intensă dezvoltare. Apar primii germeni ai industriei serioase. În perioada 1949-1960 se înființează primele întreprinderi de confecții, construcții metalice, încălțăminte, morărit, etc. După 1960, caracterul industrial al Marghitei începe să se contureze mai pregnant. Din centru agricol și meșteșugăresc, localitatea are tendințe clare de industrializare. Numărul populației crește. Potrivit recensământului din 1964, localitatea număra atunci 10.175 suflete.

    Perioada post-comunistă

    După revoluția din 1989, care a dus la prăbușirea regimului comunist, a început procesul de privatizare, s-au înapoiat pământurile. S-au înființat mai multe societăți comerciale private. Mulți oameni și-au deschis propria afacere. Partidele politice democratice, interzise de comuniști timp de cinci decenii, își fac din nou simțită prezența. Potrivit datelor actuale, populația municipiului este de circa 19.000 persoane, din care 17.000 în localitatea de reședință, 1.200 în satul Cheț și 800 în satul Ghenetea.

  • Municipiul Marghita, unul din cele mai tinere orase din Romania, se afla in nord – vestul tarii, in zona de nord a judetului Bihor, la numai 30 km de frontiera dintre Romania si Ungaria. Distanta fata de Oradea, centrul administrativ al judetului Bihor, este 57 km nord-est. Localitatea(mentionata documentar in anul 1216, declarata oras in anul 1967 si declarata municipiu in anul 2003) se gaseste pe malul drept al raului Barcau, la contactul dintre Dealurile Viisoarei si Campia Barcaului, aproape de confluenta acestuia cu Valea Bistrei. Coordonatele geografice ale orasului: 22°33” longitudine estica si 47°34” latitudine nordica. La sudul Marghitei, drumul judeþean 191 leaga orasul de Oradea, iar la nord se continua catre Tasnad, Carei si Satu Mare. Drumul national 19B plaseaza Marghita intre Sacuieni si orasul Simleul Silvaniei din judetul Salaj. Cel mai apropiat aeroport este aeroportul international de la Oradea. Totodata, Marghita se afla situata la numai 5 km de viitoarea autostrada Brasov-Bors-Budapesta care va lega centrul Europei de Marea Neagra, ceea ce deschide noi perspective pentru economia si turismul din zona, avand de asemenea in vedere potentialul balnear al localitatii. Calea ferata leaga Marghita de Sacuieni (de unde se poate ajunge apoi la Oradea si Satu Mare) si de Simleul Silvaniei, prin intermendiul a doua trenuri personale. Accesul cu masina personala sau alte mijloace de transport in comun sunt insa preferate legaturilor pe calea ferata. Forma de relief pe care se aflã asezat orasul, este înconjurata in partea nord-estica si sud-estica de dealuri cu pante domoale, cu altitudine medie redusa(135 m), ale caror ultime prelungiri spre ses dau tinutului, in ansamblu, un aspect colinar. Temperatura medie anuala pentru orasul Marghita este de 10,5 °C, fiind superioara mediei anuale pe tara. Temperaturile medii ale lunilor de iarna sunt cuprinse între 1-0 °C, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu o temperatura medie de -1,5 °C, iar cea mai calduroasa este iulie, cu valoarea medie de 21 °C. 
  • Din punctul de vedere al unitatilor de invatamat care se ingrijesc de educatia copiilor din Marghita, Chet si Ghenetea, complexul celor 3 localitati se prezinta astfel: 4 gradinite, o scoala pentru invatamantul primar si gimnazial care isi desfasoara activitatile in 3 locatii (Marghita, Chet si Ghenetea), educatie preuniversitara reprezentata de doua scoli cu profile diferite si filiala Universitatii de Vest Vasile Goldis din Arad:

    – Scoala cu clasele I – VIII Marghita-adresa site-ului http://www.scgenmarghita.ro

    – Scoala cu clasele I-VIII Marghita cu locatii in Chet si Ghenetea;

    – Colegiului National “Octavian Goga”- adresa site-ului http://gogamarghita.licee.edu.ro -45% dintre elevii acestuia provenind din mediul rural, aproximativ 800 dintre ei invatand in limba romana iar ceilalti in limba maghiara;

    – Grupul Scolar Agricol “Horea” – adresa site-ului  http://grahoreamarghita.licee.edu.ro/– unde 70% din elevi sunt de provenienta rurala. Totodata, Grupul Scolar Agriocol „Horea” va ofera o bogata oferta educationala

    – si Centrul Marghita al Universitatii de Vest Vasile Goldis din Arad.

    In anul scolar 2006-2007 au fost inscrisi la gradinita un numar de 595 de copii, in invatamantul primar 748 de copii, in cel gimnazial un numar de 825 elevi, in cel liceal 1.225 de elevi, iar in invatamantul profesional si de ucenicie 463 de elevi.

    La nivelul invatamantului liceal si profesional, randurile elevilor din Marghita sunt completate de copiii din satele invecinate, care fac naveta.

    Personalul didactic din Marghita se structureaza astfel: 102 cadre didactice in invatamantul primar si gimnazial, 78 in invatamantul liceal si 35 in cadrul grupului scolar agricol, in medie fiind un profesor la 15 copii.

    In cadrul invatamantului liceal si profesional elevii urmeaza diferite specializari: matematica-informatica, stiinte ale naturii, economie, filologie, tehnologie – la colegiu, atat in limba romana cat si unele specializari in limba maghiara; veterinara, protectia mediului, alimentatie publica, finante si comert, mecanica, biochimie, administratie publica, analiza produselor alimentare, mecatronica – in cadrul grupului scolar agricol – urmand ca de anul viitor sa fie incluse noi specializari care sa pregateasca elevii pentru constructii, mecanica fina si industria textila si a pielariei.

    Scolile sunt dotate cu calculatoare, acces la internet, in unele cazuri chiar si retea intranet, laboratoare de chimie, fizica si biologie, laborator veterinar si de protectia mediului in cazul grupului scolar agricol, sala si/sau teren de sport. In cazul grupului scolar agricol, exista un numar de 47 de calculatoare la 463 de elevi, insemnand 10 elevi/calculator in timp ce in cazul colegiului raportul este de apromativ 23 de elevi la un calculator.

    Invatamantul universitar este prezent in Marghita din anul 1997, prin filiala Universitatii de Vest “Vasile Goldis” Arad, institutie de invatamant superior particulara. Oferta de studii a centrului acopera o paleta larga de specializari indeosebi de profil teoretic cum ar fi: stiinte juridice, stiinte economice, stiinte umaniste, politice si administrative, psihologie si stiintele educatiei, stiinte ale naturii, cursurile putand fi urmate la distanta sau alegand optiunea frecventa redusa. In domeniile facultatilor acreditate exista si cursuri de masterat. Totodata universitatea ofera celor interesati cursuri de specializare in diferite domenii dintre care mentionam formare pentru asistenti medicali sau pentru obtinerea certificatului „ECDL”.De mentionat ar fi de asemenea ca sistemul de burse al Universitatii de Vest “Vasile Goldis” Arad se adreseaza tuturor studentilor la zi, indiferent de filiala. Specializarile cele mai cautate la Marghita s-au dovedit a fi marketing, contabilitate, informatica de gestiune, administratie publica si pedagogie. Filiala dispune de o biblioteca iar baza didactico-materiala este conform normelor ARACIS. Centrul isi stabileste obiectivele si prioritatile conform Procesului de la Bologna si FEDE si totodata se preocupa de consilierea profesionala a absolventilor. In anul universitar 2006-2007 au fost totusi inscrisi un numar de 2.324 de studenti majoritatea din judetele Bihor, Satu Mare si Salaj.

  • izvoare cu apa termala

  •  Dintre cele mai importante serbari locale sunt zilele municipiului Marghita din septembrie si Maialul din iunie.
  • În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de bază în economia orașului este industria. Industria ușoară are vechi tradiții în Marghita. Numeroase firme producătoare de confecții textile și încălțăminte, care oferă locuri de muncă pentru circa 4.000 de oameni din oraș și împrejurimi, lucrează cu parteneri din Italia, Germania și Franța. Un mare număr de bărbați muncesc în industria petrolului, la sondele și instalațiile din împrejurimile Marghitei. Rata șomajului este destul de mică, de numai circa 2%. Terenul agricol din jurul orașului și condițiile naturale favorizează cultivarea cerealelor, legumelor, viței de vie, pomilor fructiferi și creșterea animalelor. În imediata apropiere a orașului se află o pădure frumoasă. Speciile de vegetație cele mai răspândite sunt stejarul, gorunul, cerul și unele rășinoase.

    Activitatea comercială are vechi tradiții, Marghita fiind cunoscută încă din secolul XV ca un târg important. De la primele prăvălii, apărute în urmă cu aproape două secole, s-a ajuns astăzi la o rețea comercială cu peste o sută de magazine și localuri publice. Dezvoltarea economiei a atras în oraș filiale ale celor mai importante bănci și agenții de asigurare care operează în România. Orașul beneficiază de servicii de poștă, telefonie fixă și mobilă, fax și Internet. Construcțiile edilitar-gospodărești din ultimii douăzeci de ani au schimbat aspectul localității. Orașul are circa 6.000 de case și 3.200 de apartamente în blocuri, fiind brăzdat de 52 km de străzi, din care 32 km asfaltate. Toate imobilele beneficiază de gaz metan. Spațiile verzi și parcurile sunt bogate, fiind întinse pe 7 hectare.

  •  Principalul punct turistic din oraș este ștrandul termal, care atrage anual sute de turiști din toată țara, folosind apă geotermală în scop balnear. În zona municipiului se află mai multe izvoare de apă termală. În imediata apropiere a Marghitei se află râul Barcău, o pădure mare și două lacuri, care au un potențial turistic ridicat. Vara, la sfârșit de săptămână, marghitanii obișnuiesc să iasă la iarbă verde, la pădure, la o bere rece și o friptură pe jar. La numai 30 de km distanță de Marghita se află Munții Plopiș, cu frumoasa localitate Pădurea Neagră. Izvorul de apă minerală, pârâurile zglobii, codrii răcoroși și frumusețea peisajelor atrag anual la Pădurea Neagră mii de turiști. Marghitanii sunt recunoscuți ca oameni ospitalieri, harnici și buni meseriași, trăsături păstrate până în zilele noastre de la străbunii care au trăit lângă câmpurile cu margarete. Oricine vine cu gânduri curate în orașul de lângă Barcău va fi primit cu o pălincă tare și o friptură pe cinste.
  •  
  •  
  •  
  • •     Investitii in orice domeniu
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Dezvoltarea turismului
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare europeana
    •    Gestionarea deseurilor
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare europeana
    •    Extinderea si reabilitarea sistemului de apa si canalizare in municipiul Marghita etapa a III-a
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare guvernamentala
    •    Alimentarea cu apa geotermala a punctelor termice ale Scolii Generale cu clasele I-VIII si a Spitalului „Dr.Pop Mircea” din Marghita etapa I si II
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare guvernamentala
    •    reabilitarea strazilor din zona de nord a municipiului Marghita
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
    •    Realizarea unui sistem de monitorizare video in vederea reducerii infractionaitatii din municipiul Marghita
    Status: In implementare
    Tip: Resurse proprii
    •    Reabilitarea, modernizarea si extinderea spatiilor verzi in municipiul Marghita
    Status: In implementare
    Tip: Resurse proprii
    •    Extinderea si reabilitarea sistemului de apa si canalizare in municipiul Marghita etapa a II-a
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala

     

    •    Alimentarea cu apa geotermala a punctelor termice ale Scolii Generale cu clasele I-VIII si a Spitalului „Dr.Pop Mircea” din Marghita etapa I si II
    Domeniu: Retele apa
    •    Extinderea si reabilitarea sistemului de apa si canalizare in municipiul Marghita etapa a III-a
    Domeniu: Retele apa
    •    Gestionarea deseurilor
    Domeniu: Retele apa

  •  
  •