Primaria Municipiului Ramnicu Sarat

Categorie
Judetul Buzau
  • Judet: Buzau
    Localitate: Ramnicu Sarat
    Adresa: Strada Nicolae Balcescu Nr.1 cod postal:125300
    Telefon: 0238-561946
    Fax: 0238-561947
    E-mail:  primarie_rmsarat@yahoo.com;primarie_rmsarat@primariermsarat.ro
    Website:  www.primariermsarat.ro
    Primar:  Viorel Holban

    Pozitionare:

    Municipiul Ramnicu Sarat este așezat în NE județului Buzău, între coordonatele 45023’ latitudine nordica și 27003’ longitudine estica, la poalele unor dealuri aparținand glacisului Râmnicului, pe partea stângă a râului cu același nume. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul râului, cu o textură neregulată, cu altitudini cuprinse între 110 m în partea de SE și 170 m în NE, către localitatea Podgoria.
    Este accesibil atât pe calea ferată – magistrala București- Buzău- Bacău-Suceava (162 km față de București, 102 km față de Ploiești, 58 km față de Mărășești, 247km față de Iași, 141 km față de Bacău și 286 km față de Suceava), cât si pe șosea – drumul european E 85 (DN 2-București-Buzău).
    Poziția administrativă-Municipiul Râmnicu Sărat aparține celui de-al treilea mare județ din Regiunea de Dezvoltare Sud- Est a României, fiind unul dintre cele două municipii ale județului Buzău, învecinându-se cu cinci comune: Slobozia Bradului – în nord, Râmnicelu – în est, Valea Râmnicului – în sud și Topliceni și Podgoria – în vest.
    Din punct de vedere administrativ, Râmnicu Sărat este un municipiu de mărime medie, având în special o funcție industrială și de furnizor de servicii pentru populația din zonă.

    Populatia:

    Total locuitori: 31256
    Nationalitate:  romana
    Religie:  ortodoxa

    Suprafata: 57.5 km2

  •  

    Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2008
    Date contact
    Telefon:  0238.561.946
    E-mail:  primarie_rmsarat@yahoo.com;primarie_rmsarat@primariermsarat.ro
    Website:  www.primariermsarat.ro
    Realizari

  •  Târgul Râmnicului a fost menit a fi o simplă vamă la hotarul dintre Moldova și Țara Românească, o haltă de schimbat caii și hrănit echipajul, pe drumul cel mare spre Dunăre și, mai departe, spre Istanbul. Cu timpul, oamenii s-au strâns lângă bisericile de pe malul Râmnicului, cea a lui Ștefan („Piatra”) și cea care se găsea pe locul bisericii „Adormirea”. Au rezistat astfel masacrelor, distrugerilor, jafurilor, molimelor, incendiilor și cutremurelor. O existență pe muchie de cuțit! La început, puterea unui judecător sau județ se întindea de obicei peste satele unei singure văi. De aceea, județele cele mai vechi – printre care și Râmnicu Sărat – poartă nume de râuri.

    Istoricii spun că prima mențiune documentară a așezării noastre este legată de privilegiul comercial acordat de Vlad Dracul la 8 septembrie 1439 negustorilor din Polonia, Galiția și Moldova.

    În vremea lui Ștefan cel Mare, Râmnicul este teatrul unor confruntări ce aveau la bază interese politice legate de orientarea pro sau antiotomană a celor trei state românești. În 1909, Nicolae Iorga declara: „Ștefan cel Mare nu încapea de Radu cel Frumos, domnul muntean, care făcea politică turcească pentru că aceasta era singura politică pe care putea să o facă, având numai cetăți de-ale turcilor pe amândouă malurile Dunării. Bătălia se dă la cursul apei. În această luptă s-au întâlnit la râul de hotar al Râmnicului și acolo a câștigat Ștefan biruința care l-a ajutat să gonească pe Radu și să intre în cetatea Bucureștilor”. În amintirea acestei victorii a ridicat Ștefan, la 1474, o biserică de piatră ce a rezistat până la finele celui de-al XIX-lea veac.

    De-a lungul veacurilor, Râmnicul figurează pe hărțile diverșilor cartografi străini. La 1601, după uciderea lui Mihai Viteazu, oastea țării Românești este înfrântă lângă Râmnicu Sărat și pe malul Buzăului de oștenii domnului Moldovei, Simion Movilă, sprijinit de poloni și tătari.

    Târgul Râmnicului avea schimburi economice cu Brașovul, Brăila, cu orașe din Moldova și de la sud de Dunăre. Amploarea legăturilor cu Transilvania este documentată și de descoperirea unor monede ungurești găsite în mormintele din acea vreme, morminte ce aparțineau unui întins cimitir situat în zona centrală a orașului la răscrucea dintre străzile Victoriei și Cuza-Vodă, dar și într-un cimitir aflat sub fortificația de sfârșit de sec. XVI, în zona bisericii „Adormirea”.

    Pivnițele descoperite cu prilejul diverselor săpături arheologice ori cu ocazia demolărilor din anii ’80 ai veacului din urmă dovedesc avântul comerțului la Râmnicu Sărat.

    La finalul veacului XVII, între 1691 și 1697, Mihail Cantacuzino ridică la Râmnic o biserică înconjurată de ziduri, incadrată ulterior de specialiști în așa-numitul stil brâncovenesc. Sunt de admirat frescele și ciopliturile în piatră ale ancadramentelor și coloanelor.

    În perioada modernă și contemporană, orașul s-a transformat profund. În timpul Regulamentului Organic s-au fixat șase bariere: drumul Jidenilor, drumul Tăbăcarilor, drumul Buzăului, drumul Brăilei, șoselele Puiești și Focșani.

    În 1862, orașul Râmnic devine capitala județului Râmnicu Sărat, privilegiu de care până atunci se bucuraseră Focșanii Munteni.

    După ce Râmnicul devine reședință de județ, peisajul urban începe să se modifice. Apar primele clădiri cu etaj pe Strada Victoriei, se trasează noi străzi, se înalță primele clădiri administrative. Cu alte cuvinte, orașul începe să fie sistematizat, centrul său căpătând un aspect european. Periferia crescută haotic continuă să existe în mizerie și întuneric, în așteptarea unor vremuri mai bune. Modernizarea orașului a fost înlesnită de o serie de tineri primari, umblați prin țările apusului, unii dintre ei având o deosebită cultură: Costache Zamfirescu, Toma Bagdat, Iosef Oroveanu, Pavel Robescu, Octaviu Blasianu, Vasile Cristoforeanu, Sava Gherghiceanu, Constantin Lupescu, Vespasian Pella, Nicu Protopopescu, Nicolae Dicescu și alții.

    Gara, Palatul Administrativ și de Justiție, Teatrul Comunal, Cazarma de Infanterie, Școala Primară Mixtă (actuala „Vasile Cristoforeanu”), Casa de Cultură sunt clădirile ce au reținut în cele mai multe rânduri atenția fotografilor. Probabil că ele au marcat și marchează în continuare (cele care au rămas în picioare) identitatea orașului nostru. Unele din aceste clădiri se constituie în veritabile jaloane temporale ale istoriei moderne și contemporane, simboluri vizuale ce au traversat valurile vremii. Ele au răzbit și luptele estetice, și comunismul, și modele schimbătoare.

    De la combinația de origine bizantină a pietrei cu cărămidă aparentă, specifică stației feroviare, la eleganța franceză a Palatului Administrativ, de la sobrietatea cazarmei Regimentului de Dorobanți, la pitorescul bucolic al Teatrului Comunal, ochiul anonim și neastâmpărat al fotografului a fost în mod irezistibil atras de originalitatea și frumusețea acestor construcții. Cei care, în diverse momente din trecut, au așezat aparatul fotografic în fața acestor înfăptuiri arhitectonice, au simțit nevoia să transmită și altora – iconic – efigii ale târgului de pe apa Râmnicului.

    În 1881, orașul a fost conectat la rețeaua feroviară națională, prin calea ferată Buzău-Mărășești. Ulterior, în dreptul orașului, linia ferată va suferi o modificare în vederea aducerii mai aproape de oraș a gării.

    Ultimele decade ale veacului XIX au fost benefice din punct de vedere edilitar. Se trasează bulevarde (Justiției, Gării, Cuza), se înființează cimitirul, se trasează grădina publică, se pavează principalele străzi, se ridică imobile administrative, școli etc. În acele vremuri, orașul era împărțit pe culori: albastru în nord (mahalaua Sf. Neculai), roșu în centru (mahalaua Vatra), galben în sud (mahalalele Pităreasa și Erculești). La cumpăna veacurilor, Râmnicul avea în jur de 13 000 de locuitori. Regele Carol vizitează județul în 1901, cu prilejul unor manevre militare. În primăvara anului 1907, orașul a fost teatrul luptei dintre răsculați și armată. Din punct de vedere industrial, la începutul secolului XX, Râmnicul avea o fabrică de săpun și câteva ateliere meșteșugărești, iar din 1913 o distilerie de petrol, devenită rafinăria „Venus”.

    În Primul Război Mondial, infanteriștii Regimentului 9 Dorobanți și-au lăsat oasele pe câmpurile de bătaie de la Mărășești, Mărăști și Oituz.

    Epoca interbelică aduce o efervescență culturală nemaiîntâlnită. Presa ia avânt, râmnicenii având la dispoziție publicații ca: Foaia Râmnicului, Tribuna, Alarma, Gazeta liberă, Ecoul, Cuvântul Nostru, Machina, Lumina, Analele Râmnicului, Glas tânăr s.a. Pe străzile orașului se intersectau oameni ca Octavian Moșescu, Toma Dicescu, Ion Gane, Menelas Chircu, Al. I. Zamfirescu, Teodor Oroveanu, Ionel Lupescu, Dumitru P. Mazilu, Al. Iteanu, Stelian Cucu, Ion Magârdiceanu, Victor Dimitriu.

    După Al Doilea Război Mondial, viața socială și culturală dau înapoi, iar județul Râmnicu Sărat dispare – în 1950 – de pe hartă, odată cu toate celelalte județe. Oameni valoroși precum Ionel Lupescu, Dumitru P. Mazilu, Dumitru Roșescu, vor cunoaște închisorile politice.

    Schimbarea ordinii politice survenită la jumătatea secolului trecut, în urma căreia românii au pierdut mai tot ce câștigaseră între 1918 și 1938, a însemnat și o reconfigurare a spațiului urban. Dispar unele monumente și apar altele, se schimbă numele instituțiilor, ale unor străzi, sunt înlocuite simbolurile heraldice. Prin desființarea județelor, Prefectura se transformă în „Sfatul Popular al Raionului Râmnicu Sărat”, după cum vedem într-o imagine din anii ’50. De pe fațada școlii Primare Nr. 2 („Vasile Cristoforeanu”) dispare stema regală; este amplasat în schimb – în fața școlii – un monument sovietic cu secera și ciocanul. Este demolat Teatrul Comunal din grădina publică (1948) și se construiește Teatrul Muncitoresc, la întretăierea străzilor Tudor Vladimirescu (fosta Carol I) și Amurgului (fosta Elisabeta Doamna), actuala Casă de Cultură. Este înlăturat, din fața Prefecturii, bustul lui Alecu Tătăranu, fost prefect liberal la sfărșitul secolului XIX. În locul său va fi așezat un mic monument dedicat răscoalei din 1907. Se dorea anularea memoriei colective a orășenilor și, în același timp, înculcarea unor mentalități în conformitate cu ideologia oficială. Modificarea toponimiei urbane venea și ea în sprijinul influențării memoriei colective, a alterării identității unui vechi oraș românesc, numele străzilor exprimând anumite simboluri și valori. Frecventele schimbări de nume de străzi duc la pierderea unor istorii, a memoriei locului respectiv.

    În deceniile șase și șapte, orașul evoluează lent, iar din anumite puncte de vedere, regresează. Anii ’60 aduc primele „cutii de beton” (blocuri) la Râmnic. Tot în deceniul șapte se conturează platforma industrială, în mahalaua sârbească, dincolo de calea ferată. Pe harta orașului apar intreprinderi de garnituri de frână, organe de asamblare, conserve, turnătoria de fontă ș.a.m.d.

    Anii ’70 și ’80 mobilează târgul de altădată cu paralelipipede de beton, în cartierele Piața Halelor, Costieni, Zona Pod și în apropierea stației feroviare. Pe străzile Victoriei, Toamnei, Primăverii, Ferdinand (C-tin. Dobrogeanu Gherea), M. Kogălniceanu, sunt demolate imobile vechi din veacurile XIX și XX, iar ăn locul lor răsar blocuri socialiste, uniformizante, în care urmau să locuiască „oamenii noi”, creați de regim.

  •  Municipiul Ramnicu Sarat este așezat în NE județului Buzău, între coordonatele 45023’ latitudine nordica și 27003’ longitudine estica, la poalele unor dealuri aparținand glacisului Râmnicului, pe partea stângă a râului cu același nume. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul râului, cu o textură neregulată, cu altitudini cuprinse între 110 m în partea de SE și 170 m în NE, către localitatea Podgoria. Este accesibil atât pe calea ferată – magistrala București- Buzău- Bacău-Suceava (162 km față de București, 102 km față de Ploiești, 58 km față de Mărășești, 247km față de Iași, 141 km față de Bacău și 286 km față de Suceava), cât si pe șosea – drumul european E 85 (DN 2-București-Buzău). Poziția administrativă-Municipiul Râmnicu Sărat aparține celui de-al treilea mare județ din Regiunea de Dezvoltare Sud- Est a României, fiind unul dintre cele două municipii ale județului Buzău, învecinându-se cu cinci comune: Slobozia Bradului – în nord, Râmnicelu – în est, Valea Râmnicului – în sud și Topliceni și Podgoria – în vest. Din punct de vedere administrativ, Râmnicu Sărat este un municipiu de mărime medie, având în special o funcție industrială și de furnizor de servicii pentru populația din zonă.
  •  Unități de învățământ – total – 16

    Grădinițe de copii – 4

    Școli din învățământul primar și gimnazial – 6

    Licee – 5

    Școli de artă și meserii – 1

    Copii înscriși în grădinițe – 1266

    Elevi înscriși – total – 6806

    Elevi înscriși în învățământ primar și gimnazial – 3145

    Elevi înscriși în învățământ primar – 1498

    Elevi înscriși în învățământ gimnazial – 1647

    Elevi înscriși în învățământ liceal – 3252

    Elevi înscriși în învățământul de arte și meserii – 360

    Elevi înscriși în învățâmânt de maiștri – 49

    Personal didactic –  total – 508

    Personal didactic în învățământ preșcolar – 66

    Personal didactic în învăț. primar și gimnazial – 230

    Personal didactic în învățământ liceal – 189

    Personal didactic în învățământ de arte și meserii – 23

    Săli de clasă și cabinete școlare – 210

    Laboratoare școlare – 45

    Ateliere școlare – 18

    Săli de gimnastică – total – 11

    Terenuri de sport – total – 9

    PC – total – 629

  •  Resurse naturale: Raul Ramnicu Sarat este al doilea ca lungime-123 km – in judetul Buzau si reprezinta afluentul drept al Siretului. Izvoraste din varful Furu, traverseaza zona subcarpatica si Campia Ramnicului si se varsa in Siret. Localitatea s-a dezvoltat de-a lungul raului, pe partea stanga a acestuia, cu o textura neregulata. Municipiul are o suprafata de 5750 ha, din care 4026 ha este teren agricol (pasuni, fanete si vii) si 1724 ha terenuri neagricole (paduri, ape, terenuri neproductive). Solul din campia Ramnicului este foarte  bogat si fertil, in special tipul de sol cernoziom, care este favorabil cultivarii de grane, floarea-soarelui, plante tehnice si medicinale.
  • Datinile și obiceiurile, reprezintă pagina nescrisă a istoriei care oglindește modul de a gândi și a se comporta a unei comunități. Din această cauză, ele trebuie să fie păstrate, cunoscute și respectate, ca orice document care ne atestă originea.

    Pierzând datinile ne-am înstrăina sufletul și credința strămoșească. Apărându-le și transmițându-le mai departe, ne apărăm trecutul și pe el vom construi un viitor mai bun pentru comunitatea noastră.
    Obiceiurile și tadițiile din această zonă sunt prilejuite de sărbătorile de peste an: Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza, Paștele, Rusaliile. Acestea oferă un spectacol impresionant, la realizarea căruia își dau concursul muzica, dansul, poezia, reprezentările plastice, gestica și voia bună.

    Depresiunea „Între Râmnice” , situată pe cursul superior al râului Râmnicu Sărat, este o zonă de interferență a celor trei provincii istorice românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească, care aparține zonei etnografice a Râmnicului Sărat, regiunea Muntenia.

    Administrativ, depresiunea “Între Râmnice” se împarte între comunele Jitia și Vintileasca din județul Vrancea, și comuna Bisoca din județul Buzău. Oamenii acestor locuri au păstrat o identitate culturală proprie, bine delimitată, asigurată de coordonatele spirituale ale poporului român: credința, limba, folclorul cu obiceiurile și tradițiile specifice, care dăinuiesc de veacuri. Elementele de influiență care au pătruns în acest spațiu, din zonele etnografice vecine: Covasna, Vrancea și Buzău, au fost asimilate și integrate în creația populară proprie.

    În comunele de munte care se suprapun peste depresiunea  subcarpatică ,,Între Râmnice”, au loc în fiecare vară festivaluri folclorice, la care participă locuitorii satelor din zonă, precum și invitați de valoare din comunele județelor Vrancea și Buzău. Astfel de festivaluri au loc în iunie la Vintileasca (Rusalii) și în august la Jitia și Bisoca (19 august). Cele trei localități formează “triunghiul de aur” al culturii populare tradiționale din zona etnografică Râmnicu Sărat.

    Aceste evenimente culturale contribuie la perpetuarea portului și dansului popular din acest spațiu mioritic. Ele se desfășoară sub forma unor sărbători câmpenești, într-un cadru natural și peisagistic deosebit, alături de activitățile comerciale specifice. Pe scenă evoluează soliști de muzică populară și formații de dansuri tradiționale din comunele menționate, dar și invitați din alte localități.
    Întotdeauna organizatorii au grijă să aducă “invitați speciali”, dintre numele consacrate ale folclorului național românesc.

    La aceste manifestări se remarcă costumul popular, numit aici „național”, foarte apreciat de specialiștii etnografi. Acesta este confecționat în totalitate cu materiale obținute în gospodăria proprie, de către femeile satelor. Toate etapele prin care se obțin aceste “bijuterii vestimentare” se desfășoară manual, cu ustensile mai mult sau mai puțin evoluate. În ce privește dansurile și cântecele populare, putem afirma cu certitudine că în acestă zonă s-au păstrat versiuni folclorice păstorești primitive, de o valoare estetică superioară. Amintim aici ansamblul  “Dorul Ciobănașului” din Vintileasca, ansamblul ,,Chindia,, din Jitia, precum și “piesa de rezistență”a întregii zone etnografice Râmnicu Sărat, formația de dansuri bărbătești “Brâul de la Jitia”. Acest dans popular, pe care îl moștenim de la strămoșii noștri daci, poate oricând să concureze pe scenele internaționale cu “Dansul Călușarilor“ sau “Kazaciok-ul”.

    Festivalurile folclorice de pe valea Râmnicului Sărat, merită toată grija și sprijinul autorităților locale și centrale. Ele oglindesc modul de gândire și de comportament a comunității noastre. De aceea, ele trebuie să fie păstrate, cunoscute și respectate, ca orice document care ne atestă originea.

  •  Industria –  Municipiul  dispune de o industrie cu ramuri diversificate: industria energiei electrice este reprezentata de o societate de distrlbutie a energiei, o fabrica de garnituri de frana si etansare, o fabrica  de mecanica fina. Industria chimica – o societate de regenerare a uleiurilor petroliere uzate. Industria materialelor  de constructii  produce in localitate boltari(caramizi  din beton) si pavele. Industria  alimentara este foarte diverslficata,  produce produse de panificatie, lactate, preparate din carne si din legume si fructe. Industria de confectli are o buna reprezentare in municipiul  nostru.

    Agricultura – Din suprafata totala de 5750 ha, 4026 ha sunt terenuri agricole si 1724 ha sunt terenuri  neagricole. Terenurile agricole au urmatoarsa structura:
    terenuri arabile 3785 ha, pasuni 193 ha, fanete 7 ha si vii 40 ha. Componenta terenurilor neagricole este urmatoarea: paduri 312 ha, ape 44 ha, terenuri neproductive 179 ha. Se cultiva in special grau, porumb, orz, floarea soarelui, plante de nutret, legume si leguminoase.

  • Penitenciarul Rimnicu Sarat a fost folosit de regimul comunist in perioada 1948-1964 pentru inchiderea liderilor politici democrati, inalti prelati ai bisericii greco-catolice, generali ai armatei romane si alte figuri importante ale vremii. Inchisoarea este binecunoscuta ca un real infern al ororilor comuniste.

    La Rm Sarat au fost inchise mari personalitati precum Ion Mihalache, decedat aici, Corneliu Coposu si Ion Diaconescu. Dupa 1964 inchisoarea a trecut sub jurisdictia Ministerului Agriculturii, care a transformat cladirea in depozit si piata pentru fructe si legume. De la sfarsitul perioadei comuniste, multe persoane, inclusiv dintre cele care au fost inchise aici, au incercat sa cumpere cladirea si sa o transforme in muzeul Holocaustului comunist, dar fara succes, deoarece cladirea e declarata ca apartinand patrimoniului national. Cladirea a fost cumparata mai tarziu de Ministerul Culturii si va fi antreprenoriata de Institutul pentru investigarea crimelor comuniste, incepand cu 2007, cu scopul de a o amenaja ca muzeu memorial.

    Muzeul municipal Rimnicu Sarat a fost infiintat in 1960 si are sectii de arta plastica, etnografie si arta populara, stiinte naturale, istorie si istoria culturii. Muzeul gazduieste numeroase expozitii. Sectia de arta populara si etnografie contine costume si unelte populare autentic manufacturate, avandu-si originea in valea Ramnicului. Sectia de arte plastice este imbogatita cu opere valoroase a le unor artisti ca A: I. Steriade, C.Ressu, Iser, H. Cartagi, Corneliu Baba, D. Ghiata, Al. Ciucurencu, Petre Iorgulescu-Yor, S. Popescu etc.

    Sectia de stiinte ale naturii contine mai mult de 18000 de exponate de fauna si flora a caror interconectare reface, cu minutiozitate, natura zonei. Sectia de istorie expune numeroase piese arheologice descoperite in timpul sapaturilor de langa Rimnicu Sarat si care apartin diferitelor stadii ale evolutiei omenirii. Sectia de istorie a culturii contine printre altele camere memoriale ale celor doi mai valorosi oameni care au trait in oras, Florica Cristoforeanu si Traian Savulescu.

    Ansamblul brancovenesc de la Ramnicu Sarat este unul dintre monumentele dinitorii pentru stilul arhitectural numit brancovenesc. Sinteza romaneasca a unor elemente balcanice, bizantine si orientale, cu influente persane si motive decorative irakiene, dar si cu numeroase imprumuturi occidentale (predominant italiene), stilul brancovenesc este cel care corespunde arhitecturii Renasterii italiene, dar executat de catre maestri si cu un repertoriu artistic specific estului european. Initiat de Constantin Brancoveanu, stilul este reprezentat indeosebi de Palatul de la Mogosoaia, in vecinatatea Bucurestiului. Constructia de la Ramnicu Sarat, cu bogatia sa decorativa, cu o dantela de piatra, este o constructie reprezentativa pentru implicarea stilului brancovenesc in arhitectura religioasa. Ansamblul cuprinde o manastire si o curte administrativa, initiate in timpul lui Brancoveanu dar completate timp de mai multe secole. Amplasamentul acestuia este in vecinatatea pietei locale, una dintre cladirile ridicate pe locul unei aripe cu chilii fiind ocupat in prezent de muzeul local.

    Biserica are hramul Adormirea maicii Domnului iar manastirea si curtea domneasca, fortificate, au fost ridicate drept citadela a micii cetati de vama care era Ramnicu Sarat la granita cu Moldova. Constructiile, initiate de unchiul lui Brancoveanu, Mihail Cantacuzino, au durat intre anii 1691 si 1697 iar ansamblul cuprindea la acea vreme o manastire, cu biserica, staretie si chilii, si o resedinta domneasca. La etajul Casei Domnesti se afla o mare sala gotica ale carei nervuri coborau in mijlocul incaperii pe o coloana in forma de statuie, opera a lui Lupu Saratan, mare artist al acelei epoci. Subiectul statuii era reprezentat de scena “Samson si leul” in care Samson deschide botul unui leu si-l frange fara arma. Daca aceasta opera a disparut, ca si mare parte din Casa Domnesca, biserica se pastreaza inca si conserva pictura originala, afumata de lumanari, dar care se datoreaza unui alt artist apreciat al acelor vremuri, pictorul Parvu Mutu.

    La vremea cand a fost ridicata, biserica rivaliza cu o alta astazi pierduta, ctitorie a lui Stefan cel Mare, singura sa biserica ridicata in Muntenia, cu hramul cuvioasei Paraschiva. In timpul lui Brancoveanu, si aceasta biserica domneasca, mult mai veche, a fost renovata “de la ferestre in sus” si redata cultului.

    Palatul Administrativ
    – astazi sediul primariei Rimnicu Sarat si al Consiliului local, reprezinta un monument istoric si arhitectural. Palatul a fost construit in 1897 si este bine conservat.

    Casa AL. I. Zamfirescu – Pe Strada Eminescu se află Casa Zamfirescu, astăzi Protoieria. Intrarea este flancată de semicoloane ionice și pilaștri cu capitele compozite. Remarcăm deasupra golurilor intrării și ale ferestrelor un motiv utilizat mai cu seamă în iconografia apuseană – ramura de palmier. Nu lipsește torsada ce încinge partea de sus a casei. Odinioară, sub acoperișul acestei case cu fațada împodobită cu glicină, întotdeauna primitoare de oaspeți, se adunau scriitorii locali și nu numai.

    Casa municipala de cultura Florica Cristoforeanu  – a fost construita intre anii 1949 -1959 si deschisa in 1960. Gazduieste o serie importanta de activitati culturale, dupa cum s-a specificat anterior, ajungand la o medie de 60 de manifestari cu public anual. Cel mai cunoscut eveniment desfasurat la Casa de Cultura este Festuvalul de muzica locala Cantecul Orasului. Festivalul aduce pe scena numerosi cantereti romani si alti reprezentanti ai artei cu o valoare recunoscuta.

    In Rimnicu Sarat se afla si Monumentul lui Alexandru Vlahuta, in fata Casei de Cultura, cat si in alte monumente construite in memoria Locotenent Colonelului Ion Buzoianu, a eroilor din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, a luptatorilor de la 1877 si 1913 sau cel pentru comemorarea evenimentelor din 1989, aflate in parcul central.

    In cimitirul Eternitatea se afla obeliscul ridicat in 1946 in memoria ostasilor romani cazuti in cel de-al doilea Razboi Mondial – Cimitirul gazduieste o alee a soldatilor rusi cazuti in acelasi razboi.

    Palatul Lupescu – in prezent Palatul Fiscal a fost construit in 1890 se reprezinta o piesa de arhitectura valoroasa.

    Biblioteca Municipala – este o cladire protejata, avant statutul de patrimoniu national si prin natura activitatii desfasurate are potential pe segmentul de turism cultural.

    In Rimnicu Sarat exista biserici foarte vechi si frumoase. Biserica Piatra cunoscuta si ca Biserica Domneasca a fost construita de Stefan cel Mare intre 1473 si 1481, dar a suferit nenumarate transformari de-a lungul timpului.

    Biserica Sfantul Dumitru Bagdan, ctitorita de boierul Dumitru Bagdat in 1707 are, deasemenea, o istorie lunga si interesanta.

    Biserica Cata, a fost construia in 1765 de boierii Niculesti si reparata in 1861 si 1921.

    Biserica Nasterea Maicii Domnului, zidita in 1784 de catre Asanache Nicolescu, si sotia sa Maria, in timpul domniei lui Mihai Sutu.

    In zona invecinata Rimnicului Sarat exista alte numeroase biserici vechi care au o mare valoare istorica si religioasa, iar in oras se afla in constructie  o catedrala care este pozitionata langa Primarie si Sala de Sport si care constituie o importanta destinatie religioasa pentru turisti.

  • Spital:

    Spital: 0238/561231

     

    Politie:

    Politia Locala: 0238/560.101

    Politia municipala: 0238/561352

    Pompieri:

    Altele:

    S.P.A.S.: 0238/567.010

    S.P.C.L.E.P.: 0238/560.100

    Apa si Canalizare: 0238/711.157

    Transport urban: 0785281629

    Muzeu: 0238/567045

    Biblioteca:  0238/563219

  •  
  • Evenimente:

    • Festivalul de muzica folk „Folksarat”, Editia II, luna mai
    • Festival de muzica usoara „Pro Musica”, Editia I, luna mai
    • Luna portilor deschise la Casa Municipala de Cultura „Florica Cristoforeanu”, luna mai
    • Zilele orasului Ramnicu Sarat, luna august
    • Festivalul  „Cantecul Orasului”, luna octombrie

    • „Extindere retea de canalizare in cartierul Anghel Saligny din municipiul Ramnicu Sarat”

    Domeniu: Canalizare

    Valoare euro: 631.40

    Descriere:

    – pe o lungime de 6200 m, proiect realizat prin programul PHARE 2006.

    • “Infiintare Parc in cartierul Bariera Focsani”

    Domeniu: Altele

    Valoare euro: 1.26

    Descriere:

    – suprafata de 2200mp, proiect finantat prin Administratia Fondului de Mediu. Scopul: Imbunatatirea caliatatii mediului prin realizarea de spatii verzi.

    • „Proiectare si executie lucrari de modernizare drumuri de interes local in sistem credit furnizor”

    Domeniu: Drumuri si poduri

    Valoare euro: 11.06

    Descriere:

    – proiect finantat din Bugetul local. Scop: Reabilitare/modernizare strazi orasenesti si reabilitare retele de apa in zona de actiune urbana a municipiului Ramnicu Sarat.

    • „Modernizare si extindere sistem de iluminat public în municipiul Râmnicu Sãrat”

    Domeniu: Altele

    Valoare euro: 3.21

    Descriere:

    – proiect finantat din Bugetul local. Scop: Modernizarea si extinderea sistemului de iluminat public în municipiul Râmnicu Sãrat.

    • „Reabiliatarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate”

    Domeniu: Altele

    Valoare euro: 4.10

    Descriere:

    • „Modernizarea/dezvoltarea si echiparea Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Municipal Ramnicu Sarat”

    Domeniu: Spitale si clinici

    Descriere:

    proiect finantat prin POR 2007-2013 Axa Prioritara 3, DMI 3.1

    • Construirea unui numar de 128 locuinte sociale destinate categoriilor de persoane a caror venit net lunar pe membru de familie se situeaza cu 20% sub limite minim de venit si altor categorii de persoane din municipiul Ramnicu Sarat

    Domeniu: Altele

    Descriere:

    Scurta descriere zona: Municipiul Rarnnicu Sarat este accesibil pe urmatoarele cai de comunicatie: pe calea ferata – magistrala Bucurestl- Buzau- Bacau-Suceava (162 km fata de Bucuresti, 102 km fala de Plolesti, 58 km fata de Marasesti, 247km fata de lasi, 141 km fata de Bacau, si 286 km fata de Suceava); pe sosea – drumul european E 85 (ON 2-Bucuresti-Buzau). Dezvoltarea retelei de drumuri este stabila din 1995. Reteaua totala de drumuri In Rarmnicu Sarat numara 145 Km.
    In prezent, localitatea Ramnicu Sarat este al doilea oras ca importanta din judetul BUZAU, fiind catalogat din punct de vedere administrativ ca Municipiu, localitate de rangul II.

    Scurta descriere a nevoiior  de investitii:

    Administratia  publica  locala a municipiului  Ramnicu  Sarat  urmareste dezvoltarea  localitatii  in toate domeniile  de activitate  ca dovada  toate proiectele  derulate  in infrastructura,  invatamant,  locuinte sociale,  sanatate, turism,  cultura.

    Una dintre  problemele  grave ale municipiului  Rimnicu  Sarat este legata de lipsa locuintelor  sociale  si a terenului  pentru  constructia  de locuinte.  In prezent  la Prima ria Municipiului  Rimnicu  Sarat exista 600 de cereri  pentru locuinte  ale tinerilor  rimniceni  aflate in asteptare  de cativa ani.

     

    Descriere bunuri  investite:

    A  Partea publica – Administratiile locale

    Proiecte  implementate  de catre Unitatea Administrativ  Teritoriala

    • Modernizarea/dezvoltarea  si echiparea  Ambulatoriului   de Specialitate din cadrul  Spitalului  Municipal  Ramnicu  Sarat”,  proiect finantat  prin POR 2007-2013 Axa  Prioritara  3, OMI 3.1 „Reabiliatarea/modernizarea/echiparea infrastructurii  serviciilor  de sanatate”,  in valoare  totala  de 4 095.608,92  RON.
    • Modernizare   si extindere  sistem  de iluminat  public ln municipiul Ramnicu  Sarat”, proiect finantat  din Bugetul local   in valoare  totala  de 3.205.589,57   RON.Scop: Modernizarea  si extinderea  sistemului  de ilurninat public tn municipiul  Rarnnicu Sarat.
    • Proiectare   si executie  lucrari de modernizare  drumuri  de interes  local in sistem  credit furnizor”  proiect finantat  din Bugetul local   in valoare  totala  de 11 055 .6. 33 RON. Scop:  Reabilitare/modernizare    strazi orasenesti  si reabilitare retele  de apa in zona de actiune  urbana a municipiului  Ramnicu  Sarat
    • „Infiintare  Parc in cartierul  Bariera  Focsani”  pe o suprafata  de 2200mp, proiect finantat  prin Administratia   Fondului  de Mediu in valoare  totala  de 1.259478   RON.Scopul:  Imbunatatirea  calitatii  mediului  prin realizarea  de spatii verzl.
    • Extindere  retea de canalizare  in cartierul  Anghel  Saligny din municipiul Ramnicu  Sarat”  pe o lungime de 6200 m, proiect  realizat  prin programul PHARE  2006 in valoare  totala de 631.400 Euro.

    Aflate  in executie:

    • „Reabilitare/modernizare    strazi orasenesti  si reabilitare  retele de apa ln zona  de actiune  urbana a Municipiului  Rarnnicu  Sa rat” – proiect finantat  prin POR 2007-2013,  Axa prioritara  1, OMI 1.1, sub-domeniul  „Centre  urbane”  in valoare  totala  de 18.503 885 RON.
    •  Reabilitarea   cladirii si dotarea  laboratoarelor  si cabinetelor  situate  in strada  Nicolae  Balcescu  Nr. 2A, ce apartin  Grupului  Scolar Agricol  Ramnicu Sarat”, proiect finantat  prin POR domeniul  de interventie  3,4 (Reabilitarea infrastructurii  educationale   pentru formare  profesionala,  in valoare  totala  de 11,.758,000 RON.
    • Restaurarea   Complexului   Brancovenesc  –  monument   istoric de categoria  A” proiect finantat  de Uniunea  Europeana,  prin POR 2007-2013,  Axa Prioritara  5, OMI 5,1 .Restaurarea   si valorificarea  durabila  a patrimoniului cultural,  crearea  si modernizarea   infrastructurilor   conexe”  in valoare  totala  de 5.204,393,47   RON.
    • Cresterea  sigurantei  si prevenirea  criminalitatii  in zona  de actiune urbana  a municipiului  Rm Sarat” proiect finantat  prin POR 2007-2013,  Axa Prioritara1,  OMI 1,1 .Planuri integrate  de dezvoltare  urbana”  in valoare  totala de 751 ,210 RON.
    • Blocuri locuinte socia Ie 32 apartamente  finantate  prin M.D LP, C” destinate  inchirierii,  str  Duiliu Zamfirescu”   municipiul  Ramnicu  Sarat, destinate chiriasilor  evacuati  sau care urmeaza  a fi evacuati  din locuintele  retrocedate fostilor  proprietari,  in valoare  totala  de 6 060,857  RON
    • Reabilitare/restaurare    Colegiul  National AL Vlahuta  municipiul  Ramnicu Sarat”,  proiect aflat pe lista de rezerve  si in limita disponibilizarii   de fonduri  se va evalua  din punct de vedere  tehnic  si financiar.
    • Extinderea  si reabilitarea  infrastructurii  de apa si apa uzata  in judetul Buzau” pentru  localitatile  Buzau,  Ramnicu  Sarat, Pogoanele,  Patarlagele  si Nehoiu,  proiect finantat  prin POS Mediu 2007-2013  valoarea  alocata  orasului nostru  fiind de 31,610.450  Euro.
    1.  Nevoi partea privata –  Investitori
    • Construirea   unui numar  de 128 locuinte  sociale  destinate  categoriilor  de persoane a caror venit net lunar pe membru  de familie se situeaza  cu 20% sub limite minima  de venit si altor categorii  de persoane  din municipiul  Ramnicu Sarat”
    • .Construirea   a 196 locuinte pentru  tineri
    • Consiruirea   unui numar  de 12 locuinte  pentru  medicii  rezidenti
    • Suprafata   de teren arabil  = 22ha in vederea realizarii  de solarii”

     

    Facilitati  oferite investitorilor:

    – Studii de fezabilitate

    – Hotarare  de Consiliu local pentru  alocarea  terenului necesar  fiecarui  proiect

    – Utilitati

  •  
  •