Primaria Municipiului Salonta

Categorie
Judetul Bihor
  • Judet: Bihor
    Localitate: Salonta
    Adresa:  str. Republicii nr. 1 cod postal: 415500
    Telefon:  0359-409730;0359-409731;0259-373243
    Fax:
    E-mail:  primsal@rdslink.ro; primsal3@gmail.com
    Website:  www.salonta.net
    Primar:  Török László

    Pozitionare:

    Municipiul Salonta este situat în partea de vest a României, în sud-vestul județului Bihor, la 39 km de Municipiul Oradea (reședința de județ), pe drumul E 671 și la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria Salonta – Micherechi (Méhkerék – pe ungurește).
    Cu o suprafață de 170,04 km², Salonta este al doilea oraș ca suprafață din județul Bihor, după Oradea.
    Municipiul se întinde în Câmpia Salontei, străbătut de pârâul Culișer. Deține resurse de apă termală neexploatate.

    Populatia:

    Total locuitori: 18505
    Nationalitate:  10.335 maghiari (57,2%), 7.267 români (40,2%), 379 țigani (2,1%), 45 slovaci (0,3%), 29 germani (0,2%), 9 ucraineni, 3 evrei, 3 italieni și 4 de alte etnii.
    Religie:

    Suprafata: 0 km2

  • Török László

    Data nasterii:  24.10.1967
    Studii/Profesie:  Facultatea Electromecanica din Oradea, promotia 1992
    Facultatea de Stiinte Juridice „Vasile Goldis” din Arad, promotia 2005
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:  primsal3@gmail.com
    Website:
    Realizari

  • Municipiul Salonta, al doilea ca număr de locuitori din județul Bihor după municipiul Oradea, este așezat în extremitatea vestică a țării, lângă granița cu Ungaria. Condițiile naturale specifice zonei de câmpie au favorizat existența așezărilor omenești din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentară a localității Salonta datează din anul 1332 când, într-un act papal, așezarea este numită „socerdas de Ville Zalantha”. Ulterior, numele localității a suferit mai multe modificări pentru ca, în anul 1587, să se ajungă la forma „Szalonta”.

    Până în secolul XVI Salonta aparținea familiei nobiliare Toldi și nu are mare importanță în zonă, mai ales datorită situării în vecinătatea Cetății Culișer, puternic centru politico-economic și care în secolul XII a fost ridicată la rangul de oraș. În această perioadă satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case așezate între mlaștini și stuf având circa 250-300 locuitori.

    Turcii distrug în 1598 atât Cetatea Culișer cât și vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulată dar, după o scurtă perioadă de timp, Salonta se reface. Acest fapt se datorează întoarcerii unei părți din populația refugiată. În plus, din ordinul principelui Ardealului, Bocskai István, trei sute de oșteni liberi ce aveau ca sarcină apărarea ținuturilor de margine împotriva turcilor se așază aici. În aceeași perioadă se ridică turnul de pază din centrul așezării, cunoscut azi ca „Turnul Ciunt”. El servea ca post de observare. Oștenii Salontei au primit importante suprafețe de pământ și se bucurau de privilegii care mai târziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare.

    Privilegiile și libertățile acordate locuitorilor au determinat creșterea numerică a populației orașului și transformarea lui într-un puternic centru economic, mai ales în urma dreptului de a organiza târguri.

     

    Deoarece orașul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei și în vecinătatea teritoriilor stăpânite de turci, în Târgul Salontei se întâlneau negustorii veniți din Transilvania cu cei din zona de ocupație otomană. Schimbul intens de mărfuri determina dezvoltarea rapidă a așezării și apariția micii industrii: argăsitul pieilor, opincăritul, cizmăritul, blănăritul, țesătoria, fierăritul. Bunurile produse satisfac necesitățile locale și se desfac și în târgurile estice și sudice din Tinca, Beiuș, Ineu, Chișineu Criș și în târgurile din zona de ocupație otomană, la Gyula si Orosháza.

    Împaratul Leopold întărește privilegiile locuitorilor Salontei dar în 1700 Curtea Imperială renunță la serviciile militare ale oștenilor liberi si anulează privilegiile acestora. Acest fapt duce la disensiuni între locuitorii Salontei și familia nobiliară Eszterházy, proces ce se va încheia în anul revoluționar 1848.

    În timpul Revoluției de la 1848, poetul Arany János (1817 – 1882) se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente.

    După o scurtă perioadă de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare.

    La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaștinilor, construirea liniei ferate și apar primele instituții cu caracter capitalist în industrie și comerț. De asemenea, se înregistrează un puternic aflux al populației rurale spre oraș. Mișcarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmează Primului Război Mondial duce la destrămarea Imperiului Habsburgic și constituirea statelor naționale. În noile condiții, Salonta marchează unul din punctele de graniță dintre România si Ungaria.

  •  Municipiul Salonta este situat în partea de vest a României, în sud-vestul județului Bihor, la 39 km de Municipiul Oradea (reședința de județ), pe drumul E 671 și la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria Salonta – Micherechi (Méhkerék – pe ungurește). Cu o suprafață de 170,04 km², Salonta este al doilea oraș ca suprafață din județul Bihor, după Oradea. Municipiul se întinde în Câmpia Salontei, străbătut de pârâul Culișer. Deține resurse de apă termală neexploatate.
  • Institutiile mai importante de invatamant din orasul Salonta:

    Colegiul National Arany János (construit în 1909)

    Liceul Agricol (construit in 1913)
    Scoala Generala Arany János (“scoala mare”, construit in 1847)
    Scoala gen. de pe str. Tincii (1910)
    Scoala gen. din Gacsó (1967)
    Scoala Generala Arany János (cladirea noua, 1970)
    Scoala Peter (1997)
    Gradinitele Alba ca Zapada, Curcubeul, Toldi, Fat Frumos
    Clubul Copiilor.

  •  
  • Dezvoltarea industriei orașului se accentuează după 1948 prin înființarea unor noi unități economice. Salonta devine astfel un oraș cu o economie industrial-agrară în continuă dezvoltare. Industria alimentară, industria textilelor, a confecțiilor, a pielăriei, a blănăriei și a încălțămintei precum și prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi tradiții în zonă. În prezent, 65% din producția totală a orașului o constituie industria alimentară. Alături de acestea a apărut și s-a dezvoltat industria constructoare de mașini.În prezent cea mai renumită fabrică, cunoscută la nivel național, este „Principal SA” în cadrul cărea se fabrică Salamul de Sibiu și încă 11 sortimente de salamuri uscate.

    Industria alimentară este cea mai dezvoltată în Salonta.

    În centrul Salontei își au sediul numeroase supermarketuri și bănci.

     

    Ca urmare a amplasamentului geografic favorabil al orasului, în anul 1996 a fost deschis Punctul de Trecere a Frontierei spre Ungaria „Salonta – Méhkerék”, la 14 Km de oras, accesul fiind asigurat pe un drum modernizat, cu îmbracaminte asfaltica.

    Zona industriala are asigurata urmatoarele utilitati: gaz metan, acces la drum national, canalizare, apa potabila si industriala, electricitate, telefonie.

    Activitatea industriala este preponderent concentrata în partea de nord-vest al orasului, dupa cum rezulta si din P.U.G., respectiv în Unitatea Teritoriala de Referinta nr. 1, situata în intravilanul municipiului. În apropierea acestei zone se afla amenajata Halta C.F.R. Salonta, fiind posibila transportul de persoane si marfuri pe cale ferata.

    Principalele functii ale orasului Salonta sunt caracterizate prin urmatoarele activitati: industriale, agricole, deservire, social-culturale si comerciale, transport de calatori si marfuri, administrativ-coordonare.

    La dezvoltarea productiei industriale din acest oras au contribuit dezvoltarea mestesugurilor, prezenta fortei de munca, pozitia geografica favorabila. Municipiul Salonta dispune de forta de munca în toate domeniile cu un nivel ridicat de calificare.

    Dintre principalele ramuri ale industriei amintim: industria alimentara, constructiile de masini, textile, confectii, pielarie, blanarie, încaltaminte, prelucrarea lemnului.

    Principalele elemente potentiale de dezvoltare (premise):

    *   punct de trecere a frontierei, principal motor de dezvoltare socio-economica în toate sectoarele

    *   posibilitate de amenajare zona libera

    *  zona de cooperare pt. amenajari si dezvoltari între regiuni de granita

    *  zona aflata pe coridorul principal de dezvoltare judeteana

    *  axe majore de circulatie rutiera si feroviara judeteana, nationala si internationala

    *   turism de tranzit.

    Pentru punerea la dispozitie catre posibilii investitori de terenuri amenajate, Consiliul Local Salonta studiaza posibilitatea amenajarii unei teren industrial, conform legislatiei în vigoare, pe suprafata de 10 Ha, proprietatea privata a orasului, liber de sarcini, destinat activitatii industriale.

    De asemenea pentru posibilii investitori ar mai fi disponibila în intravilanul orasului o suprafata de aprox. 20 Ha.

    Pe lânga avantajele amplasamentelor destinate posibililor investitori, Consiliul Local, conform legislatiei în vigoare, poate acorda diferite facilitati fiscale, în functie de anumite criterii.

    Un element important din punct de vedere al investitorilor este apropierea de granita.

    Având în vedere cele prezentate, Consiliul Local, împreuna cu Primaria Municipiului Salonta sta la dispozitia celor interesati de a investi în Salonta.

  • Simbolul municipiului Salonta este Turnul Ciunt, care este parte a cetății de odinioară. Construcția a fost restaurată și găzduiește primul muzeu literar din România, Muzeul Memorial Arany Janos. De asemenea, în cartierul Avram-Iancu, la 28 octombrie 2007 s-a inaugurat Muzeul Țăranului Român, o casă țărănească din zona buduresei care sugerează rădăcinile locuitorilor acelui cartier. Lângă turn se află Palatul „Arany” care adăpostește Biblioteca orășenească „Teodor Neș” și o galerie de artă.

    Călătorul aflat în Salonta se poate opri în casele ce au aparținut poeților Arany János, Sinka István și Zilahy Lajos, poate depune o floare la statuile acestora sau a revoluționarului pașoptist Kossuth Lajos.

    În parcul din centrul orașului pot fi admirate numeroase statui. De asemenea clădirea Primăriei, bisericile urbei, Consulatul Slovac și hotelul de lângă consulat sunt de asemenea niște clădiri deosebite.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •