Primaria Municiupiului Rosiori de Vede

Categorie
Judetul Teleorman
  • Judet: Teleorman
    Localitate: Rosiori de Vede
    Adresa:
    Strada: Calea Dunarii, nr. 58
    Telefon:
    0247-466250
    Fax:
    0247-466141
    E-mail:
    postmaster@primariarosioriidevede.ro
    Website:
    www.primariarosioriidevede.ro
    Primar:  Ing. Cristian Duica

    Pozitionare:

    Orasul Rosiorii de Vede este situat în partea de vest a judetului Teleorman, în lunca râului Vedea, la 35 km distanta de municipiul Alexandria – resedinta judetului si la 125 km de municipiul Bucuresti – capitala tarii.
    Localitatea se gaseste la întretaierea paralelei de 44°07i latitudine nordica cu meridianul de 25° longitudine estica si se margineste la vest cu comuna Maldaieni, la sud cu comuna Peretu si Troianu, la est cu comuna Vedea si comuna Draganestii de Vede, iar la nord cu comuna Scrioastea.
    Orasul s-a dezvoltat pe malul drept al râului Vedea, într-un loc de important trafic comercial datorat trecerii pe aici, înca din cele mai vechi timpuri, a unor importante drumuri ca „drumul lui Traian” si „drumul oii”. Aceste cai de comunicatie legau Ardealul de Dunare si se intersectau aici cu alte drumuri paralele cu marele fluviu, drumurile „tintei” si al „olacului”, motiv pentru care localitatea a fost cunoscuta, înca de la prima sa atestare documentara, sub forma de târg.
    Pozitia geografica favorabila a constituit unul din motivele pentru care secole de-a rândul s-a aflat aici resedinta judetului Teleorman, sediul Plasii Raionului Rosiorii de Vede. Dupa reorganizarea administrativa din martie 1968, orasul este considerat unul din cele cinci localitati urbane ale judetului Teleorman, situându-se pe locul trei dupa municipiile Alexandria si Turnu Magurele.
    Amplasament: Municipiul Rosiorii de Vede este situat in partea de vest a Judetului Teleorman, la distantele:
    – 35 km fata de resedinta de judet – Alexandria,
    – 120 km fata de Bucuresti (pe E70),
    – 100 km fata de Craiova,
    – 50 km fata de Turnu Magurele (port la fluviul Dunarea),
    – 90 km fata de Pitesti (pe DN 65),
    Este situat la un nod de cale ferata constituit din magistralele: Bucuresti – Rosiorii de Vede – Craiova, Pitesti – Rosiorii de Vede – Turnu Magurele, Rosiorii de Vede – Alexandria.
    RETELE EDILTARE:
    1.Retea stradala compusa din 156 strazi, in lungime totala de 94 km;
    2.Retea distributie apa potabila de 43,8 km, ce acopera cca. 50% din teritoriul Municipiului;
    3.Retea transport si distributie gaze naturale – deserveste 13 centrale termice de cvartal, institutii publice, unitati de invatamant, unitati sanitare, agenti economici si proprietati individuale;
    4.Retea canalizare menajera in lungime de 22,6 km;
    5.Retea canalizare pluviala in lungime de 8 km;
    6.Retea electrica in lungime totala de 106,19 km.

    Populatia:

    Total locuitori: 31873
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 0 km2

  • Data nasterii:  15.07.1958
    Studii/Profesie:  2008-SNSPA BUCUREȘTI – MASTERAT – MANAGEMENTUL AFACERILOR POLITICE

    2006- UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU BUCUREȘTI – MASTERAT – DREPT COMUNITAR

    2003-2007- SNSPA BUCUREȘTI – LICENȚA ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

    1979-1983- INSTITUTUL DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI, FACULTATEA DE CĂI FERATE DRUMURI, PODURI ȘI GEODEZIE, SPECIALIZAREA CADASTRU FUNCIAR

    1973-1977- LICEUL NR. 1 ROȘIORII DE VEDE

    1964-1973- ȘCOALA GENERALĂ NR. 3 ROȘIORII DE VEDE

    Stare civila:  Casatorit
    Copii:  2
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PSD
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2012
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari●CARIERA PROFESIONALĂ

    1983-1988- OCOTA TELEORMAN, STAGIAR ȘI ȘEF COMPARTIMENT ORGANIZAREA TERITORIULUI

    1988-1997- SDN TELEORMAN, ȘEF FORMAȚIE, ȘEF LOT NANOV

    1998-2002-SC CONSTRUCȚII MUNTENIA SA, ȘEF ȘANTIER

    2003- TELDRUM SA ALEXANDRIA, DIRECTOR DE PRODUCȚIE

    2004- ȘEF SDN ALEXANDRIA

    2005-2006- MODUL PROIECT SA ALEXANDRIA, DIRECTOR GENERAL

    2007-2009- CNADNR  BUCUREȘTI, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT ȘI DIRECTOR GENERAL

    2010-2012- MODUL PROIECT SA ALEXANDRIA, DIRECTOR GENERAL

    ●CARIERA  POLITICA

    1998 -MEMBRU PSD

    2000-2008- CONSILIER LOCAL PSD

    2002-2010- VICEPREȘEDINTE  PSD ROȘIORII DE VEDE

    2010-2012- PREȘEDINTE ORGANIZAȚIA PSD ROȘIORII   DE VEDE

    2010-2012- MEMBRU BIROU PERMANENT JUDEȚEAN TELEORMAN

    ●MERITE DEOSEBITE

    1994- ARMAREA IN PREMIERĂ NAȚIONALĂ CU GEOGRILE TENSAR AR 1, A UNUI SECTOR DE DRUM – DN6, ÎN INTRAVILANUL COMUNEI BUJORENI

    2008 SI  2011- APARIȚIA  NUMELUI MEU ÎN ENCICLOPEDIA PERSONALITAȚILOR DIN ROMÂNIA, EDITATĂ DE HUBNERS WHO IS WHO

    CONDUCEREA A PESTE 600 DE LUCRĂRI DESFĂȘURATE CU FONDURI  BIRD, BERD, BEI, BDCE

    CONDUCEREA A PESTE 60 DE PROIECTE CARE AU OBȚINUT FINANȚARE CU FONDURI EUROPENE

  • Ultima invazie a populatiilor migratoare o cunoaste zona orasului Rosiorii de Vede în anul 1241, când tatarii (neam mongol) sub conducerea lui Bujdek, strabat Muntenia si patrund în Ardeal pe valea Oltului, dupa cum ne spune cronica lui Fazul-Ulad-Rasid-ed-din.
    Sapaturile arheologice facute la Dulceanca (3 km est de oras) au adus la suprafata dovezi ale continuitatii culturii materiale a localnicilor si în timpul navalirii populatiilor migratoare. Aici a fost descoperit un important complex arheologic constând dintr-o succesiune de asezari din epoca neolitica si pâna în secolele XIII-XIV.
    Descoperirea monedelor de bronz din secolul al IX-lea si al XI-lea pe teritoriul orasului Rosiorii de Vede, dovedesc existenta unei populatii ce practica o activitate larga de schimb, atât pe plan intern, cât si pe plan extern.
    În secolul al XII-lea, aceasta populatie facea parte, probabil, din Tara lui Seneslau – „voievodul românilor”. Tara lui Seneslau, mentionata la 1247 în Diploma cavalerilor ioaniti si care reprezenta una din cele cinci formatiuni statale ale românilor, ce sunt atestate prin acest document, se întindea în zona subcarpatica si de câmpie din stânga Oltului.
    Tinând seama de izvoarele scrise si de marturiile arheologice, se poate afirma ca, la fel cu Câmpulug, Curtea de Arges, Severinul, Râmnicu Vâlcea, Bucuresti, Buzau, Braila, Giurgiu etc. si Rosiorii de Vede era în fiinta înca înainte de 1300 ca localitate ce pasea pe calea urbana. E sigur ca din aceste târguri si-a strâns Litovoi suma însemnata de bani cu care s-a rascumparat din captivitate si tot de aici pare sa fi provenit cea mai mare parte a despagubirii de 7000 marci de argint pe care, la 1330, Basarab cel Mare o ofera lui Carol Robert la începutul campaniei, înainte de batalia de la Posada.
    Orasul Rosiorii de Vede este mentionat pentru prima oara într-un document datând de la sfârsitul secolului al XIV-lea. Înscrisul este „Jurnalul de calatorie” redactat în limba germana de doi pelerini, Peter Sparnau si Ulrich von Tennstadt, care în anul 1385 (în timpul domniei lui Radu – tatal lui Mircea cel Batrân) traverseaza Tara Româneasca si Transilvania, dupa un pelerinaj la Ierusalim.
    În Tara Româneasca ei intra pe la Zimicea, dupa care, în drum spre Budapesta mentioneaza în jurnalul lor toate localitatile pe care le întâlnesc. Cu aceasta ocazie aflam de existenta oraselor Rosiorii de Vede (Russenart), Pitesti (Neuvestad), Arges (Nerx), Câmpulung (Longrowe), Brasov, Sibiu, Cluj si Oradea, ca localitati ce marcau unul din drumurile pelerinilor catre locurile sfinte.
    Comentând documentul de la 1835, Nicolae Iorga aprecia ca orasul Rosiorii de Vede este o localitate mult mai veche decât atestarea sa documentara, în secolul al XIV-lea constituindu-se de fapt într-un târg feudal ce se va dezvolta treptat pâna va trece definitiv la o viata urbana spre sfârsitul secolului al XVII-lea.
    Desi la 1385 localitatea are deja caracter de târg, ea va figura în documentele oficiale ca sat domnesc pâna la începutul secolului al XVII-lea.
    Dare certe despre asezarea de la „Rusii de Vede” (numele sub care întâlnim în documentele feudale orasul Rosiorii de Vede) ne parvin printr-un act al cancelariei domnesti. De aici aflam ca în secolul al XV-lea localitatea era daruita de domnitor lui Staico logofat, probabil în vremea lui Vlad Calugarul (domnul Tarii Românesti între 1482-1495), deoarece boierul Staico este în sfatul tarii cu titlul de mare logofat între anii 1483-1505, fiind întâiul sfetnic al lui Vlad Calugarul, socrul sau. Din document rezulta ca acest boier despagubeste, la interventia domnitorului, pe proprietarii din Mogosesti, pe care îi cotropise ala un moment dat, cu „a treia parte în Rusii de Vede”. Ulterior însa, „jupânita Hrusana le-a luat partea din Rusi a lui Staico pentru ca era tare si puternica”. Se ajunge la judecata în fata domnului Tarii Românesti, Radu de la Afumati, care, printr-un hrisov emis la 18 mai 1526 în Târgoviste, stabileste ca urmasii vechilor posesori ai satului Mogosesti sa-si primeasca vechea lor dedina, iar mânastirile Cotmeana si Tutana sa tie în Rusi a treia parte din partea lui Staico logofat.
    Deci, Rosiorul era un sat mare si valoros dar nu prea dorit, ca danie a domnului, deoarece aceia care o primeau nu puteau trage foloasele separate din cauza unor mici, dar puternici boieri locali „ca acea jupânita Hrusana).
    Întrucât în secolul al XVI-lea nu întâlnim si alte documente care sa vorbeasca clar despre situatia mosiei din Rosiorii de Vede, credem ca aceasta a ramas în proprietate domneasca, asa cum este prezentata într-un act emis sub semnatura lui Matei Basarab în anul 1633 (?),mai ales ca numai asa Mihai Viteazul putea sa daruiasca o parte din Rusii de Vede calarasilor ce au fost asezati aici pentru apararea zonei împotriva turcilor din raiaua Turnului si cu obligatia de a participa la razboi alaturi de domnul tarii.
    Stiut fiind faptul ca în secolul al XVI-lea instalarea unei garnizoane militare se facea în asezarile cele mai importante ale unui tinut, în aceasta perioada se stabileste la Rosiorii de Vede resedinta judetului Teleorman (amintit prima oara în secolul al XV-lea) unde va ramâne pâna la 1838. conducerea judetului revenea acum capitanului de judet, care era unul din curtenii-rosii (boier cu rang militar, numiti astfel dupa îmbracaminte). El va îndeplini atributii militare, administrative, fiscale si judecatoresti pâna la 1740 când, prin reforma lui Constantin Mavrocordat în Tara Româneasca, locul capitanului de judet este luat de ispravnic (la început, câte unul pe judet, apoi câte doi) care avea în unitatea administrativa aceeasi autoritate pe care domnul o exercita în capitala tarii.
    Odata cu asezarea capitaniei de calarasi pe mosia Rosiorii de Vede, localitatea pierde caracterul satesc si devine târg în adevaratul sens al cuvântului, ajungând ca la 1677 sa fie mentionata între cele 25 orase ale tarii enumerate de Miron Costin în Cronica Polona.
    Prezenta slujitorilor domnesti – calarasii în orasul de pe malul Vezii a constituit timp de doua secole si jumatate factorul dinamizator al vietii sociale a localitatii.
    Aceasta perioada constituie, de fapt, pentru rosioreni un secol de lupta împotriva servitutilor impuse de sistemul feudal si pentru libertatea nationala rapita de Imperiul Otoman, a carui prezenta se simtea puternic aici ca urmare a existentei raialei Turnului în imediata vecinatate a orasului.
    Din 1768, cea mai mare parte a vetrei orasului si întreaga sa mosie sunt închinate de domnie unei mânastiri bucurestene, ceea ce înseamna ca toti târgovetii devin clacasi. Totodata, existenta în apropiere a unei forte militare turcesti (la Turnu Magurele) care efectua des expeditii  de jaf împotriva locuitorilor judetului, precum si ocuparea, chiar si temporara, a zonei de catre trupele austriece, rusesti sau otomane au contribuit la accentuarea starii de nemultumire. În plus, existenta în oras a calarasilor a constituit permanent pentru „clacasii” din Rosiorii de Vede (dintre care unii erau boieri cu mosii mari în alte zone ale judetului), un stimulent pentru a nu se supune.
    Ca urmare, imediat ce domnitorul Ghica Voda emite actul de danie a mosiei orasului, târgovetii încep lupta împotriva pretentiilor formulate de mânastirea Sf. Spiridon Nou.
    Aceasta lupta va dura circa 100 de ani si va îmbraca diferite forme: Jalba la domnie, deschiderea unor procese judecatoresti, refuzul de a plati sau executa prestatii în folosul mânastirii, desfasurarea activitatilor comerciale fara autorizatia arendasului, haiducia si, ca forma suprema – lupta cu arma, în vremea revolutiilor de la 1821 si 1848.
    Contributia rosiorenilor la întarirea rândurilor „Adunarii norodului” este subliniata de însusi Tudor Vladimirescu, în proclamatia pe care o citeste în fata capitalei, la 16 martie 1821, aratând ca una din localitatile care s-au alaturat revolutiei este si orasul Rosiorii de Vede.
    În luna aprilie, caimacamul C. Negri vrea sa instaleze ca ispravnic al judetului pe un om al sau sprijinit de ostasi turci. Localnicii, credinciosi domnului Tudor, izgonesc pe trimisul caimacamului si pe soldatii care-l însoteau. Înstiintat de intentia caimacamilor si despre cele petrecute la Rosiorii de Vede, Tudor Vladimirescu trimite aici o ceata de 30 de panduri. Slugerul Dumitrache Brascu primeste împuternicirea de a pazi orasul Rosiorii de Vede dar pe drum este atacat de turci.
    Atacatorii care se pare ca erau în numar de 350 au fost respinsi de panduri precum si de orasenii care reusisera sa se baricadeze în spatele zidurilor mânastirii Sardaresa si în casele cu etaj ale lui Malurescu (vecine cu mânastirea Sardareasa) de unde au împuscat multi turci.
    La 1 mai, ostile otomane patrund în tara si ocupa Moldova, Muntenia si Oltenia. Tudor Vladimirescu este asasinat (27 mai), Ipsilanti este înfrânt la Dragasani (7 iunie), ier turcii pornesc macelul împotriva restului pandurilor, care se retrag în Oltenia.
    Orasul Rosiorii de Vede este cucerit de turci, rezistenta pe care a opuse determinând incendierea localitatii de catre turci, asemenea Caracalului sau Slatinei.
    În conditiile în care ocupatia otomana se va mentine mai mult de un an asupra orasului, o parte din rosioreni au fugit în satele ferite de ochii turcilor, întorcându-se odata cu instalarea la Rosiorii de Vede, în functia de ispravnic al Judetului Teleorman, în martie 1824, a paharnicului Dimitrie Druganescu, unul dintre boierii sprijinitori ai lui Tudor Vladimirescu.
    În perioada razboiului ruso-turc din 1828-1829, alaturi de pandurii din Oltenia, organizati de generalul Kiselef pentru a participa la operatii împotriva turcilor, s-au aflat si locuitori ai orasului Rosiorii de Vede.
    Pe baza prevederilor tratatului de la Adrianopol se desfiinteaza raiaua Turnu (ca si celelalte raiale de pe malul stâng al Dunarii) fapt cu adânci implicatii în dezvoltarea ulterioara a orasului Rosiorii de Vede.
    Desi în Tara Româneasca orasul era considerat unul dintre cele mai importante centre mestesugaresti si comerciale (motiv pentru care prin art. 1 din Regulamentul Organic i se rezerva dreptul de a participa la alegerea domnitorului cu doi delegati) locuitorii trebuia sa lupte pentru exercitarea mestesugurilor si practicarea comertului, ca urmare a faptului ca acestea erau blocate prin dania din 1768, care transformase pe localnici în clacasi pe mosia mânastirii Sf. Spiridon Nou din Bucuresti.
    Adoptarea Regulamentului Organic a dus la agravarea contradictiilor dintre târgoveti (tratati drept clacasi) si mânastirea proprietara a mosiei. Rosiorenii în frunte cu slujerul Sandu Deparateanu refuza sa plateasca claca.
    Calarasii sunt si ei nemultumisi de aplicarea Regulamentului Organic întrucât institutia lor se desfiinteaza, functiile lor fiind preluate de dorobanti (militie nepermanenta).
    În astfel de conditii, meseriasii, negustorii, micii boieri si calarasii din Rosiorii de Vede au aderat la revolutia din 1848.
    În urma reactiei fortelor opresoare, reprezentate de marile imperii vecine, si în Rosiorii de Vede, comisarii de propaganda, intelectualii, târgovetii au luat atitudine pentru apararea revolutiei, cum ar fi Iorgu Constantinescu, Alexandru Petrescu, Ioan Scuticescu, vasile Urzescu.
    Ideea unirii principatelor va constitui calea de continuare a revolutiei. Dintre militantii rosioreni pentru înfaptuirea unirii principatelor se va reliefa figura lui Alecu Petrescu, fostul comisar de propaganda al revolutiei pasoptiste, care se va alatura, în 1855, colectivului de redactare al ziarului „Patria”, ce se constituie într-un centru de sprijin pentru miscarea unionista din Tara Româneasca.
    Rosiorenii reusesc sa-si trimita doi reprezentanti în Divanul Ad-hoc din Bucuresti, în persoana lui Preda Cernat – delegat al clacasilor si pe Alecu Petrescu, care la acea vreme se afla în Bucuresti.
    Marile prefaceri din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza au oferit posibilitatea ca orasul Rosiorii de Vede sa iasa de sub feuda Mânastirii Sf. Spiridon Nou.
    Adoptarea toponimicului actual a fost o manifestare a vointei localnicilor si nu o hotarâre a administratiei centrale. Acest nume apare în actele locale din 1864, iar în Monitorul Oficial ea va fi folosita abia în 1872 si se va generaliza în toate domeniile cu putin înainte de razboiul pentru independenta României.
    În 1864, când se adopta numele de Rosiorii de Vede, orasul mai depindea administrativ de mânastirea bucuresteana careia îi fusese închinat la 1768, iar ocazia de a scapa de dependenta fata de aceasta se iveste în anul 1863, când parlamentul aproba legea pentru secularizarea averilor manastiresti, lege conform careia un sfert din teritoriul tarii intra în proprietatea  statului prin preluarea lui de la mânastirile închinate Sfântului Munte Athos (cea mai mare parte) si mânastirile cu români. Dar, întrucât legea secularizarii averilor mânastiresti fusese aprobata, în principal, pentru lichidarea proprietatii mânastirilor grecesti din România, la împroprietarirea din 1864 mânastirea Sf. Spiridon cel Nou se opune exproprierii mosiei sale de la Rosiorii de Vede si se adreseaza Consiliului de Stat în vederea mentinerii acestei proprietati.
    Consiliul de Stat, pe baza hotarârii Curtii de Casatie, dupa un proces care a durat doi ani, stabileste ca mosia mânastirii Sf. Spiridon Nou nu se poate expropria, dar ca terenul de peste 650 de hectare, care reprezinta teritoriul orasului, este liber si asupra lui nu mai actioneaza nici unul din monopolurile stabilite prin hrisovul de la 1768. Astfel, în 1866 rosiorenii îsi recapata libertatea.
    Razboiul pentru cucerirea independentei nationale are loc în primii ani dupa ce orasul îsi redobândise libertatea prin iesirea de sub proprietatea mânastirii Sf. Spiridon Nou, si poate de aceea a însemnat mult mai mult pentru rosioreni decât pentru orice alta localitate teleormaneana.
    Imediat dupa mobilizarea armatei (aprilie 1877), rosiorenii au început sa se înroleze, caci, dupa cum rezulta dintr-o scrisoare a locotenentului Manciulescu din Rosiorii de Vede, adresata Ministrului de Interne la 28 aprilie 1877, el, „împreuna cu jumatate companie de militieni”, a raspuns imediat la ordinul ministerului.
    Multi rosioreni se vor înrola la 23 iulie, când se constituie armata româna de operatii, în Compania a 3-a din Batalionul I Teleorman.
    Cei ramasi acasa au contribuit si ei la razboiul pentru independenta României, în afara de rechizitii si transporturi, prin subscriptii pentru cumpararea de arme si donatii în bani sau alte ofrande (alimente, îmbracaminte s.a.) facute armatei.
    Razboiul din 1877-1878 a adus României independenta, creând posibilitatea desfasurarii, în conditii mai favorabile, luptei pentru reîntregirea  nationala prin unirea tuturor provinciilor românesti cuprinse în marile imperii vecine.
    În vara anului 1916, când  a sunat goarna mobilizarii, s-au înrolat si rosiorenii, tarani, meseriasi, functionari, intelectuali si negustori, prezentându-se la regimentele 20 Dorobanti, 60 Dorobanti si 4 Calarasi, care îsi aveau garnizoanele la Turnu Magurele. De aici, un batalion cu o sectie de mitraliere a intrat în compunerea grupului de acoperire Predeal, care în prima zi de razboi trece frontiera în zona de operatii Valea Timisului.
    În 1916, în conditiile în care trupele germane au patruns în localitate, locuitorii au pus mâna pe arme si s-au opus inamicilor. Drept represalii, trupele germane au incendiat centrul comercial al orasului, au luat ostateci mai multe persoane si au cerut despagubire 500 000 de lei aur, sub amenintarea ca daca nu se plateste, orasul va fi distrus cu tunurile. Suma a fost achitata de un industrias rosiorean – Anghel Arizan, dar, pentru ca nu a fost platita la termenul stabilit de ocupanti, orasul a mai fost obligat la plata unei dobânzi de 60 000 lei.
    Rosiorenii au suferit în continuare pedepsele drastice ale nemtilor, pentru ca se opuneau ocupatiei, multi dintre ei fiind închisi.
    Participarea rosiorenilor la razboiul declansat la 22 iunie 1941 împotriva U.R.S.S. se face sub semnul eliberarii provinciilor anexate în anul 1940 de imperiul comunist de la rasarit, dar cu gândul ca întoarcerea se va face prin Maramuresul cazut victima dictatului de la Viena.
    Opozitia rosiorenilor fata de trupele germane continua. Astfel, în noaptea de 11 spre 12 mai 1941, sunt sparte o parte din magaziile germane din Rosiori; la 13 februarie 1943, este sabotata instalatia militara germana, careia îi fusesera distrusi 150 m de cablu de comunicatii. Într-un raport al Inspectoratului General Administrativ Pitesti, din 11 aprilie 1944, adresat Ministerului Afacerilor Interne, se desprindea interesul autoritatile centrale fata de lucratorii din statia C.F.R., mentionând ca în aceasta gara se organizeaza actiuni de sabotaj împotriva armatei germane.
    Orasul Rosiorii de Vede îsi leaga numele si de actul insurectional de la 23 august 1944. Deoarece în partea de vest a localitatii era amplasat un aeroport militar german, trupele române aflate în preajma au primit misiunea sa ia masuri pentru a asigura functionalitatea tuturor instalatiilor importante din oras, imediat dupa comunicatul regelui catre tara, prin care se anunta trecerea armatei române de partea Natiunilor Unite.
    Misiunea de a lichida garnizoana germana de pe aeroportul din Rosiorii de Vede a revenit la trei companii din Regimentul 3 de Pionieri, care-si aveau resedinta la 6 km. de oras. În cele din urma cei peste 300 de militari germani s-au predat.
    Prezenta trupelor sovietice în oras, în locul armatei germane obligate sa se predea la 24 august 1944, a creat serioase probleme localnicilor prin abuzurile militarilor sovietici în rechizitionarea de case, mijloace de transport, pedepsirea unora dintre notabilitatile locale.
    Din perioada guvernului Petru Groza, în amintirea rosiorenilor a ramas ca moment de referinta legiferarea reformei agrare, de care au beneficiat numai 93 de locuitori.
    În anul 1948 începe procesul de nationalizare a întreprinderilor si în Rosiorii de Vede, la sfârsitul anului mai existând aici 207 ateliere de mici meseriasi.
    În anul 1947 este data în folosinta calea ferata Bucuresti – Rosiori – Craiova, în lungime totala de 209 km.
    Nationalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurari si transport, legiferata la 11 iunie 1948, constituie prima din actiunile care au facut ca economia româneasca sa-si piarda caracterul liber, ea fiind organizata si condusa centralizat.
    Singurul sector unde se mai pastra înca libertatea economica dupa 1951 ramânea agricultura, caci desi se înfiintasera în tara primele Gospodarii Agricole de Stat (1947) si Statiuni de Mecanizare a Agriculturii (1948), la sate mai ramasese un mijloc de productie – pamântul, în proprietatea unor persoane particulare. Din aceasta cauza, înca din martie 1949, P.M.R. elaboreaza un program ce avea ca scop transformarea si acestui sector al economiei într-un domeniu dirijat de singurul partid politic ce mai exista la acea vreme.
    O prima metoda de constrângere a fost separarea muncitorilor agricoli pe categorii de detinatori de pamânt, oamenii cu pamânt mai mult fiind declarati „chiaburi” impusi la cote ce depaseau uneori 90% din productie. Au fost apoi elaborate o serie de legi referitoare la modul de munca al pamântului, legi care au dat posibilitatea statului sa preia importante suprafete de teren arabil, în special de la oraseni.
    În Rosiorii de Vede, mai mult decât la sate, s-a aplicat, în anii 1958-1959, metoda constrângerii pentru ca posesorii de teren agricol sa se înscrie la G.A.C. sau, daca nu au forta de munca, sa îl predea statului fara nici un fel de pretentii de despagubire.
    Odata cu înfiintarea Gospodariei Agricole Colective în Rosiorii de Vede (1959) orasul cunoaste încheierea perioadei de libertate economica, începuta prin cucerirea libertatii la 1866.Pagina anterioara

    Aflata la rascrucea unor vechi drumuri comerciale si la confluenta a doua rauri (Vedea si Bratcov) colectivitatea care formeaza Municipiul Rosiorii de Vede a jucat un rol important in istoria Romaniei .
    Valorile arheologice descoperite in cetatile Palanca si Livezi (situate in partea de sud-est a municipiului langa calea ferata Rosiori – Alexandria) atesta existenta vietuirii unor colectivitati umane inca din epoca neolitica (cca.4000 ani inainte de Hristos). Aceste asezari sunt continuate cu descoperirile datand din epoca bronzului, cultura Tei si epoca fierului .
    Numeroase vestigii din vremea dezvoltarii si intaririi asezarilor geto-dace (provenind de la cetatea Albesti si Cetatea Cazacilor) se afla in colectiile Muzeului Local de Istorie. Ele sunt completate cu cele apartinand culturii daco-romane, Municipiul Rosiorii de Vede situandu-se la limita vestica a provinciei romane – Dacia. In acest sens sunt sugestive urmele (care mai persista si astazi) ale castrului roman de pe Valea Urluiului – 7,5 km in directia SV si ale limesului transalutan (drumul lui Traian) care se afla la marginea vestica a orasului .
    Materialul monetar, dar mai ales sapaturile de la Dulceanca au confirmat continuitatea existentei asezarilor umane in aceasta zona pana in secolul al XI – lea.
    Prima atestare documentara a localitatii o avem in secolul al XIV-lea in „Jurnalul de calatorii” scris de doi pelerini germani – Peter Sparnau si Ulrich von Tehhstadt care in anul 1385 strabat Tara Romanesca si Transilvania dupa un pelerinaj la Ierusalim .
    Dupa aceasta data importanta economica si sociala a targului va creste continuu, astfel ca in vremea lui Mihai Viteazul aici se stabileste resedinta judetului Teleorman si se va pastra pana in 1836 cand orasul Turnu Magurele devine centrul administrativ al judetului .
    De la aceasta data si pana in anul 1968 orasul va fi centrul economic, social si cultural al Plasii Targului si Raionului Rosiorii de Vede .
    Denumirea orasului este Rosiorii de Vede, nume sub care figureaza de la jumatatea secolului al XIX-lea in toate documentele oficiale ale statului roman.
    La prima atestare documentara (1385) orasul a fost mentionat cu numele de Russenart, dupa care in actele cancelariei domnesti din Tara Romaneasca apare ca Rusi si Rusii de Vede .
    Prin Legea nr.11/1995 publicata in Monitorul Oficial nr.12/24 ianuarie 1995, orasul Rosiorii de Vede a fost declarat MUNICIPIU.
    Conform Legii nr.351/2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Municipiul Rosiorii de Vede este localitate urbana de rangul II .

  •  Orasul Rosiorii de Vede este situat în partea de vest a judetului Teleorman, în lunca râului Vedea, la 35 km distanta de municipiul Alexandria – resedinta judetului si la 125 km de municipiul Bucuresti – capitala tarii. Localitatea se gaseste la întretaierea paralelei de 44°07i latitudine nordica cu meridianul de 25° longitudine estica si se margineste la vest cu comuna Maldaieni, la sud cu comuna Peretu si Troianu, la est cu comuna Vedea si comuna Draganestii de Vede, iar la nord cu comuna Scrioastea. Orasul s-a dezvoltat pe malul drept al râului Vedea, într-un loc de important trafic comercial datorat trecerii pe aici, înca din cele mai vechi timpuri, a unor importante drumuri ca „drumul lui Traian” si „drumul oii”. Aceste cai de comunicatie legau Ardealul de Dunare si se intersectau aici cu alte drumuri paralele cu marele fluviu, drumurile „tintei” si al „olacului”, motiv pentru care localitatea a fost cunoscuta, înca de la prima sa atestare documentara, sub forma de târg. Pozitia geografica favorabila a constituit unul din motivele pentru care secole de-a rândul s-a aflat aici resedinta judetului Teleorman, sediul Plasii Raionului Rosiorii de Vede. Dupa reorganizarea administrativa din martie 1968, orasul este considerat unul din cele cinci localitati urbane ale judetului Teleorman, situându-se pe locul trei dupa municipiile Alexandria si Turnu Magurele. Amplasament: Municipiul Rosiorii de Vede este situat in partea de vest a Judetului Teleorman, la distantele: – 35 km fata de resedinta de judet – Alexandria, – 120 km fata de Bucuresti (pe E70), – 100 km fata de Craiova, – 50 km fata de Turnu Magurele (port la fluviul Dunarea), – 90 km fata de Pitesti (pe DN 65), Este situat la un nod de cale ferata constituit din magistralele: Bucuresti – Rosiorii de Vede – Craiova, Pitesti – Rosiorii de Vede – Turnu Magurele, Rosiorii de Vede – Alexandria. RETELE EDILTARE: 1.Retea stradala compusa din 156 strazi, in lungime totala de 94 km; 2.Retea distributie apa potabila de 43,8 km, ce acopera cca. 50% din teritoriul Municipiului; 3.Retea transport si distributie gaze naturale – deserveste 13 centrale termice de cvartal, institutii publice, unitati de invatamant, unitati sanitare, agenti economici si proprietati individuale; 4.Retea canalizare menajera in lungime de 22,6 km; 5.Retea canalizare pluviala in lungime de 8 km; 6.Retea electrica in lungime totala de 106,19 km.
  •  
  •  
  •  
  •  Art.48. – Municipiul Rosiorii de Vede, vechi centru comercial si mestesugaresc  din Tara Romanesc pastreaza si astazi o serie de activitati economice specifice zonei si comunitatii locale : comertul, transporturile, prelucrarea textila, industrie alimentara, constructii mecanice si prelucrarea metalelor s.a.
    Tinand cont de dotarile existente in domeniul economic si de posibilitatile oferite de faptul ca aici se afla un nod feroviar, administratia publica locala are obligatia sa asigure cresterea activitatilor economice existente actionand pentru dezvoltarea sectorului particular in agricultura, comert si prestarile de servicii. In acest sens se vor folosi caile premise de lege si experienta managerilor calificati, care au dovedit in conditiile economiei de piata putere de analiza, revedere economico – financiara si cunostinte de baza in dezvoltarea unor sectoare productive asemanatoare, pentru organizarea de societati cu participarea administratiei publice locale.
    Toate activitatile economice existente sau care se vor organiza se pot desfasura numai in masura in care se asigura protectia mediului si a colectivitatii impotriva poluarii de orice fel.
    Art.49. – Autoritatile administratiei publice locale pot infiinta agenti economici, in conditiile legilor in vigoare. Pot infiinta societati comerciale, in calitate de unic actionar, asigurand capitalul social cu bunuri proprietate publica sau privata a municipiului sau se pot asocial cu parteneri din sistem sau alti parteneri sociali pentru infiintarea si administrarea unor societati comerciale, a unor servicii, avand ca scop valorificarea resurselor locale, crearea de locuri de munca , dezvoltarea dotarilor edilitare, cresterea calitatii vietii membrilor colectivitatii .
    Art.50. – Autoritatile administratiei publice locale pot organiza parcuri industriale pe terenuri apartinand domeniului privat al municipiului, in vederea stimularii investitiilor private, oferind utilitatile si facilitatile premise de legile in vigoare si de capacitatea economico – financiara a municipiului .
    Principalii agenti economici se gasesc in anexa nr.8.
  •  Zona de agrement ,,Vedea”; Padurea ,,Vedea”; Zona ,,Urlui” (cuprinde 5 iazuri piscicole si o cabana turistica); Castrul Roman; Cetatea Cazacilor; Parcul Nicolae Balcescu (in care este amplasat Teatrul de Vara si Strandul Tineretului)
  • Spital:
    Politie:
    Pompieri:
    Altele:

    Casa de Cultura – Municipiul Rosiorii de Vede, str. Dunarii nr.54-56, judetul Teleorman, cod postal:145100
    Biblioteca – Municipiul Rosiorii de Vede, str. Dunarii nr.54-56, judetul Teleorman, cod postal:145100
    Centrul Social – Municipiul Rosiorii de Vede, str. Sfantul Teodor, judetul Teleorman, cod postal:145100
    Muzeu – Municipiul Rosiorii de Vede, str. Dunarii nr.54-56, judetul Teleorman, cod postal:145100
    Directia de Impozite si Taxe – Municipiul Rosiorii de Vede, str. Dunarii nr.54-56, judetul Teleorman, cod postal:145100

  •  
  •  Acestea sunt :
    1.Casa de Cultura – cu un numar de 18 salariati care are ca principal  obiect de activitate :
    – organizarea  si oferirea cadrului de desfasurare pentru activitati
    de promovare a cunoasterii valorilor culturii si artei de dezvoltare si afirmare a disponibilitatilor creative ale populatiei in toate domeniile de interpretare artistica, recreativ-distractive, s.a., realizarea prestatiilor culturale in beneficiul tuturor cetatenilor din localitate, fara deosebire de nationalitate, categorie sociala, convingeri religioase sau optiuni politice;
    – organizarea de cursuri vocationale, de initiere, perfectionare,
    reconversie si specializare cu sprijinul formatorilor din unitatile scolare ale municipiului, precum si in parteneriat cu AJOFP, dar si cu institutii de profil;
    – initierea de cercuri aplicative , literare si artistice, spectacole de
    teatru si divertisment, antrenand in intreaga activitate, formatii artistice proprii sau angajate contractual;;
    – desfasurarea prin aparatul propriu de activitati de profil cum ar fi:
    spectacole de varietati, turnee in tara, programe de discoteca sau seri distractiv – recreative, lansari de carte, intalniri cu presa centrala sau cu personalitati artistice de renume;
    – organizarea sarbatorii unor momente din viata localitatii (Zilele
    Municipiului 1-8 septembrie ) precum si marcarea unor evenimente legate de istoria locala si nationala sau de sarbatorile religioase;
    – organizarea de dezbateri radio si TV;
    – initierea de proiecte de publicatii pliante, brosuri afise;
    – organizarea de expozitii de arta (pictura, grafica, sculptura,
    ceramica. tapiserie si vestimentatie);
    – promovarea sportului de performanta si miscarile sportive de
    masa, asigurand salile de sport si bazele sportive;
    2. Muzeul de Istorie cu un numar de 3 salariati, avand ca principal obiect de activitate:
    – colectionarea, organizarea, valorificarea si conservarea colectiilor de obiecte muzeale in functie de traditiile istorice si de cerintele reale ale populatiei din Rosiorii de Vede ;
    – realizarea cercetarii stiintifice in domeniul stiintelor care se ocupa de cultura materiala pe baza patrimoniului propriu sau existent in teren si publicarea rezultatelor obtinute pentru a fi utilizate pentru incadrarea zonei Rosiorii de Vede in istoria tarii ;
    – realizarea serviciilor de informare muzeala pentru populatie precum si alte activitati culturale specifice de stimulare a interesului public pentru cultura materiala pastrata in aceasta zona a tarii ;
    – initierea, organizarea sau participarea alaturi de alte institutii la
    actiuni culturale de valorificare a traditiilor, aniversarea unor evenimente si personalitati de promovare a creatiei stiintifice si tehnice .
    3. Biblioteca publica municipala „Gala Galaction” , cu un numar
    de 4 salariati, administreaza un fond de 60000 carti si are  ca principal obiect de activitate :
    – oferirea de servicii de documentare si informare comunitara;
    – constituirea, organizarea si dezvoltarea de colectii enciclopedice,colectiile decarti reprezentative, periodice si alte documente grafice si audiovizuale, precum si alte materiale purtatoare de informatii;
    – detinerea unor documente din categoria celor care fac parte din fondul arhivistic national, cu aprobarea Arhivelor Nationale in conditiile legii.
    Art.37 – In activitatea lor institutiile culturale colaboreaza cu uniunile si asociatiile de creatie, cu institutiile centrale si internationale care desfasoara activitatea culturala, artistica si educativa, cu organizatii neguvernamentale de profil si cu institutii de acelasi fel din alte localitati.
    Art.38. – Activitatea institutiilor educative, culturale si artistice se va baza pe principiile promovarii traditiilor populare si locale, protejarea si popularizarea bunurilor care reprezinta valori culturale, istorice sau documentare, sprijinirea creatiei stiintifice, promovarea si afirmarea pe plan international a culturii nationale si locale.
    Art.39. – Intreaga activitate culturala si educativa se va desfasura cu respectarea dreptului la libertatea de gandire, de constiinta si religie. Acest drept include libertatea ca fiecare cetatean sa-si poata manifesta religia sau convingerea singur sau impreuna cu altii, atat in mod public cat si privat, prin invatatura, practici religioase, cult si indeplinirea ritualurilor.
    Art.40. – Institutiile cu caracter cultural, artistic si educativ vor fi organizate sa functioneze atat prin contributia bugetului local cat si prin sponsorizari sau subventii de la bugetul national, precum si pe cheltuiala unor societati si fundatii cu caracter filantropic .
    Art.41. – Primarul poate interzice in conditiile legii, desfasurarea unor manifestari cu caracter cultural sau de acest gen, care prin continutul legii, desfasurarea unor manifestari cu caracter cultural sau de acest gen, care prin continutul si natura lor contravin principiilor enuntate in acest capitol sau prevederilor legale.
    Art.42. – Activitatile culturale si artistice care prin modul de desfasurare pot produce daune colectivitatii locale, se pot desfasura numai atunci cand sunt asigurate toate masurile de protectie si numai cu avizul Primariei.
  • •    „Traditia – factor de dezvoltare”
    Status: In implementare
    Tip: Finantare europeana
    Valoare euro: 57875.00
    Descriere:Proiectul intitulat Traditia-factor de dezvoltare” urmareste pe de o parte consolidarea schimburilor culturale si a intalnirilor transfrontaliere in scopul cunoasterii reciproce a specificului national, datinilor si obiceiurilor, iar pe de alta parte intentioneaza incurajarea mesterilor si mestesugarilor autohtoni in vederea relansarii produselor obtinute de acestia, in special a celor cu specific traditional, inclusiv obiecte de arta populara si artizanat. In acelasi sens se doreste atragerea tinerilor in activitati cu specific traditional care pot crea din frumusetea formelor pure ale creatiei traditionale o afacere de succes.
    Beneficiarii directi ai proiectului vor fi, in total circa 80: un grup de 40 de mici mestesugari (20 romani si 20 bulgari care vor participa la tabere de creatie si activitati de promovare); un grup de 20 de artisti (10 romani si 10 bulgari) care vor beneficia de prezentarea productiilor lor in alte locatii din tara si in strainatate, (festivaluri si evenimente din cele doua comunitati); 20 de tineri (10 romani si 10 bulgari) care vor invata arta traditionala de la artizanii celor doua comunitati
    Activitati principale:
    1. Selectarea participantilor la proiect – stabilirea grupului pilot beneficiar direct al activitatilor proiectului ; 2. Cursuri pentru micii mestesugari ; 3. Tabara de creatie; 4. Realizarea unui catalog de prezentare a micilor mestesugari; 5. Realizarea paginii de web a proiectului ; 6. Targuri de arta mestesugareasca ; 7. Mediatizarea proiectului ; 8.        Managementul proiectului. Valoarea totala a proiectului : 57.875 euro din care 49.193,75 euro din fonduri Phare

    •     People to people 2003
    Status: In implementare
    Tip: Finantare europeana
    Parteneri:
    Finantator: 49.500 euro din fonduri Phare
    Valoare euro: 55000.00
    Descriere:Scopul proiectului il reprezinta depasirea problemelor specifice de dezvoltare prin consolidarea retelei de cooperare durabila intre municipiul Rosiorii de Vede si municipiul Gorna Oriahovitsa, dezvoltarea capacitatii si aptitudinilor organizatiilor locale in  intocmirea si implementarea proiectelor, consolidarea structurii comune de implementare a proiectelor pentru programul Phare CBC. Grupul tinta: 60 de tineri si 10 cadre didactice, romani si bulgari; 14 specialisti care vor constitui un grup  de actiune (7 romani si 7 bulgari) din domenii diverse (administratie locala, asistenta sociala, cultura, sanatate, mediu, invatamant, ONG) pentru cursuri de managementul proiectelor;  60 de artisti romani si bulgari care vor participa la evenimente culturale organizate in cele doua municipii. Activitatile propuse: constituirea grupului comun de actiune in vederea realizarii unei analize SWOT comune celor doua orase si participarea acestor specialisti la cursul de ,,managementul proiectelor”; organizarea de intalniri  intre  elevi si profesori pe tema ,,Uniunea Europeana si noi”; organizarea unor evenimente culturale si folclorice”.

    •    Administratia informatizata in slujba cetateanului
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
    Parteneri: 18.000 euro provin de la Ministerul Administratiei si Internelor si 2.000 euro reprezinta contributia Consiliului Local al municipiului Rosiorii de Vede.
    Valoare euro: 20000.00
    Descriere:Imbunatatirea relatiei dintre administratia publica locala si cetateni prin utilizarea unor mijloace moderne de comunicare (IT)
    Rezultatele proiectului
    elaborarea strategiei de dezvoltare durabila a municipiului Rosiorii de Vede;
    50 CD inscriptionate cu strategia de dezvoltare durabila a municipiului Rosiorii de Vede;
    15 functionari publici, care vor obtine certificate ECDL;
    200 de salariati ai Primariei vor beneficia direct de introducerea lucrului in retea si a sistemului de management al documentelor;
    dotarea cu echipament IT;
    realizarea unei pagini web interactive.
    Primaria muncipiului Rosiorii de Vede a fost solicitantul proiectului.

    •    Urbis 2001
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare europeana
    Parteneri: PHARE si contributie locala
    Finantator: PHARE
    Valoare euro: 138363.00
    Descriere:Scopul:
    Cresterea calitatii vietii
    Amplasament: Intravilanul municipiului Rosiorii de Vede, pe amplasamentul strazilor I.L. Caragiale, str.Marasesti (tronson Carpati – Kogalniceanu), str.Oituz (B-dul Comercial – CV existent), str.Gheorghe Doja (tronson Sf.Teodor – str. A.I.Cuza)
    (b)Rezultatele proiectului
    1.Racordare apa potabila pe str. I.L. Caragiale, Dorobanti si Dunarii (L = 1471m, Dn = 1100mm, PEHD = 80, valoare = 74.703,10 euro)
    2.Canalizare pluviala str.Marasesti (L = 271m, Dn = 600 mm, tub de beton cu mufa, valoare = 44.750, 80 euro)
    3.Canalizare menajera str.Gh.Doja (L = 250m, Dn = 300mm, tub beton cu mufa, valoare = 11.936, 60 euro)
    4.Canalizare menajera str.Oituz (L = 183m, Dn = 200 mm, tub beton cu mufa, valoare = 6.973 euro)
    •    Urbis 2000
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare europeana
    Parteneri: contributie locala si Phare
    Finantator: PHARE
    Valoare euro: 85556.00
    Descriere:Scopurile:
    – Accesul pietonilor in orice conditii atmosferice
    – Reducerea consumului de carburanti la autovehicule
    – Eliminarea baltilor de ape pluviale pe carosabilul strazilor
    – Cresterea sigurantei si confortului circulatiei rutiere
    – Reducerea emanatiilor de praf in atmosfera
    Localizare:
    Intravilanul municipiului Rosiorii de Vede, in partea de sud-vest pe actualele amplasamente ale strazilor Tudor Barbu, Ciresului, Ceaus Firica si Porumbeilor.
    (b)Rezultatele proiectului
    1.Modernizarea str.Ceaus Firica (L = 410m, L zid de sprijin = 28m, S = 3900 mp, valoare 41.528,6 euro)
    2.Modernizarea str. Tudor Barbu (L = 194m, S = 1545mp, valoare = 18.513,1 euro)
    3.Modernizarea str.Ciresului (L = 120m, S = 1275mp, valoare = 1.3115,6 euro)
    4.Modernizarea str.Porumbeilor (L = 174m, S = 1946mp, valoare = 25.514, 7 euro)

    •    „Oameni pentru oameni – 15.11.2004″
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare europeana
    Descriere:Oameni pentru oameni – 15.11.2004
    1. Extinderea capacitatii de asistare a persoanelor in varsta, prin infiintarea unui Club de resocializare a pensionarilor in cadrul Complexului social HELP, ca o  masura de prevenire a excluderii sociale prin posibilitatea continuarii unei forme de activitate, prin crearea unor oportunitati de reinsertie in  viata sociala si infiintarea unui centru de ocupare ,,Un loc de munca pentru varsta treia”.
    2.  Infiintarea unui mic centru de consiliere pentru pensionari care va oferi:
    consiliere pentru obtinerea unui  ,,Job pentru varsta a treia”  urmarindu-se astfel reactivarea economica a varstnicilor, prin reincadrarea part-time sau prin voluntariat;
    consiliere pe probleme specifice pensionarilor: bilete cu pret redus pe calea ferata, bilete de tratament balnear, pensia anticipata, pensia anticipata partiala, pensia de invaliditate, pensia de urmas, pensia pentru limita de varsta, etc;
    consiliere privind drepturile si modalitatile concrete de accesare a serviciilor sociale destinate persoanelor de varsta treia;
    3. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la situatia varstnicilor prin publicarea saptamanala de articole semnate de pensionari in paginile ziliarului ,,DRUM” – publicatie saptamanala editata de Primaria Municipiului Rosiorii de Vede.
    4. Initierea si derularea unui program ,,Bunici si pitici”  care sa aiba drept obiectiv realizarea de intalniri intre grupuri de varstnici si grupuri de tineri cu scopul realizarii unor actiuni comune: bunici surogat pentru copii institutionalizati, vizitite la domiciliul persoanelor varstnice singure sau la cei institutionalizati, oferirea de cadouri de sarbatori  pentru varstnicii lipsisti de sprijinul unei familii si spectacole organizate de copii pentru bunici.
    5. Transformarea unei categorii defavorizate, pensionarii din municipiul nostru (in special cei singuri, bolnavi sau izolati), intr-o categorie independenta si eficienta
    •    “CENTRUL DE ZI VADUL VEZII”
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare guvernamentala
    Parteneri: Bugetul total al proiectului este de 3.200.000.000 lei, 2.880.000.000 lei reprezinta finantare nerambursabila obtinuta in cadrul Subprogramului “Investitii in Servicii Sociale” lansat de Ministerul Integrarii Europene (2004) iar 320.000.000 lei reprezinta contributie proprie.
    Valoare lei: 3200000000.00
    Descriere:Scopul proiectului il reprezinta extinderea serviciilor sociale oferite, prin crearea  unui centru de zi pentru 20 de copii cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, copii care locuiesc in cartierul periferc ,,Vadul Vezii”. Centrul de zi  urmeaza sa ofere: asigurarea unui cadru supravegheat si a unui spatiu corespunzator copiilor defavorizati pentru desfasurarea in bune conditii a procesului de invatare si pregatire a lectiilor, precum si o masa calda. Activitatile principale constau in: analiza bazei de date pusa la dispozitie de Serviciul Public Local de Asistenta Sociala si Autoritate Tutelara pentru identificarea copiilor  defavorizati care vor beneficia de serviciile oferite de Centrul de zi ,,Vadul Vezii”, construirea cladirii unde va functiona centrul, dotarea cu bunurile necesare functionarii in conditii optime, amenajarea de spatii speciale pentru studiu, furnizarea serviciilor sociale propuse.
    Localizarea proiectului: Judetul TELEORMAN, Municipiul ROSIORII DE VEDE
    (b)rezultatele proiectului
    1.Un Centru de zi constituit  cu o capacitate de 20 de locuri pentru copiii saraci din cartierul Vadul Vezii, copii care urmeaza o forma de invatamant in Municipiul Rosiorii de Vede (in special copii arondati Scolii cu clasele I-VIII, Nr.4 din municipiul nostru).
    2.Dotarea centrului cu bunurile necesare functionarii in conditii optime;
    3.Crearea de 9 locuri de munca prin constituirea Centrului de zi „Vadul Vezii”: 3 ingrijitori, 2 paznici, 2 pedagogi, 1 asistent social, 1 asistent medical. Mentionam ca salariile angajatilor vor fi suportate de catre Primaria  Municipiului Rosiorii de Vede.
    4.Un numar de 20 de elevi ajutati sa-si depaseasca situatia de lipsuri materiale prin orientarea spre procesul de educatie.
    5.Reducerea riscului de abandon scolar pentru grupul de risc vizat;
    6.Sprijinirea familiilor copiilor de Centrul de zi ,,Vadul Vezii” in vederea depasirii crizei financiare si sociale, prin consiliere in vederea obtinerii unui loc de munca sau reinsertie profesionala.
    7.Cresterea nivelului  educational  a populatiei  din zona Municipiului Rosiorii de Vede.
    8.Un numar de 20 de elevi saraci care vor fi ajutati sa depaseasca problemele inerente  varstei.
    9.Numar de ore de consiliere familiala: 2ore/saptamana *12 saptamani
    10.Tipuri de materiale distribuite:
    anunturi publicitare in mass media locala (ziare locale, postul de radio local, postul TV local) – 10 de anunturi in prima luna de implementare si 4 anunturi/ luna in perioada urmatoare;
    chestionare adresate solicitantilor de servicii pentru a stabili nivelul implicarii serviciilor sociale in viata lor familiala (aplicate in luna a 2-a)
    anchete sociale efectuate la toti solicitantii in vederea observarii situatiei reale: materiale, financiare etc.

    •    “UN TRAI MAI BUN”
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare guvernamentala
    Parteneri: 2.503.035.000 lei reprezinta finantare nerambursabila obtinuta in cadrul Subprogramului “Investitii in Servicii Sociale” lansat de Ministerul Integrarii Europene (2003) din care 278.115.000 lei reprezinta contributie proprie
    Valoare lei: 2781150000.00
    Descriere:Scopul proiectului il reprezinta imbunatatirea serviciilor sociale oferite in  Centrul  Social Help, situat in fdt. Sf.Teodor,  prin extinderea caminului de batrani, constituirea unui centru educativ pentru 20 de copiii cu posibilitati materiale reduse  din Municipiul Rosiorii de Vede (precizam ca Serviciul Public Autoritate Locala si Asistenta Tutelara are in baza de date 435 de copii beneficiari de ajutor social).
    Localizarea proiectului: Judetul TELEORMAN, Municipiul ROSIORII DE VEDE – SAT GRESIA, COMUNA STEJARU
    (b)rezultatele proiectului
    Reabilitarea cladirii reprezentand “Caminul de Batrani”  din satul Gresia presupune:
    amenajarea a doua dormitoare si a holului de deservire; amenajarea sarpantei; amenajarea unei sali  de mese si a  unui grup sanitar.
    Reabilitarea cladirii “Caminului de batrani” din Rosiorii de Vede, fdt. Sf. Teodor:                                                                                                          – executare sarpanta; executarea sarpantei spalatoriei; racordare la sistemul de incalzire.
    Constituirea ”Centrului educativ pentru copii saraci” (in cadrul Centrului Social HELP) presupune construirea unei cladiri formata din doua camere si grup sanitar precum si asigurarea tuturor conditiilor necesare desfasurarii procesului de studiu.
    ’’Dotarea cu mijloace fixe , obiecte de inventar si alte materiale’’necesare desfasurarii serviciilor privind ’’Caminul de batrani’’ , ’’Centrul educativ pentru copiii saraci’’ si ’’Cabinetul medical” care va deservi intreg Centrul Social HELP.
    Dotarea pentru ’’Caminul de batrani ’’ din satul Gresia:10 paturi lemn, 10 noptiere, 10 saltele relaxa, 10 lenjerii complete, 10 burdufuri de perna, 2 TV color, 2 buc. Radio-casetofon, 2 aparate de aer conditionat, 40mp de mocheta, 1 aspirator, jocuri de sah, remi, table. Holul va fi dotat cu 2 canapele si o masa.
    Pentru amenajarea salii de masa se vor achizitiona:1 aragaz,1 frigider,1 hota de ventilare, 1 lada pentru mentinerea alimentelor, 1 cuptor cu microunde, 1 masina de spalat rufe, 12 tacamuri de inox complete, 12 cani supa inox, 1 dulap vase bucatarie, 3 mese, 10 scaune, 1 filtru de cafea/ceai, 30mp linoleum, obiecte de uz casnic si gospodaresc.
    Dotarea pentru „caminul de batrani” din fdt. Sf. Teodor: 7 aparate de aer conditionat, 1 aragaz, 1 frigider, 4 buc. masini de spalat.
    Dotarea ’’Cabinetului medical’’ presupune achizitionarea urmatoarelor bunuri:1 masa, 2 scaune, 1 pat medical, 1 dulap pentru depozitarea medicamentelor, trusa de prim ajutor.  Acesta va deservi serviciilor sociale furnizate in centrul social.
    Dotarea ’’Centrului educativ pentru copiii saraci’’ consta in achizitionarea :20 birouri, 20 scaune, 5 statii de lucru (calculatoare +imprimante), materiale consumabile,  fond de carte (in special manuale scolare), 2 aparate de aer conditionat .
    – Un centru de educare pentru copii saraci constituit  cu o capacitate de 20 locuri. Mentionam ca centrul va fi deschis tuturor copiilor proveniti din familii cu posibilitati materiale reduse din municipiul Rosiorii de Vede.
    – Un camin de batrani extins de la 35 de locuri la 45 de locuri prin punerea in functiune a imobilului din satul Gresia.
    – Dotarea cu bunurile necesare functionarii in bune conditii a acestor servicii.
    – Crearea de 5 locuri de munca prin extinderea caminului de batrani sat Gresia si constituirea Centrului educativ pentru copii saraci, respectiv:1 administrator;1 asistent social; 1 bucatar; 2 ingrijitori, din randul persoanelor disponibilizate.

    •    “CENTRUL SOCIAL HELP ROSIORII DE VEDE”
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare guvernamentala
    Parteneri: Costul proiectului a fost de 97582 EURO care reprezinta ajutor financiar nerambursabil obtinut in cadrul Programului de Restructurare Industriala si Reconversie Profesionala (RICOP), Componenta 5 – Masuri de Raspuns Social, program lansat de Ministerul Finantelor Publice.
    Valoare euro: 97582.00
    Descriere:Scopul proiectului il reprezinta imbunatatirea serviciilor sociale oferite in complexul existent, situat in fdt. Sf. Teodor, prin crearea Centrului Social, extinderea Cantinei de ajutor social, crearea Adapostului temporar pentru acordarea de sprijin social persoanelor celor mai afectate de restructurarea industriala si constituirea unui Serviciu de Ajutor  la Domiciliu.
    Localizarea proiectului: Judetul TELEORMAN, Municipiul ROSIORII DE VEDE, CENTRUL SOCIAL HELP.
    In cadrul Centrului  Social s-a realizat :amenajarea drumului de acces prin pavarea cu bolovani de rau; amenajarea curtii interioare si extinderea iluminatului public.
    Pentru ’’Adapostul temporar si masa” s-au achizitionat toate cele necesare pentru gazduirea a 20 de persoane. Pentru ”Cantina de Ajutor social ” s-au achizitionat o centrala termica pe gaz, 1 autoturism Dacia  precum si toate cele necesare pentru prepararea si pastrarea hranei.
    Serviciul Public Local de Protectie Sociala a fost dotat cu echipamente de birou si materiale consumabile iar ”Punctul de asistenta la domiciliu” a fost prevazut cu un autoturism, echipamente de birou si materiale consumabile.
    Furnizarea serviciilor in cadrul “Adapostului temporar si masa” pentru 1.000 de persoane pe o durata de asistare de maxim 48 de ore si asigurarea hranei pe baza alocatiei caminelor la valoarea de 37.000 lei/zi/asistat – 3 mese suportata din bugetul proiectului. Pentru cazare nu se regasesc sume in buget ci numai in costuri de intretinere, curatenie, igienizare spatii si cazarmament.
    Furnizarea serviciilor de Cantina sociala se asigura persoanelor defavorizate care au fost incluse in baza de date a Serviciului Public Local Protectie Sociala si Autoritate Tutelara    pentru care se va asigura zilnic hrana in valoare de 37.000 lei/ zi/asistat, potrivit prevederilor legale, pentru ~300 de persoane si la domiciliul  persoanelor pentru care s-a considerat oportuna aceasta varianta.
    Furnizarea serviciilor de asistenta sociala la domiciliu pentru 25 de familii constand in: sprijin pentru igienizarea locuintelor, transport hrana, cumparaturi zilnice precum si de sezon: lemne de foc; transport elevi la/de la scoala; sprijin la pregatirea lectiilor scolarilor, transport la medicul de familie, etc.

    •    People to people
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare europeana
    Parteneri: 53.045 euro au provenit de la C.E. prin programul Phare si 5.894 euro a reprezentat contributia Consiliului Local al municipiului Rosiorii de Vede.
    Finantator: C.E. programul Phare
    Valoare euro: 58939.00
    Descriere:Scopul proiectului l-a constituit in crearea unei retele de cooperare durabila intre municipiul Rosiorii de Vede si municipiul Gorna Oriahovitsa, Bulgaria
    Rezultatele proiectului:
    – peste 40 de tineri si 20 de cadre didactice din comunitatile infratite care si-au dezvoltat orizontul de cunoastere;
    – functionarii celor doua primarii, specialisti in probleme de mediu, au selectat cele mai stringente probleme din domeniu si au colaborat in gasirea solutiilor;
    – 10 functionari din cele doua primarii s-au pregatit in managementul proiectelor Phare CBC de cooperare transfrontaliera;
    – 6 ansambluri culturale apartinand celor doua municipii si-au promovat imaginea si au sustinut spectacole in municipiile partenere;
    – 1200 de agenti economici au fost promovati, timp de 8 luni, in ziarele locale ale celor doua comunitati.
    •    Drum dezvoltare prin resurse umane si management
    Status: Finalizat
    Tip: Finantare europeana
    Parteneri: 62.500 euro au provenit de la C.E. prin programul Phare si 3.125 euro a reprezentat contributia Consiliului Local al municipiului Rosiorii de Vede.
    Valoare euro: 65625.00
    Descriere:Scopul proiectului l-a constituit crearea si dezvoltarea unei strategii de dezvoltare locala a municipiului Rosiorii de Vede prin valorizarea potentialului uman;
    s-au creat doua locuri de munca prin crearea biroului „Dezvoltare Strategica si Integrare Europeana”;
    s-au creat 25 de locuri de munca prin stimularea initiativei locale in afaceri
    s-au  creat oportunitati de angajare si a sanselor de incadrare in munca a absolventilor de licee, scoli profesionale si scoli postliceale printr-o mai buna orientare vocationala (200 de absolventi si 300 de someri orientati)
    dezvoltarea unor abilitati profesionale cerute pe piata muncii la tineri, someri, prin instruirea a 1500 de persoane.
    Primaria muncipiului Rosiorii de Vede a fost lider de proiect. Pentru instruirea celor 1500 de persoane Primaria a realizat subcontractari cu agenti economici abilitati sa realizeze astfel de activitati

  •  
  •