Primaria Municiupiului Sighisoara

Categorie
Judetul Mures
  • Judet: Mures
    Localitate: Sighisoara
    Adresa:
    Strada Muzeului Nr. 7 cod postal: 545 400
    Telefon:
    0265 771 280
    Fax:
    E-mail:
    primaria@sighisoara.org.ro
    Website:
    www.sighisoara.org.ro
    Primar:  Danesan Ioan-Dorin

    Pozitionare:

    Sighișoara, „Bijuteria medievală a României” își așteaptă vizitatorii pentru a-și dezvălui misterul strâns în zidurile îmbătrânite de vreme în sutele ani de existență.
    Așezarea geografică îi conferă Sighișoarei un rol de poziție cheie pe valea Târnavei Mari, fiind un punct de intersecție al principalelor drumuri, precum și un important nod de cale ferată.
    În valea largă a Târnavei Mari, se ridică Dealul Cetății, de pe care coboară orașul și care este înconjurat ca un adevărat brâu de dealuri mai înalte. Aceste dealuri cu păduri, îmbrăcare în fiecare anotimp în alte culori, de la albul zăpezii la ruginiul frunzelor de toamnă, dau Sighișoarei un farmec aparte, care invită pe cei care trec pe aici să facă un popas pentru a se bucura de priveliștea, liniștea și frumusețea locurilor, iar pentru cei ce îndrăgesc drumețiile, sportul în aer liber ori vânătoarea – Sighișoara și împrejmuirile ei oferă condiții excelente.
    În decursul timpului, pe străduțele înguste și-au purtat pașii personalități mai mult sau mai puțin celebre. Dintre acestea, cea mai importantă desigur este aceea a fiului lui Mircea cel Bătrân, voievodul Țării Românești – supranumit Vlad Dracul – membru al Ordinului Dragonului, care între anii 1431-1436 a locuit în Cetatea Sighișoarei.
    În străinătate numele Sighișoarei este asociat de cel ce a fost fiul lui Vlad Dracul, celebrul Vlad Țepeș, supranumit Dracula. Se presupune că Vlad Țepeș s-ar fi născut la Sighișoara, în fosta casă a corpului de pază, unde a fost găzduit tatăl său în anii de pribegie, care astăzi se numește „Vlad Dracul”.
    Astăzi, vechea Cetate – cu turnuri semețe și ziduri sumbre dar ospitaliere, ce se înalță vertical spre veacurile care vin, păstrând grijuliu între zidurile sale bătrâne case policrome descrise cu generozitate în filele cronicarilor, învechite de istoria vremurilor – este considerată a fi singura cetate medievală locuită în întregime din Europa.
    Parte a Patrimoniului Universal UNESCO, Cetatea medievală Sighișoara este un punct de atracție pentru turiști din întreaga lume care vin să-i descopere farmecul descris în cronici și recreat în timpurile moderne în cele mai neașteptate moduri…
    Ospitalitatea locală este transpusă în numeroasele hoteluri, pensiuni și restaurante care își întâmpină oaspeții cu servicii la cele mai înalte standarde de calitate.

    Populatia:

    Total locuitori:

    32304

    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 1134 km2

  • Data nasterii:  12.08.1959
    Studii/Profesie:  1978-1983 Facultatea Tehnologia Constructiilor de Masini din cadrul Institutului Politehnic din Brasov
    inginer
    Stare civila:  divortat
    Copii:  1
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PSD
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2000
    Date contact
    Telefon:  0265 771 278; 0745599505
    E-mail:
    primaria@sighisoara.org.ro
    Website:
    Realizari

    •  constructia de locuinte pentru tineri prin ANL
    • constructia Salii Polivalente „Radu Voina”
    • constructia a 3 sali de sport
    • reabilitarea termica a unitatilor de invatamant
    • mansardarea si extinderea scolilor
    • statia de sortare a deseurilor menajere
    • inlocuirea retelei de apa si canalizare in Cetatea Medievala
    • iluminatul arhitectural in Cetatea Medievala
    • repavarea Cetatii Medievale
    • constructia eurogarii Sighisoara

  • Existența și permanența umană pe aceste meleaguri se pierde în negura veacurilor. Nu departe de Sighișoara s-au identificat urme de așezări datând de la inceputul paleoliticului, când omul iși făcea din împletituri de nuiele locuințe de formă conică. În muzeul local se găsesc vestigii materiale datând din secolul al XVIII-lea î.e.n., care atestă prezența unei populații care locuia în colibe și confecționa vase de lut decorate cu figuri geometrice asemanătoare celor realizate de creatorii culturii Cucuteni.
           Pe Dealul Turcului, aflat la 2,5 km nord-vest de oraș, s-a descoperit una dintre cele mai importante așezări din epoca de mijloc a bronzului, aparținând culturii Wietenberg-Sighișoara (contemporană culturilor Moneoru, Otomani, Tei, Verbicioara).
           Din epoca fierului s-au descoperit, încă în 1903, în preajma Turnului cu ceas, două morminte de incinerație, iar în curtea casei lui Vlad Dracul ceramică dacică din hallstatt-ul târziu. Tot în această perioadă înălțimile sunt fortificate cu valuri și șanțuri și se ridică mici cetățui de apărare.
           Începând cu secolul al V-lea î.e.n., dacii dominau intreaga regiune. În jurul Sighișoarei de azi, se găsea cetatea dacica Sandava. Săpaturile au scos la iveala ceramică lucrată cu mâna, ceramică pictată, podoabe de argint, monede, morminte de incinerație, care dovedesc că zona Sighișoarei era bine populată, constituind unul dintre puternicele centre dacice.
           Peste aceasta populație liberă au venit romanii cuceritori. Epoca romană ca împletire cu cele două civilizații, dacă și romană, este o nouă etapă de înflorire economică și socială a meleagurilor sighișorene, ceea ce explică numărul mare de așezări daco-romane și evoluția lor în această perioadă. Platoul Dealului Podmoale, la cateva sute de metri de D. Turcului, a gazduit un castru roman (Castrum Senarum sau Capisestrum), care era menit să supravegheze Valea Târnavei Mari. Urmele descoperite în acel loc arată că acest castru era păzit de unități auxiliare ale Legiunii a XIII-a Gemina.
          Izvoarele istorice atestă, fără putință de tăgadă, continuitatea și permanența de locuire a romanilor și în părțile sighișorene, ca de altfel pe întreg cuprinsul țării. Urmele materiale dovedesc că așezarea, adeseori jefuită, distrusă, parjolită a fost, de fiecare dată, refacută de către localnici, migratorii neputând să-i îndeparteze pe romanii de aici.
          Dintre migratori, pe aceste meleaguri s-au stabilit ungurii în secolul al XI-lea. În secolul al XII-lea pentru apărarea granițelor, are loc o masivă colonizare de germani; aduși de pe meleagurile Rinului, Moselei, din Saxonia, din Flandra de regele Geza al II-lea au primit în folosință fundus regius (pamânt crăiesc) și s-au bucurat de drepturi și privilegii deosebite. Asezarea sașilor în aceste regiuni de graniță nu s-a făcut făra unele greutati; autohtonii n-au rămas indiferenți și ciocniri izolate vor fi avut desigur loc. Documentele vorbesc de faptul că sașii ardeau adeseori casele românilor și-i sileau să paraseasca aceste locuri.
          Ajunși într-o țară necunoscută, priviți cu resentimente de către localnici, prima grijă a fost să-și clădească adaposturi fortificate. Fiecare casă a devenit cu timpul o mică cetățuie, o clădire solidă, înconjurată cu ziduri puternice, cu grilaj sau obloane la ferestre, cu porți grele, bine ferecate. Mai apoi și-au clădit cetăți cu turnuri și ziduri masive care puteau rezista atacurilor. Așa s-a cladit și cetatea Sighișoarei.
          Documentar, localitatea este atestată în anul 1280 sub forma de Castrum Sex, iar în 1298 sub numele dialectal de Schespurch (purch=burg). Forma românească de Sighișoaraapare, în scris, într-un document emis de Vlad Dracul în anul 1431.
          Nu se cunoaște originea numelui; castrum, purch, burg înseamnă cetate; sex este cifra șase, deci ,,A șasea cetate” (s-ar putea, de asemenea, să fie schaes sau sches, ceea se ar desemna numele apei, Șaeș, transcris în limba latină de un necunoscător al locului prinsex; în acest caz ar putea fi vorba de Cetatea de pe Șaeș).
          După părerea lui Gernot Nussbaecher, denumirea de Castrum Sex și-ar găsi explicația prin faptul că, până la mijlocul secolului al XIV-lea, Sighișoara se găsea pe locul al șaselea în cadrul celor șapte scaune sasești, așa cum apare într-un document din 1349, care reflectă, desigur, și o situatie anterioară. Interesant este însă că, dupa un interval de timp destul de scurt, în 1376, Sighișoara se situa pe locul al doilea, după Sibiu.
          Documentul care atesta, în anul 1280, numele de Castrum Sex este un act de vânzare-cumpărare, scris în limba latină. Actul confirmă că un ,,Iacob din Galda și-a vândut moșia și o parte din moara de la Proștea pentru o marcă și jumatate de argint”. Printre martori sunt menționați și ,,seniorii Cetății a Șasea”, care, împreună cu ceilalți, întăresc ,,prezenta scrisoare cu sigiliul orașului Sibiu în anul Domnului 1280″.

    Numele de Castrum Sex trebuie să fi existat cu mult înainte și poate noi cercetări arhivistice vor identifica documente mai vechi care să elucideze denumirea, astăzi încă controversată. Pe Dealul Cetății a existat, înainte de venirea sașilor, un punct fortificat, loc de refugiu și apărare. Cercetările efectuate de arheologul Gh. Baltag au dus la identificarea temeliilor mai vechi și a urmelor unui zid mult mai adânc care închidea capela romanică de la temelia Bisericii din Deal; probabil că avem de-a face cu zidul unei cetăți hexagonale care ar putea fi ,,Cetatea cu șase laturi”, respectiv acel Castrum Sex.

  •  Sighișoara, „Bijuteria medievală a României” își așteaptă vizitatorii pentru a-și dezvălui misterul strâns în zidurile îmbătrânite de vreme în sutele ani de existență. Așezarea geografică îi conferă Sighișoarei un rol de poziție cheie pe valea Târnavei Mari, fiind un punct de intersecție al principalelor drumuri, precum și un important nod de cale ferată. În valea largă a Târnavei Mari, se ridică Dealul Cetății, de pe care coboară orașul și care este înconjurat ca un adevărat brâu de dealuri mai înalte. Aceste dealuri cu păduri, îmbrăcare în fiecare anotimp în alte culori, de la albul zăpezii la ruginiul frunzelor de toamnă, dau Sighișoarei un farmec aparte, care invită pe cei care trec pe aici să facă un popas pentru a se bucura de priveliștea, liniștea și frumusețea locurilor, iar pentru cei ce îndrăgesc drumețiile, sportul în aer liber ori vânătoarea – Sighișoara și împrejmuirile ei oferă condiții excelente. În decursul timpului, pe străduțele înguste și-au purtat pașii personalități mai mult sau mai puțin celebre. Dintre acestea, cea mai importantă desigur este aceea a fiului lui Mircea cel Bătrân, voievodul Țării Românești – supranumit Vlad Dracul – membru al Ordinului Dragonului, care între anii 1431-1436 a locuit în Cetatea Sighișoarei. În străinătate numele Sighișoarei este asociat de cel ce a fost fiul lui Vlad Dracul, celebrul Vlad Țepeș, supranumit Dracula. Se presupune că Vlad Țepeș s-ar fi născut la Sighișoara, în fosta casă a corpului de pază, unde a fost găzduit tatăl său în anii de pribegie, care astăzi se numește „Vlad Dracul”. Astăzi, vechea Cetate – cu turnuri semețe și ziduri sumbre dar ospitaliere, ce se înalță vertical spre veacurile care vin, păstrând grijuliu între zidurile sale bătrâne case policrome descrise cu generozitate în filele cronicarilor, învechite de istoria vremurilor – este considerată a fi singura cetate medievală locuită în întregime din Europa. Parte a Patrimoniului Universal UNESCO, Cetatea medievală Sighișoara este un punct de atracție pentru turiști din întreaga lume care vin să-i descopere farmecul descris în cronici și recreat în timpurile moderne în cele mai neașteptate moduri… Ospitalitatea locală este transpusă în numeroasele hoteluri, pensiuni și restaurante care își întâmpină oaspeții cu servicii la cele mai înalte standarde de calitate.
  • Cel mai vechi document care atesta existenta unei scoli in Sighisoara dateaza din anul 1522, cand Sfatul orasului regal Sighisoara doneaza directorului scolii o haina in valoare de 4 florini pentru ca sa dovedeasca straduinta in munca cu tineretul scolar (Bacalaureao Rectorii scolae causa unis vestis, ut haberet diligensium cum juvenibus).
    Limba de predare era latina, iar scoala purta numele de Schola maioris (Scoala superioara) si functiona in cladirea veche a manastirii dominicanilor in stanga scarilor acoperite si, desigur, fusese infiintata cu mult inainte de catre calugarii domonicani si preluata, dupa Reforma, de catre Sfatul orasului. Cladirea ridicata in 1619, prin stradania primarului Martin Eisemburger, are la baza un turn de aparare provenit de la o mai veche fortificatie. In anul 1790 incepe construirea cladirii actualului liceu din deal initial compusa numai din parter si primul etaj; la etaj se pastreaza inscriptia Patriae filiis virtuti palladique sese voventibus sacrum (Fiilor patriei care se dedica virtutii si intelepciunii sa le fie lacas sacru); edificiul a fost renovat in forma actuala in anul 1901.  Limba romana se introduce ca obiect de invatamant in anul 1867, prin hotararea consiliului profesoral. Primul absolvent al acestui liceu este Zaharia Boiu. Intre altii ,cativa ani, a fost aici elev si Ilarie Chendi.

    In Sighisoara functioneaza 27 unitati scolare din care 11 gradinite, 11 scoli cu invatamantul primar si gimnazial, 4 licee din care doua cu grupuri scolare profesionale si de ucenici si un Club al Copiilor si Elevilor. De asemenea exista in oras o gradinita particulara: ,,Pinocchio”, cu limbile de predare engleza si germana.

    Predarea in limba minoritatilor este asigurata si in invatamantul primar gimnazial. Astfel, doua scoli generale au clase cu predare in limba maghiara, iar limba germana se poate studia in cadrul unui liceu cu clasele I-XII.

    Invatamantul vocational este asigurat de Scoala de Muzica cu clasele I-VIII, in care se studiaza pianul, vioara, violoncelul, percutia si de clasele cu profil sportiv din cadrul a doua scoli generale. In paralel, elevii invatamantului primar si gimnazial au posibilitatea de a urma in cadrul Clubului Copiilor si Elevilor cursuri de: informatica, tapiserie, carting, teatru medieval, dans modern, protectia mediului – ecologie, cultura si civilizatie engleza, sau pot urma sporturi de performanta in cadrul Clubului Sportiv din localitate.

    Invatamantul liceal si profesional asigura continuarea studiilor in variate profile: real, uman, sau pe specialitati. In cadrul liceelor teoretice functioneaza clase cu predare in limbile maghiara si germana. Se remarca faptul ca liceele vocationale si de meserii si-au diversificat oferta, infiintand profile in acord cu noua orientare economica a orasului: turism, contabilitate, chimie alimentara, dar mentin in oferta lor si profilele clasice – ceramica, confectii, electrotehnica – ce asigura calificarile necesare industriei locale.
    Pentru absolventii liceelor care doresc sa-si continue studiile in oras exista scoli postliceale cu profil medical precum si filiale ale unor universitati cum ar fi: Universitatea  de Arte si Design Cluj si Universitatea „Vasile Goldis” Arad.

  •  
  •  
  • Principalele activități economice sunt în turismul, industria textilă (țesătorii și croitorii), industria ceramică (porțelan, faianță), construcții, producție alimentară, prelucrarea lemnului etc.

    Turismul a căpătat un mare avânt în ultimii ani o dată cu dezvoltarea infrastructurii: hoteluri, pensiuni, restaurante, zone de agrement.

    Platforma industrială a orașului este amplasată în partea de est a municipiului, pe strada Mihai Viteazu.

    La sfîrșitul anilor 80, municipiul Sighișoara era beneficiarul unui profil industrial complex în care ponderea era deținută de ramurile textile și confecții textile, construcții de mașini și prelucrarea metalelor, sticlă și faianță, articole pentru menaj, produse alimentare, materiale de construcții, exploatarea și prelucrarea lemnului, pielărie, blănărie, încălțăminte etc.
    Majoritatea unităților erau profilate pe industria ușoară, mai ales textilă (65% pondere valorică din produsele sighișorene), orientare fixată de o anumită tradiție locală (vechile bresle ale țesătorilor și croitorilor), precum și de materia primă abundentă pentru produsele ceramice.

    Liberalizarea prețurilor la materiile prime și energie, lipsa fondurilor pentru retehnologizarea și modernizarea fabricației care să asigure prezența pe piață în condiții de eficiență și productivitate, incapacitatea de a face față presiunii competitivității, au avut ca rezultat diminuarea drastică a activității ba chiar dispariția unor unități reprezentative pentru industria sighișoreană. Cea mai afectată a fost industria textilă. Importul de țesături de pe piețele asiatice la prețuri autohtone, calitatea slabă a lânii românești, lipsa utilajelor performante mai ales la partea de finisare, au fost obstacole de netrecut. Țesătoriile de bumbac, mătase și întreprinderea de stofe și-au încetat activitatea.

    În prezent principalele activități economice sunt în industria textilă (țesătorii și croitorii), industria ceramică (porțelan, faianță), construcții, producție alimentară, prelucrarea lemnului și turismul. Societățile comerciale sighișorene sunt toate cu capital privat, iar în ceea ce privește investitorii străini, acești sunt în principal germani și italieni.
    Cea mai mare pondere a economiei locale, ca număr de firme, o reprezintă întreprinderile mici și mijlocii și, deși firmele care au ca domeniu de activitate industria prelucrătoare reprezintă un procent de 2% , ele au o pondere semnificativă atât în totalul numărului de angajați cât și al cifrei de afaceri.

    Rata șomajului în anul 2010 a fost de 3,84%, în scădere cu 0,19% față de anul 2009, când aceasta era de 4,03%. În anul 2010, din totalul de 1.956 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, 716 de persoane au fost indemnizate.

  • CETATEA MEDIEVALĂ

    Complex medieval de arhitectură militară, civilă și ecleziastică de valoare europeană, Cetatea Sighișoara este singura cetate medievală locuită în întregime din Sud-Estul

    Complex medieval de arhitectură militară, civilă și ecleziastică de valoare europeană, Cetatea Sighișoara este singura cetate medievală locuită în întregime din Sud-Estul Europei.

    Parte a Patrimoniului Universal UNESCO începând cu anul 1999, Cetatea medievală Sighișoara este un punct de atracție pentru turiști din întreaga lume care vin să-i descopere farmecul descris în cronici și recreat în timpurile moderne în cele mai neașteptate moduri…

    Cetatea Sighișoara “cea mai frumoasă și mai bine păstrată cetate orășenească din Transilvania” a primit de-a lungul timpului apelative ca “Perla Transilvaniei”, “Mărgaritar al Transilvaniei”, “Nürnberg transilvănean”. Sighișoara este și astăzi un veritabil oraș-muzeu, oferind vizitatorului modern șansa de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.

    Odată cu consolidarea economică și, mai ales, în urma organizării și întăririi breslelor, cetatea se extinde luând, înc din secolul XV, forma actuală. Breslele mai importante și mai bogate răspund de ridicarea și fortificarea unei anumite porțiuni din cei 930 m ai zidului cetății, înălțând câte un turn de apărare. Zidul cetății a fost ridicat în trei etape: în secolele XIV-XV avea 3 – 4 m și creneluri care permiteau să se tragă cu arcul și cu arbaleta; în secolul XVI zidul e înaltat cu încă 2 m și se practică deschizăturile pentru armele de foc: goluri de tragere, guri de aruncare; după 1630 și mai ales după incendiul din 1676, zidul atinge o înalțime de 8 – 10 m.

    Cele nouă turnuri ale cetății constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale: Turnul cu Ceas, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Fierarilor.

    Anasamblu cetate

     

    ORAȘUL DE JOS

     

    Nu numai cetatea se bucură de prezența unor clădiri vechi și deosebit de pitorești, dar și “Orașul de Jos” are o serie de case deosebite.

     

    poza ansamblu

     REZERVAȚIA „STEJARII MULTISECULARI DE LA BREITE”

     

    Pe Platoul Breite de lângă Sighișoara se află cel mai mare, reprezentativ și bine conservat habitat de pajiște împădurită cu goruni și stejari multiseculari din centrul și estul Europei. Prin originea sa, platoul Breite este o pădure „modificată cultural”, purtând atât amprenta culturii locale săsești de peste opt secole, cât și a unei naturi bogate și variate. Această origine dublă conferă rezervației Breite valori excepționale multiple – de la cele istorice, culturale și ecologice, până la cele estetice și emoționale. Atât din punctul de vedere al patrimoniului natural, cât și ca mărturie vie a istoriei orașului Sighișoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.

    breite

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •