Primaria Orasului Baicoi

Categorie
Judetul Prahova
  • Judet: Prahova
    Localitate: Baicoi
    Adresa:  Str. Unirii nr.21, oras Baicoi, judet Prahova, cod postal: 105200
    Telefon:  0244-260830;0244-260816
    Fax:  0244-260987;
    E-mail:  primar@primariabaicoi.ro
    Website:  www.primariabaicoi.ro
    Primar:  Statescu Ciprian Gheorghe

    Pozitionare:

    Orașul Băicoi este situat în mijlocul județului Prahova pe următoarele coordonate: 45,02 grade latitudine nordică și 25,52 grade longitudine sudică, la distanța de 20 km nord de Ploiești, respectiv 16 km sud de Câmpina, la un nivel mediu de 250 m deasupra mării. Înălțimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se atinge în cadrul orașului Dealul Țintea.

    Orașul se întinde pe o lungime de 17 km(de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieșirea spre Găgeni – Canton). Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii), din care pleacă mai multe străzi, care depășesc foarte rar lungimea de 2-3 km.

    Orașul paralelei 45, traversat în partea sa vestica de drumul E60 , este un ținut favorizat , sub care se află un masiv important de sare , numeroase pungi de petrol și gaze din străfundurile cărora ies la suprafață izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase .

    Localitatea aparține orașelor de contact , subcarpați – câmpie , condițiile naturale cu resurse complementare , constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunităților umane cu mult timp în urmă , așa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul , descoperite la Țintea .

    Economia orașului a fost legată de utilizarea resurselor naturale , principala ocupație fiind cultivarea pământului , creșterea animalelor , exploatarea și prelucrarea lemnului , petrolului și alte îndeletniciri mesteșugărești.

    După anul 1895 și până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial , începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea orașului . În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angajații industriei petrolului , iar Schela Băicoi a obținut locul I în privința producției de petrol . De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuințelor prima dată în țară în anul 1865.În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraș două obiective ale industriei constructoare de mașini : F.S.H., azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale și I.U.P.C., azi Camexip S.A.

    Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie și de ponderea mare a suprafețelor agricole (76%). Aici se află cea mai mare suprafață de livezi pe locuitor pe județ .

    Poziția geografică a favorizat dezvoltarea comerțului încă din anul 1792 , Constantin Ghica obținând carte domnească să facă pe moșia sa târg , o dată pe săptămână . Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989, dovedind atractivitatea și influența orașului .

    Învățământul care a aniversat 100 de ani de existență și ocrotirea sănătății , au parcurs un drum ascendent.

    Potențialul turistic , este superior amenajării actuale în cazul Băilor Valea Stelii, situate în Țintea , în jurul lacului sărat și a celui cu nămol sapropelic. În perioada interbelică , Jean Daeker de la Steaua Română a construit aici cea dintâi cabină pentru băi .

    Situat pe paralela 45.02’latitudine nordică și limitat la est de meridianul de 25.52’ longitudine estică, orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de la Curbură cu Câmpia Ploieștilor .

    Dealurile subcarpatice Băicoi – Țintea sunt incluse de unii autori Subcarpaților Teleajenului iar alții Subcarpaților Prahovei . Dealurile Țintea – Băicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înaltă cuprinsă între 400 – 500 m ceea ce face ca ele să domine Câmpia înaltă a Ploieștilor .

    Climatul temperat oriental de tranziție de la deal la câmpie este în general favorabil desfășurării activității economice . Localiatea este traversată în direcția NV – SE de pârâul Dâmbu și de afluenții săi .Apa freatică se află la 70 de metri în zona Tufeni, 7 – 10 m în zona de terasa și 2 metri în zona pârâului Dâmbu .

    Situat la 20 km de Ploiești , la 16 km de Câmpina și la 8 km de Plopeni, beneficiază de o importantă rețea de căi de comunicație din care amintim : D.N.1., D.J. 102 Ploiești – Păulești – Băicoi și calea ferată dublă electrificată București – Brașov.

    Poziția sa în apropierea orașului Ploiești a avut și are repercusiuni asupra orașului Băicoi care este atras pregnant în activitatea industrială a municipiului .

    Limitele administrative sunt : Cocorăștii – Mislii și Scorțeni la nord , Bănești și Florești la vest , Ariceștii Rahtivani la sud și Plopeni și Păulești la est .Important centru petrolier în trecut , prin implantarea celor două noi obiective industriale F.E.H.S. și CAMEXIP S.A. orașul cunoaște o intensă dezvoltare economică și socială iar prin realizarea sistematizării se va transforma într-un oraș modern cu specific local.

    Orașul Băicoi este , din punct de vedere al numărului de locuitori , al treilea oraș al județului Prahova . În prezent , orașul are un număr de 20.700 locuitori . Datorită poziției favorabile la contactul subcarpaților cu câmpia , resurselor de petrol și mai ales datorită industrializării , numărul locuitorilor a crescut rapid .

    Curba evoluției numărului de locuitori ai orașului , are o evolutie ascendentă , marcând o crestere de șase ori în intervalul 1790-1980.

    Se remarcă mai multe faze de populare :
    – 1790-1912 când populația s-a dublat pe baza sporului natural;
    – 1912-1930 când exploatarea petrolului a dus la creșterea rapidă a numărului de locuitori
    – 1977-1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F.E.H.S și Camexip S.A. pe harta orașului a dus la un aflux de forță de muncă din alte localități .Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuințe moderne cu confort sporit , menit să ridice nivelul calității vieții oamenilor muncii. A fost perioada cu creșterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evoluția orașului , ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploiești și Câmpina .

    Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (]n limitele sale administrative) este de 314 loc/kmp înscriindu-se printre localitățile cele mai dens populate din judet . Raportată numai la intravilan , densitatea este de 3.400 loc/kmp , relativ redusă față de alte orașe cu număr de locuitori asemănător , deoarece cuprinde numeroase livezi, grădini, spații verzi s.a. …

    Structura populației active , reflectă gradul de ocupare al populației în diferitele ramuri economice . Analiza acesteia constituie o premiză importantă pentru cunoașterea gradului de ocupare a resurselor de muncă disponibile în unitățile economico sociale din oraș . Populația ocupată a orașului Băicoi reprezintă 44% din locuitorii orașului .

    La recensămîntul din ianuarie 1992 , din totalul de 20.681 locuitori , erau active 9.133, reprezentând 44,2% , inactivi erau 11.548 reprezentând 55,8% . Ponderea mai mare , se explica prin numărul mai mare al pensionarilor și întreținuților .

    În ceea ce privește populația , cu cei 20.700 locuitori ai săi , orașul Băicoi se înscrie în limita superioară a orașelor mici ale țării realizând legătura dintre rețeaua urbană și rurală . Aparține orașelor întemeiate pe baza resurselor primare , fiind centru de influență locală .

    Populatia:

    Total locuitori: 19646
    Nationalitate:  98% de naționalitate română, restul fiind rromi, maghiari etc
    Religie:  97% băicoienii sunt creștini ortodocși, existând însă în oraș și catolici, adventiști, atei, evangheliști, penticostali

    Suprafata: 63.36 km2

  • Data nasterii:  10.04.1970
    Studii/Profesie:  Facultatea VAFMV- Inginerie Economica in cadrul Universitatii Ion Ionescu de la Brad

    Profesie: Inginer

    Stare civila:  casatorit
    Copii:  2
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PNDC
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2008
    Date contact
    Telefon:  0244-260830
    E-mail:  primar@primariabaicoi.ro
    Website:
    Realizari

    • modernizarea, intretinerea si reparatia infrastructurii de drumuri
    • reabilitarea trotuarelor si rigolelor
    • extindrea si modernizarea retelelor de canalizare si electricitate
    • modernizarea si dotarea infrastructurii educationale din localitate
    • extinderea si modernizarea sistemului de captare a apei fluviale, alimentare cu apa si contorizare

  • Primele vestigii istorice descoperite pe raza orașului s-au găsit la Țintea și datează din aproximativ 341 î.Hr. Este vorba de monede dacice și un tezaur de tetradrahme. S-au descoperit și urme de așezări dacice din perioada marelui stat dac al lui Burebista (82-44 î.Hr.), precum și urme ale culturii Dridu (secolele al VII-lea–al X-lea).
    Atestarea documentară a orașului datează din 20 mai 1597, când Manole și Necula Logofăt au primit de la domnitorul muntean Mihai Viteazul moșia Băicoiului în schimbul moșiei Ploieștilor, unde se afla un sat moșenesc pe care voievodul a fondat ulterior un oraș.
    În 1831, căpeteniile arnăuților din Oltenia, Iordache și Farmache, au fost chemate să apere Bucureștiul și au pornit la drum, jefuind însă satele întâlnite în cale. O ceată a izgonit ispravnicii din Târgoviște, care s-au refugiat la Băicoi. Tot aici au poposit și corpul de armată trimis de la Ploiești către Târgoviște să restabilească ordinea.
    Una din moșiile de la Băicoi a fost deținută de generalul Constantin Ghica, acesta fiind autorizat la 5 mai 1792 de domnitorul Mihai Suțu. După moartea acestuia în străinătate, în 1822, la Băicoi au fost aduse și înhumate rămășițele sale. O altă moșie a aparținut prințesei Cleopatra Trubetzkoi, cu o grădină apreciată de Cezar Bolliac în însemnările sale din 1845.
    În 1859 la Băicoi s-a organizat prima tabără a armatei comune a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Băicoi era o comună rurală, formată din satele Băicoi, Cotoiu, Tufeni și Găgeni, totalizând 3257 locuitori. În comună se aflau 2 biserici (una zidită de localnici, alta de principesa Trubetzkoi), și o școală datând de la 1856. Restul localităților orașului actual alcătuiau comuna Țintea, ambele comune făcând parte din plasa Filipești a județului Prahova.[4] Tot atunci, comuna Țintea avea în componență satele Țintea, Dâmbu și Liliești, totalizând 1240 de locuitori. Ea avea atunci o școală și trei biserici, precum și o pepinieră de viță americană deținută de statul român.

    Comuna Băicoi a fost declarată oraș în 1948, imediat după al Doilea Război Mondial. După reorganizarea administrativă din 1950, orașul a făcut parte din raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. Regiunile au fost desființate în 1968, atunci orașul înglobând comuna Țintea cu toate satele ei și fiind arondat județului Prahova. Tot atunci, satul Găgeni a fost separat de Băicoi, fiind arondat comunei Păulești.

    Zona actualului oraș a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaște integral așezările umene care s-au succedat pe acest teritoriu.
    La Țintea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea , tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului).Din această perioada (341 î.H.) datează și tezaurul de tetradrahme (imitații dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la Țintea , dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpați , cu lumea greco – macedoneană .Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î.H.). Din această perioadă atât la Țintea cât și la Băicoi au fost descoperite urme ale unei așezări dacice. Alte urme , atestă o așezare daco – romană și ulterior una românească aparținând culturii Dridu (sec. VIII – X).
    După înființarea Episcopiei Cumaniei care cuprindea și Prahova are loc în anul 1241, marea invazie tătară. Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328, la o căpetenie tătară, Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi), cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. La 28 iunie 1358, se acordă neguțătorilor prahoveni, primul privilegiu comercial cunoscut, care confirmă existența drumului comercial între Transilvania și teritoriul Prahovei. Tradiția orală acordă un loc important începuturilor din vremea migrațiilor tătare când un oarecare Baicu, crescător de oi, cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu.
    În anul 1543 și mai apoi în anul 1595 în socotelile orașului Brașov, apare o mențiune referitoare la localitate : “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Brașovul, negustori  din Argeș, satele Prahovei, Băicoi”. Atestarea documentară a localității Băicoi ca moșie domnească este strâns legată de întemeierea orașului Ploiești. Cu ocazia schimbului de moșie pentru moșie, Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole și lui Neculce Logofăt, în schimb pentru satul Ploiești. Documentul a fost dat în Ploiești, la 20 mai 7105 (1597) și din el reiese că moșia Ploieștilor este stăpânită de doi boieri mai mărunți, Manole și Neculce Logofăt.
    Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615, fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod și de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească. Din documentele din anii 1610 și 1675, rezultă că numai o parte din țăranii Băicoiului au fost rumânizați de Mihai și au trecut în stăpânirea lui Manole și Neculce Logofăt. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615, dă în stăpânire moșnenilor Pavel Bustea și Gavril “cu toți frații și cetașii lor”, jumătate din sat în Băicoi pentru că este “a lor bătrână și dreaptă moșie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru șase părți mpșii la Ploiești. Mențiunile documentare folosite la atestarea locuitorilor și localității Băicoi datează de pe vremea lui Radu Șerban, Radu Mihnea și Gheorghe Duca.Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi, apoi megiașii din sat câți au fost s-au vândut lui Mihai Voievod”.
    Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jpânesei Tudora și a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu, lui Stan Mazâlie și Radului cu frații și cetașii lor. Între timp moșia aparținuse Mânăstirii Brebu și mai apoi Mânăstirii Mărgineni. Atestarea are loc în condițiile cotropirii satelor de țărani liberi, de domni, boieri și mânăstiri precum și a luptei de răscumpărare și dobândire a drepturilor țărănimii. Moșnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătăți rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, Băicoiul devine din nou moșie domnească.
    După anul 1820, domnul Țării Românești hotărăște ca Enache Ceaușu, cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă puțuri de păcură pe moșia Țintea.  După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea țițeiului din Țintea (1844) iar după anul 1864, exploatarea cu sonde .Satele Țintea, Băicoi, Dâmbu și Liești aparțineau în anul 1832 Plășii Filipești iar după 1864 până în 1925, au fost organizate în două comune : Țintea și Băicoi. În timpul domniei lui Alexandru Ghica, primul domn regulamentar (1834 – 1842), moșia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache și Ruxandrei Ghica.
    Anul 1864, va aduce împroprietărirea a 600 țărani din localitate cu 1600 ha din moșia principesei Cleopatra Călinescu. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde. Primii apărători ai gliei românești, locuitorii zonei au sprijinit cu toate forțele lor, efortul național de obținere a independenței din anul 1877.
    Se realizează calea ferată București – Predeal, iar în anul 1879 Gara Florești Băicoi. Începe etapa petrolieră a localității când își fac apariția societăți ca Steaua Română, Concordia, Columbia, Astra Română, Unirea. Tot acum se sapă puțul lui Sfetescu la 240 m adâncime, al treilea din țară. În anul 1884 ia naștere prima distilerie din Băicoi, a lui Nae Coconea, iar după anul 1899 rafinăria Aurora.
    În martie 1907 la Băicoi și Florești țăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moșia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. În timpul războiului, aliații au distrus instalațiile petroliere și s-a procedat la înfundarea sondelor și incendierea rezervelor. Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaștina de lângă hale. In1916, Schela Băicoi a fost bombardată de nemți.
    Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimiși pe front. În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraș. Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol. Se realizează Clubul Schelei (1949), Spitalul Petrolul (1955), un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960, căminul cultural Țintea, o grădiniță, etc…
    Se produc schimbări mari în agricultură, legat de colectivizarea forțată. În anul 19620sunt înființate C.A.P. “Drumul Belșugului”Țintea  și Ferma Țintea. Apare I.A.S. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima orașului. Avicola , celălalt colos agricol, a fost creat în anul 1963 și a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o producție de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate. Au fost construite S.M.A. Băicoi și S.M.A. Liliești, au apărut unități noi precum Brutăria, Vinalool etc…
    Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de mașini, apar F.S.H. și I.U.P.C. care limitează navetismul. Se realizează P.T.T.R., Școala cu 16 săli de clasă – Liliești (1980). Se întărește funcția industrială a orașului, sonda 7000 Tufeni produce gaze, după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe, se reia tradiția târgului, se construiește Biserica Tufeni, se reface Casa de Cultură Liliești, se desființează C.A.P.-urile, iar terenurile se redau proprietarilor legali.

  •  Orașul Băicoi este situat în mijlocul județului Prahova pe următoarele coordonate: 45,02 grade latitudine nordică și 25,52 grade longitudine sudică, la distanța de 20 km nord de Ploiești, respectiv 16 km sud de Câmpina, la un nivel mediu de 250 m deasupra mării. Înălțimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se atinge în cadrul orașului Dealul Țintea. Orașul se întinde pe o lungime de 17 km(de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieșirea spre Găgeni – Canton). Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii), din care pleacă mai multe străzi, care depășesc foarte rar lungimea de 2-3 km. Orașul paralelei 45, traversat în partea sa vestica de drumul E60 , este un ținut favorizat , sub care se află un masiv important de sare , numeroase pungi de petrol și gaze din străfundurile cărora ies la suprafață izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase . Localitatea aparține orașelor de contact , subcarpați – câmpie , condițiile naturale cu resurse complementare , constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunităților umane cu mult timp în urmă , așa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul , descoperite la Țintea . Economia orașului a fost legată de utilizarea resurselor naturale , principala ocupație fiind cultivarea pământului , creșterea animalelor , exploatarea și prelucrarea lemnului , petrolului și alte îndeletniciri mesteșugărești. După anul 1895 și până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial , începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea orașului . În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angajații industriei petrolului , iar Schela Băicoi a obținut locul I în privința producției de petrol . De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuințelor prima dată în țară în anul 1865.În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraș două obiective ale industriei constructoare de mașini : F.S.H., azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale și I.U.P.C., azi Camexip S.A. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie și de ponderea mare a suprafețelor agricole (76%). Aici se află cea mai mare suprafață de livezi pe locuitor pe județ . Poziția geografică a favorizat dezvoltarea comerțului încă din anul 1792 , Constantin Ghica obținând carte domnească să facă pe moșia sa târg , o dată pe săptămână . Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989, dovedind atractivitatea și influența orașului . Învățământul care a aniversat 100 de ani de existență și ocrotirea sănătății , au parcurs un drum ascendent. Potențialul turistic , este superior amenajării actuale în cazul Băilor Valea Stelii, situate în Țintea , în jurul lacului sărat și a celui cu nămol sapropelic. În perioada interbelică , Jean Daeker de la Steaua Română a construit aici cea dintâi cabină pentru băi . Situat pe paralela 45.02’latitudine nordică și limitat la est de meridianul de 25.52’ longitudine estică, orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de la Curbură cu Câmpia Ploieștilor . Dealurile subcarpatice Băicoi – Țintea sunt incluse de unii autori Subcarpaților Teleajenului iar alții Subcarpaților Prahovei . Dealurile Țintea – Băicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înaltă cuprinsă între 400 – 500 m ceea ce face ca ele să domine Câmpia înaltă a Ploieștilor . Climatul temperat oriental de tranziție de la deal la câmpie este în general favorabil desfășurării activității economice . Localiatea este traversată în direcția NV – SE de pârâul Dâmbu și de afluenții săi .Apa freatică se află la 70 de metri în zona Tufeni, 7 – 10 m în zona de terasa și 2 metri în zona pârâului Dâmbu . Situat la 20 km de Ploiești , la 16 km de Câmpina și la 8 km de Plopeni, beneficiază de o importantă rețea de căi de comunicație din care amintim : D.N.1., D.J. 102 Ploiești – Păulești – Băicoi și calea ferată dublă electrificată București – Brașov. Poziția sa în apropierea orașului Ploiești a avut și are repercusiuni asupra orașului Băicoi care este atras pregnant în activitatea industrială a municipiului . Limitele administrative sunt : Cocorăștii – Mislii și Scorțeni la nord , Bănești și Florești la vest , Ariceștii Rahtivani la sud și Plopeni și Păulești la est .Important centru petrolier în trecut , prin implantarea celor două noi obiective industriale F.E.H.S. și CAMEXIP S.A. orașul cunoaște o intensă dezvoltare economică și socială iar prin realizarea sistematizării se va transforma într-un oraș modern cu specific local. Orașul Băicoi este , din punct de vedere al numărului de locuitori , al treilea oraș al județului Prahova . În prezent , orașul are un număr de 20.700 locuitori . Datorită poziției favorabile la contactul subcarpaților cu câmpia , resurselor de petrol și mai ales datorită industrializării , numărul locuitorilor a crescut rapid . Curba evoluției numărului de locuitori ai orașului , are o evolutie ascendentă , marcând o crestere de șase ori în intervalul 1790-1980. Se remarcă mai multe faze de populare : – 1790-1912 când populația s-a dublat pe baza sporului natural; – 1912-1930 când exploatarea petrolului a dus la creșterea rapidă a numărului de locuitori – 1977-1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F.E.H.S și Camexip S.A. pe harta orașului a dus la un aflux de forță de muncă din alte localități .Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuințe moderne cu confort sporit , menit să ridice nivelul calității vieții oamenilor muncii. A fost perioada cu creșterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evoluția orașului , ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploiești și Câmpina . Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (]n limitele sale administrative) este de 314 loc/kmp înscriindu-se printre localitățile cele mai dens populate din judet . Raportată numai la intravilan , densitatea este de 3.400 loc/kmp , relativ redusă față de alte orașe cu număr de locuitori asemănător , deoarece cuprinde numeroase livezi, grădini, spații verzi s.a. … Structura populației active , reflectă gradul de ocupare al populației în diferitele ramuri economice . Analiza acesteia constituie o premiză importantă pentru cunoașterea gradului de ocupare a resurselor de muncă disponibile în unitățile economico sociale din oraș . Populația ocupată a orașului Băicoi reprezintă 44% din locuitorii orașului . La recensămîntul din ianuarie 1992 , din totalul de 20.681 locuitori , erau active 9.133, reprezentând 44,2% , inactivi erau 11.548 reprezentând 55,8% . Ponderea mai mare , se explica prin numărul mai mare al pensionarilor și întreținuților . În ceea ce privește populația , cu cei 20.700 locuitori ai săi , orașul Băicoi se înscrie în limita superioară a orașelor mici ale țării realizând legătura dintre rețeaua urbană și rurală . Aparține orașelor întemeiate pe baza resurselor primare , fiind centru de influență locală .
  • Sistemul de invatamant din Baicoi reuneste invatamantul primar si gimnazial, printre institutiile de invatamant numarandu-se: doua scoli cu clasele I-IV, trei scoli cu clasele I-VIII si Grupul Scolar GR. Cantacuzino.

    Reteaua de ivatamant, este practic repartizata pe cartiere in domeniul primar si gimnazial. In cartierul Baicoi exista doua scoli generale cu clasele I-VIII. La fel si Tufeni si in cartierul Liliesti. In Dambu si Tintea exista doua scoli cu predare clasele I-IV, la Baicoi functioneaza Liceul Gh. Gr. Cantacuzino , dotat cu 16 clase, laboratoare, ateliere si sala de sport . Exista de asemenea pentru pre-scolari sapte gradinite ,din 1990 , in subordinea Inspectoratului Scolar functioneaza si Clubul Elevilor, aflet in vecinatatea primariei.

  • 1. Lacuri cu ape sulfuroase

    2. Namol sapropelic

    3. Izvoare cu apa sarata

     

    Orașul Băicoi este situate în Subcarpații externi ai  Curburii , pe a treia axă a anticlinatului diapir Țintea  – Băicoi – Gura Ocniței , limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni și la sud de zona de subsidență de la marginea Câmpiei Ploieștilor .
    Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfârșitul pliocenului , când au avut loc ultimele mișcări de cutare iar întrega regiune a suferit o mișcare de ridicare în bloc împreună cu minții și lacul din câmpia Română , care și-a restrâns suprafața .
    În zonă exista un golf cu contur neregulat până la ultimele înălțimi subcarpatice . Apele coborau din Carpați și formau o deltă care înainta mereu. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Băicoi . Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate și câmpie , se realizează prin intermediul imensului con de dejecție al Prahovei , ce se desfașoară pe 30 km , cu precădere pe stânga până sub poalele dealurilor Băicoi – Țintea  – Găgeni . El constituie prelungirea spre sud , a celei mai importante terase de pe Valea Prahovei , Terasa Câmpina .
    Întrepătrunderea dealuri – câmpie este un caz unic în țara noastră . Pe de-o parte câmpia se leagă de șesul Mislei prin șeaua de la Găgeni și pe Valea Teleajenului iar pe de altă parte , dealurile izolate Țintea – Păulești , cu înalțimi de 300 – 400 m stau risipite în câmpie la câțiva kilometrii sud de marginea compactă a înalțimilor subcarpatice .  Sub cuvertura de aluviuni , stratele sunt boltite formând anticlinale scurte faliate , majoritatea cu sâmburi de sare în ax , dovedind că tectonica nu s-a desăvârșit înca . Anticlinalele cu sâmburi de sare , tind să se accentueze și să se înalțe pentru a stră punge aluviunile recente . Uneori sarea a reușit să iasă la lumina la Țintea și Băicoi . Așadar , pe de o parte formarea unor dealuri recente , iar pe de alta aluvionarea excesivă  a impus divagarea râurilor , au constituit condițiile în care s-a definitivat relieful.
    Câmpia Ploieștilor înclină de la 400 m la Bănești la 100 m în sud estul orașului Ploiești , prezentând o pantă mare de 7,5 %. Singurele accidente sunt movilele , din care reprezentativă este Movila Vulpii .
    Adâncită în propriul său con aluvionar la Bănești cu 30 – 35 m , pe măsură ce se îndepărtează de Subcarpați , Valea Prahovei este încadrată de maluri ce scad la câțiva metri și râul meandrează . Zona subcarpatică se caracterizează prin prezența celor cinci terase ale Prahovei : Bănești , Câmpina , Băicoi , Pițigaia , Ciobi și Străjiștea . Terasa a III- a (Băicoi) este situată la 73 – 75 m altitudine relativa și pe ea se află orașul cu același nume .
    Dealurile Țintea și Băicoi constituie o cumpănă de ape , dezvoltată pe direcția vest – est cu altirudini de la 250 – 404,6 m . Desfașurate pe o lungime de 20 km , aceste dealuri apar ca martori de eroziune între Prahova și Teleajen . Dealul Găgeni este continuarea spre este a dealului Țintea , iar delaul Băicoi , apare ca martor al eroziunii dealului Țintea .
    Altitudinea maximă se înregistrează în dealul Țintea și se datorează gresiilor . Datorită pantelor mai mari de 20 – 30 ‘ , constituției litologice și despaduririlor, apar alunecări de teren , ogașe , torenți precum și depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare . Se evidențiază ogașele de pe Valea Portarului , la limita superioară a pădurii , ravenele de pe partea stângă  a Văii Dâmbului și torenții din sudul dealului Băicoi .
    Peisajul natural al așezării a fost modificat datorită acțiunii omului , fiind umanizat integral prin căile de comunicație create , forajul sondelor , exploatarea petrolului , activitatea industrială și agricolă . În concluzie orașul s-a dezvoltat la contactul Subcarpaților Prahovei cu Câmpia piemontană a Ploieștilor.
    Clima : temperatura continentala de deal cu o medie anuala de 9-10 grade C, media precipitatiilor este de aproximativ 600mm anual. Facilitati: Baicoiul are incalizire bazata pe gaze naturale ,electrificat in intregime, reteaua de apa si canalizare acopera mai mult de 60% din suprafata.
    Dealurile subcarpatice Băicoi – Țintea sunt incluse de unii autori Subcarpaților Teleajenului iar alții Subcarpaților Prahovei . Dealurile Țintea – Băicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înaltă cuprinsă între 400 – 500 m ceea ce face ca ele să domine Câmpia înaltă a Ploieștilor .
    Datorită faptului că sunt plasate în exteriorul zonei subcarpatice , se găsesc sub influența zonei de câmpie iar expoziția nordică și sudică a versanților, determină o utilizare diferită a terenurilor : pășuni, păduri în nord , arabil în sud .
    Climatul temperat oriental de tranziție de la deal la câmpie este în general favorabil desfășurării activității economice . Localiatea este traversată în direcția NV – SE de pârâul Dâmbu și de afluenții săi .Apa freatică se află la 70 de metri în zona Tufeni,  7 – 10 m în zona de terasa și 2 metri în zona pârâului Dâmbu .
  • Festivalul National de Traditii si Obiceiuri Populare

  • Baicoiul este indisolubil legat de existenta petrolului in aceasta zona, fiind descoperite documente ce atesta prezenta acestuia aici de pe la 1517, in asa –numitele “Gropi de pacura”. Exploatarea industriala a petrolului pe aceste meleaguri a inceput in jurul anilor 1880 cu ajutorul capitalului autohton. Astfel la 1884, Nae Coconea infiinteaza o distilerie, urmata in1895 de Rafinaria Aurora, a doua ca marime la acea data din Europa. In 1898 este sapata prima sonda la Dimbu ce are o productie de 634 vag/zi (6340 tone!). Bogatia subsolului local face ca in 1910 schelele Baicoi si Tintea sa produca 10% din productia totala de titei a tarii . Dupa 1910 apare si capitalul strain ,avand ca exponent de frunte societatea romano- olandeza – engleza Astra Romana . In 1916 schelele Baicoi si Tintea sufera mari distrugeri auto-provocate, ca urmare a cerintelor aliatilor de a nu pica active in mina germanilor. Cu acest prilej se formeaza lacul mlastinos din centrul orasului ce exista si astazi. Cu toate acestea schelele, cazute in mana germanilor produc pentru acestia ,in perioada 1917-1918 -1 150 000 tone titei. In 1920 americanii fac primele investitii in zona, investitii incununate de succes : prima sonda sapata In Tintea –est produce 2500 tone/zi . In 1926 se inaugureaza conducta petroliera Baicoi-Bucuresti. Intre anii 1930-1940 in zona Tintea-Liliesti se sapa cele mai adanci sonde din tara , in numar de 11, la o adancime de peste 2 500m. Record in 1938 schela Tintea –Liliesti produce 192 000 000 mc gaze. Anul 1940 aduce pentru schelele locale un record nedepasit nici in ziua de azi: o productie de 1 326 840 tone de titei, adica 25% din productia nationala de titei. In 1941 petrolul local ca si cel national pica practic in mana in mana germanilor prin societatea Mixta Euro –petrol. Calvarul continua in 1945 si dureaza pina in 1956 cand Sovromurile, societatii mixte romano-sovietice, in baza despagubirilor de razboi, exploatarea cu furie si fara discernamant a resurselor nationale , lucru care afecteaza si schelele locale. In 1956 ia fiinta schela Baicoi , ce in 1973 absoarbe Schela Campina. Intre anii 1980-1985 se sapa sonda 7 000 Baicoi –Tufeni, ce atinge o adancime de 7025 m, record national de adancime pastrat pana astazi. In 2004 Schela Baicoi este parte a Sursei de Productie Ploiesti a SNP Petrom .Acualmente Schela Baicoi are o productie de 650 tone/zi, productie ce o situeaza intre primele trei din tara. Conducerea este asigurata de dl. Ing.I.Stoian-Albulescu. De-a lungul timpului “petrolul baicoian” a avut specialisti de inalta competenta, recunoscuti in tara si in afara ei, multi dintre ei lucrand ani de zile pe santiere din Rusia, Algeria,Irak. Cateva nume: Ing. V.Calmac, ing. C.Brezan, Ing. P. Mircescu, ing.C.Zett, ing.Gh.Furtuna, ing.Gh.Stoian, Ing D. Barboiu.
    Din 1998, ca urmare a reorganizarii SNP, partea mecano-energetica si de transport a Schelei Baicoi se separa ca societate comerciala, ce din 2003 devine PETROMSERVICE S.A ,societate privata. O alta ramura industriala s-a dezvoltat in oras din anii ’70: industria constructoare de masini .Astfel in 1977 ia fiinta FSH ,unitate de subansamble hidraulice, ca si sectie a U.M Plopeni. Din 2003 se separa ca societate independenta ,denumita FESH si produce echipamente hidraulice si piese de schimb pentru utilaje agricole. Are colaborari cu firme straine si un numar de 340 de salariati . Conducerea este asigurata de dl.ing.V.Parvu, director general. Din 1978 functioneaza si CAMEXIP S.A, fosta IUPC, societate actualmente privata ce produce si comercializeaza utilaje si piese de schimb pentru prelucrarea de cauciucului ,a maselor plastice si pentru prelucrarea celulozei si a hartiei. Director general al societatii este dl.ing.G.State. Dupa 1990 apar mai multe firme private, precum si doua santiere ale:S.C Foraj Sonde Ploiesti si respectiv ENERGOPETROL S.A Campina

    Dacă în perioada antebelică, funcțiile reprezentate cel mai frecvent erau agricolă, comercială și industrială, în perioada contemporană s-a dezvoltat cu precădere funcția industrială care a devenit dominantă prin construirea celor două noi obiective FEHS și CAMEXIP S.A.
    Funcția agricolă s-a dezvoltat în continuare prin formele intensive și industrializate, complexele de creștere a animalelor de tip avicola și incubatoarele, Ferma S.C. Pomocola S.A., Vinalcool și unitățile de morărit și panificație. În ultimul timp s-au desființat fermele Avicola și Vinalcool. Agricultura, prin planul valoric pe care-l realizează a devenit a doua ramiră economică a orașului .
    Concomitent cu dezvoltarea funcției industriale și agricole s-a dezvoltat sectorul de servicii  al orașului. În ultimii ani s-au realizat :  modernizarea a 11 km de străzi, stația de epurare, 10 km de canalizare, stația PECO, auto service, cantina CAMEXIP S.A., 1160 apartamente, 1500 mp spații comerciale, băile Valea Stelii,  școala Liliesti cu 16 săli de clasă, grădinița Liliești, grădinița nr.1, școla nr.2 și târgul. Este necesar să se acționeze continuu pentru sporirea ponderii sectorului terțiar, deficitar în contextul creșterii numărului de locuitori.
    Ținând cont deci de procesul diviziunii teritoriale a muncii, rezultatul creării unor obiective industriale importante ca Schela de Petrol, Forson Ploiești, FEHS și Camexip S.A., ca urmare a intensificării și specializării agriculturii, a integrării agriculturii cu industria, în paralel cu dezvoltarea sectorului terțiar, orașul Băicoi se conturează ca o localitate industrial agrară de importanță județeană.

  • 1. Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena

    2. Statiunea balneo-climaterica Valea Stelii din Tintea,care are in componenta un lac cu ape sulfuroase si namol sapropelic

    Potențialul turistic , este superior amenajării actuale în cazul Băilor Valea Stelii, situate în Țintea , în jurul lacului sărat și a celui cu nămol sapropelic. În perioada interbelică , Jean Daeker de la Steaua Română a construit aici cea dintâi cabină pentru băi .
    Interesantă din punct de vedere turistic este Biserica Sf . Împărați prin faptul că a fost prima pictată de Nicolae Grigorescu la 15 ani. Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena , a fost ctitorită de Cleopatra Trubetkoi și Costache Călinescu între anii 1850 – 1899. Deasemenea amintim aici monumentele istorice , Biserica Cioara din Dâmbu și Capela neogotică a Cleopatrei .
    Statiunea Valea Stelii din Tintea ,este o statiune balneo-climaterica ce are in componenta sa un lac cu ape sulfuroase ,plin de namol sapropelic de o calitate exceptionala. Efectele apelor sale clorosodice –iodurate sunt recomandate in tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice, afectiunilor sistemului nervos central si periferic, afectiunilor cardio-vasculare si ginecologice. Sezonul dureaza intre 1 mai –30 octombrie.

    Lacase de cult ortodox:  Bisericile ortodoxe locale sunt constructii in general vechi. Aceste lacase sunt dispuse geografic in toate cartierele astfel:
    Schela – “Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena”
    Liliesti – “Biserica Hagica”, “Biserica Sfantul Nicolae”
    Tintea – “Biserica Duminica Tuturor Sfintilor”
    Tufeni – “Biserica Nasterea Domnului si adormirea Maicii Domnului”
    Dambu – “Biserica Cioara”.
    De cativa ani prin truda parintelui D.Iarca, funtioneaza la iesirea din oras un schit- bisericuta ”Popasul Calatorului”.

  • Spital:

    Pentru sanatatea orasului “vegheaza” Spitalul Orasenesc, cu sectii de interne, boli infectioase si psihiatrie si trei dispensarece deservesc zonele : Baicoi-Schela-Tufeni, Liliesti-Dambu si Tintea .De asemenea exista si o sectie a Serviciului de Ambulanta Prahova dotata cu sase ambulante. Dupa 1990 au aparut si cabinete medicale private.

    Politie:
    Pompieri:
    Altele:
  • Personalitati locale. Va prezentam numele catorva personalitai de nivel national nascute in Baicoi:

    • D.Mociornita (industrias)
    • G. Mociornita (erou-aviator)
    • Ghe. Oprea (fost prim-vice-presedinte)
    • D.Cristea (fost director general adjunct SRI
    • I. Capra (inventator)
    • I. Leca (ambasador)
    • C. Danescu (deputat)
    • General Nedelcu Ioan – comandantul spitalului militar central
    • Nicolae Iordache – ambasador
    • Potarca Virgil – profesor

    Iata si cateva personalitati stabilite in Baicoi care au ramas prin faptele lor in memoria locuitorilor:

    • dr. D. Voinescu
    • prof. C. Iancu
    • fam. Podasca (invatatori, avocati, medici)
    • inv. D. Ghenoiu
    • inv. J. Popescu
    • prof. A. Vasiliu
    • fam. C. Radulescu
    • ec. N. Mihai
    • I. Teleanu
    • inv. Gh. Popescu
    • ing. C. Popov
    • inv. N. Smoleanu
    • prof. D. Smoleanu
    • dr. S. Xenakis
    • dr. C. Cepleanu
    • dr. I. Ambrus
    • ing C. Lang
    • prof. E. Jipa
    • prof. T. Basceanu
    • prof. C. Boeru

    Acestora li se adauga si sutele de baicoieni morti si raniti in cele doua razboaie mondiale si carora le vom fi vesnic recunoscatori cinstindu-i ca pe adevarati eroi.

  • Printre cele mai importante serbari locale se numara: Targul Duminical, Zilele orasului Baicoi si expozitiile de la Casa de Cultura Lilesti.

    Alergare pe șosea – Open Grand Prix Băicoi – 1 noiembrie

    Festivalul de Traditii si Obiceiuri Populare
  • •    Realizarea unui centru de tratament- izvoare cu apa sarata
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    Descriere: Proiect in colaborare cu Fax Media Consulting si AJOFM Prahova

    •    Asanarea zonei mlastinoase si amenajarea ei intr-un parc/zona de agrement
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    Descriere: Proiect in colaborare cu Fax Media Consulting si AJOFM Prahova

    •    Reabilitarea, modernizarea,extinderea si echiparea specifica a Centrului De Ingrijire Si Asistenta pentru persoanele cu Handicap- Lilesti Baicoi
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Reabilitarea si modernizarea Sistemelor de Apa si Canalizare in judetul Prahova pentru Polul de Crestere Ploiesti-Prahova
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Formare Profesionala Pentru Piata Muncii
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
    Descriere: Proiect in colaborare cu Fax Media Consulting si AJOFM Prahova

    •    Formare Profesionala Pentru Piata Muncii
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
    Descriere: Proiect in colaborare cu Fax Media Consulting si AJOFM Prahova

    •    Formare Profesionala Pentru Piata Muncii
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
    Descriere: Proiect in colaborare cu Fax Media Consulting si AJOFM Prahova

    •    Intarirea capacitatii operationale a Asociatiei de dezvoltare Intercomunitara „Polul de crestere Ploiesti Prahova”- proiect pentru un numar de 8 functionari publici
    Status: In implementare
    Tip: Finantare europeana
    •    Amenajarea parcului in orasul Baicoi
    Status: In implementare
    Tip: Finantare guvernamentala
  •  
  •