Primaria Orasului Comarnic

Categorie
Judetul Prahova
  • Judet: Prahova
    Localitate: Comarnic
    Adresa:  Str. Republicii nr.104
    Telefon:  0244-360076
    Fax:  0244-360076;0244-390932
    E-mail:  primar@primariacomarnic.ro;secretar@primariacomarnic.ro
    Website:  www.primariacomarnic.ro
    Primar:  Vasile Dorian Botoaca

    Pozitionare:

    Comarnic este situat la 500–580 m altitudine în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu, pe stânga râului Prahova. Orasul este situat la 52 de kilometri nord-vest de orașul Ploiești.

    Comarnicul se află așezat pe ambele maluri ale râului Prahova, ce străbate zona de contact între Gârbova și Subcarpați, în lunca terastă și lunca înalta a râului Prahova, învecinată la nord de valea Saarului și în sud de cea a Belizei.

    Către est zona se lărgește și capătă aspect de depresiune în terase cu înălțimi de peste 70 m, cu codri de stejari, fagi, brazi și pajiști minunate.

    Întinderea orașului pe dealuri de înalțimi 600-700m altitudine până la 1000 m, cuprinde localitățile Ghioșești, Podu Lung, Poiana și Posada.
    Comarnic se învecinează la nord cu orașul Sinaia, în sud cu orașul Breaza, la est cu Secalia și Talea.

    Rețeaua hidrografică a zonei Comarnic include râul Prahova de la nord la sud, pe o distanță de 6 km, pârâul Valea lui Bogdan în nord la hotarul cu Sinaia, în sud pârâul Floreiul, între cele două pâraie dezvoltîndu-se un cartier al orașului denumit Posada.

    Orașul Comarnic este situat în plină zonă de interferență carpato-subcarpatică, în partea de nord – vest a județului Prahova, pe ambele maluri ale râului Prahova, de o parte și de alta a DN 1, între Sinaia (la nord), Breaza (la sud), Secăria (la est), și Talea (la vest), la o depărtare de 108 km de capitala țării și la 51 km nord de Municipiul Ploiești.
    Distanța față de principalele orașe este: Sinaia 17km, Breaza 11Km, Câmpina 23km.
    Așezarea geografică a zonei: Valea Prahovei este așezată în partea de sud est a României, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior și mijlociu al râului cu același nume și o parte a bazinului Ialomiței. Ea se învecinează la sud-Ilfov, Ialomița; la vest-Dâmbovița; la nord-Brașov; la est-Buzău (Munții Bucegi) și are o suprafață: 4.716 km2 (respectiv 2% din teritoriul țării). Populație este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dublă față de media pe țară, județul cu populația cea mai numeroasă din țară.

    Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpaților Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor, au fost înălțați cu 1000m la sfârșitul Neogenului și începutul Cuaternarului.

    Masivul Bucegi sunt situați în estul Carpaților Meridionali, cuprinzând între Dâmbovița și Prahova: Munții Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Craiului (2239m) și culoarul Rucăr-Bran. În Munții Bucegi apar forme structurale: Sfinxul, Babele și abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Există urme glaciare pe văile ce pornesc de sub Vârful Omu, iar pe Valea Ialomiței prezența unor roci calcaroase a dus la apariția unor chei. Culoarul Rucăr-Bran este o zonă largă (la 1000-1200m) între Bucegi și Piatra Craiului umanizată cu o veche funcție de legătură între Câmpulung și Brașov.

    Orașe: Ploiești – reședință de județ (cu 253.000 locuitori, între văile Teleajenului și Prahovei, la 60 km nord de București); Azuga; Băicoi; Boldești Scăieni; Breaza; Câmpina; Comarnic; Mizil; Plopeni; Sinaia; Slănic; Urlați; Vălenii de Munte.

    Situat pe pantele sudice ale Carpaților, în apropiere de curbura acestora, județul Prahova cuprinde un teritoriu ce se întinde de pe culmile înalte ale munților până în câmpie, pe malurile Ialomiței. Această situație conferă județului o mare varietate a condițiilor fizico-geografice și, implicit, a celor economico-geografice.

    Populatia:

    Total locuitori: 13378
    Nationalitate:  români 13366- maghiari 6 – germani 3 – rromi (țigani) 1
    Religie:

    Suprafata: 89.97 km2

  • Data nasterii:  06.09.1967
    Studii/Profesie:  inginer
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PDL
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2004
    Date contact
    Telefon:  0724.004.923
    E-mail:  comarnic@cjph.ro
    Website:  www.primariacomarnic.ro
    Realizari

    •  construirea unei săli de sport;
    • construirea unei piețe moderne;
    • achiziționarea Clubului Copiilor, imobil care a fost revendicat de către proprietari;
    • înlocuirea a cinci kilometri de conductă din rețeaua de distribuție a apei;
    • modernizarea unor străzi prin asfaltare și betonare;
    • montarea unor copertine moderne în stațiile de autobuz;
    • montarea a 1200 lămpi pentru iluminatul public și extinderea rețelelor de iluminat;
    • executarea unor lucrări de consolidare în zonele care au fost supuse alunecărilor de teren, respectiv zona „Malul Luncii” și „Munteni”

  • La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comarnicul era comună rurală cuprinsă în plaiul Peleș, compunându-se din 9 cătune: Poiana, Ghioșești, Podu Vârtos, Podu Neagului, Posada, Podu Lung, Podu Cerbului și Secăria. La sfârșitul secolului al XIX-lea locuitorii se ocupau cu dogăria, șindrilăria și cioplirea pietrei. Populația era de 4365 locuitori (31 familii de țigani, o familie de elvețieni-fabricant de cărămidă), 1 familie franceză (fabricant de var), 1 familie spaniolă (fabricant de var și fierăstrău), 1 familie de italiană (pietrar), 1 familie germană (fabricant de var), 578 dintre aceștia au fost împroprietăriți la 1864, când li s-au dat 2420 ha, din care 2327 în moșia Zoiei Brâncoveanu și 93 ha în moșia Pleșuva, a Eforiei Spitalelor Civile.

    Se cultiva porumbul, locuitorii aveau livezi de pomi fructiferi. Capi de familie erau 851, contribuabili 796, case de locuit 851. Locuitorii aveau: 152 cai, 32 iepe, 413 vaci, 522 capre, 4752 oi, 485 porci, 2 mori pe Prahova și 3 fierăstraie. Fabrici de var hidraulic și ciment ale lui Basile Aldasaro și H. Schorsch.

    Se fabricau: 4600 1 țuică de bună calitate, 248 de stupi, 600 hi /an porumb, 1200 meri, 600 peri, 50 duzi, 2000 cireși, 2500 nuci, din livezi 2400 care cu fân. Comerțul se făcea de către cei 18 cârciumari.

    Numele localitatii si a toponimiei din jur este legata de terminologia oierilor. Ca si Breaza, se pare ca acest sat a fost infiintat de mocanii transilvaneni care, in drumul lor catre baltile Dunarii poposeau aici. Si tot aici se facea si tunsul oilor, cel putin pina in secolul al XVIII-lea.

    Atestat documentar ca sat, incepind cu secolul al XV-lea, Comarnicul se afla in stapinirea boierilor Margineni. In secolul al XVII-lea, asezarea trecea in stapinirea familiilor Cantacuzino si Filipescu, iar doua secole mai tirziu in proprietatea domnitorului Gheorghe Bibescu.

     

    Carausia a constituit principala ocupatie a locuitorilor Comarnicului, asezarea fiind la 1694, printre cele 12 sate trecute in raza schelei Campina spre Brasov. O buna parte din comarniceni s-au indeletnicit cu aceasta ocupatie, transportind cu ajutorul cailor marfurile negustorilor pe potecile de plai, in samare, iar ulterior, dupa o oarecare amenajare a drumurilor, in chervane. Carausia comarnicenilor devenise un fel de monopol in cursul secolului al XVIII-lea.

    Numele satului, ne spun filologii, vine de la “comarnic”, cuvant cu care ciobanii din Tara Barsei numeau incaperea de la stana in care ei pastrau casul. Hidronimele Valea Lanii, Valea Casariei, Valea Beliei si toponimele Dealul Lanii si Plaiul Casariei intregeswc afirmatia filologilor, amintind de indeletnicirea de odinioara a ciobanilor veniti cu turmele de peste munti si asezindu-se pe aceste vetre insorite, intemeind sate ce le poarta numele, azi cartiere ale orasului : Podu Neagului, Podu Lung, Podu Vartos, Poiana si Vatra Satului.

    La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comarnicul era o comună rurală, formată din 9 cătune: Comarnic, Poiana, Ghiosești, Podul Vârtos, Podul Neagului, Posada, Podul Luna, Podul Cerbului și Secăria totalizând 4365 de locuitori, și aflată în plaiul Peleșul din județul Prahova. Avea o școală mixtă din 1865, în 1892 învățând acolo 161 de copii (din care 35 de fete); două biserici (una în Comarnic, zidită de familia Brâncoveanu în 1815, și una în Podul Neagului zidită de logofătul Pârvul Cantacuzini și de tatăl său, în 1661). Pe lângă acestea, în comună existau pe râul Prahova 3 mori, două fierăstraie și 2 fabrici de var hidraulic.

    Prin creșterea și extinderea localității principale, ea a înghițit mare parte din satele componente, în 1925 figurând în Anuarul SOCEC doar 6 sate: Comarnic, Ghiosești, Podu Cerbului, Poiana, Posada și Secăria. În 1938 comuna era inclusă în plasa Sinaia din județul Prahova. În 1950, a fost inclusă în raionul Câmpina din regiunea Prahova, iar apoi regiunea Ploiești. În 1968 a fost declarat oraș și inclus în județul Prahova, având doar cele 5 localități — cea principală, plus Ghioșești, Podu Lung, Poiana și Posada, în timp ce satul Secăria a devenit reședința unei comune separate.

  •  Comarnic este situat la 500–580 m altitudine în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu, pe stânga râului Prahova. Orasul este situat la 52 de kilometri nord-vest de orașul Ploiești. Comarnicul se află așezat pe ambele maluri ale râului Prahova, ce străbate zona de contact între Gârbova și Subcarpați, în lunca terastă și lunca înalta a râului Prahova, învecinată la nord de valea Saarului și în sud de cea a Belizei. Către est zona se lărgește și capătă aspect de depresiune în terase cu înălțimi de peste 70 m, cu codri de stejari, fagi, brazi și pajiști minunate. Întinderea orașului pe dealuri de înalțimi 600-700m altitudine până la 1000 m, cuprinde localitățile Ghioșești, Podu Lung, Poiana și Posada. Comarnic se învecinează la nord cu orașul Sinaia, în sud cu orașul Breaza, la est cu Secalia și Talea. Rețeaua hidrografică a zonei Comarnic include râul Prahova de la nord la sud, pe o distanță de 6 km, pârâul Valea lui Bogdan în nord la hotarul cu Sinaia, în sud pârâul Floreiul, între cele două pâraie dezvoltîndu-se un cartier al orașului denumit Posada. Orașul Comarnic este situat în plină zonă de interferență carpato-subcarpatică, în partea de nord – vest a județului Prahova, pe ambele maluri ale râului Prahova, de o parte și de alta a DN 1, între Sinaia (la nord), Breaza (la sud), Secăria (la est), și Talea (la vest), la o depărtare de 108 km de capitala țării și la 51 km nord de Municipiul Ploiești. Distanța față de principalele orașe este: Sinaia 17km, Breaza 11Km, Câmpina 23km. Așezarea geografică a zonei: Valea Prahovei este așezată în partea de sud est a României, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior și mijlociu al râului cu același nume și o parte a bazinului Ialomiței. Ea se învecinează la sud-Ilfov, Ialomița; la vest-Dâmbovița; la nord-Brașov; la est-Buzău (Munții Bucegi) și are o suprafață: 4.716 km2 (respectiv 2% din teritoriul țării). Populație este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dublă față de media pe țară, județul cu populația cea mai numeroasă din țară. Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpaților Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor, au fost înălțați cu 1000m la sfârșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi sunt situați în estul Carpaților Meridionali, cuprinzând între Dâmbovița și Prahova: Munții Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Craiului (2239m) și culoarul Rucăr-Bran. În Munții Bucegi apar forme structurale: Sfinxul, Babele și abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Există urme glaciare pe văile ce pornesc de sub Vârful Omu, iar pe Valea Ialomiței prezența unor roci calcaroase a dus la apariția unor chei. Culoarul Rucăr-Bran este o zonă largă (la 1000-1200m) între Bucegi și Piatra Craiului umanizată cu o veche funcție de legătură între Câmpulung și Brașov. Orașe: Ploiești – reședință de județ (cu 253.000 locuitori, între văile Teleajenului și Prahovei, la 60 km nord de București); Azuga; Băicoi; Boldești Scăieni; Breaza; Câmpina; Comarnic; Mizil; Plopeni; Sinaia; Slănic; Urlați; Vălenii de Munte. Situat pe pantele sudice ale Carpaților, în apropiere de curbura acestora, județul Prahova cuprinde un teritoriu ce se întinde de pe culmile înalte ale munților până în câmpie, pe malurile Ialomiței. Această situație conferă județului o mare varietate a condițiilor fizico-geografice și, implicit, a celor economico-geografice.
  • Prima școală s-a înființat la 1865; la 1892-1893, s-a frecventat de 161 copii (126 băieți și 35 fete) din numărul de 676 copii (376 băieți, 300 fete) cu vârstă școlară. Știau carte 800 bărbați și 200 femei. O școală mixtă funcționa și în cătunul Secăria.

    În localitate există 1 liceu și 5 școli de învățământ primar și gimnazial și 7 grădinițe răspândite în principalele zone de locuit (cartiere).
    La nivel de învățământ se observă o diminuare atât a numărului de unități de învățământ la nivelul orașului Comarnic cât și a numărului de copii și elevi înscriși.
    Problemele cu care se confruntă învățământul sunt aceleași cu cele din sistemul educațional pe plan național:
    – Lipsa  de continuitate în predarea materiilor, prin desele schimbări de manuale și cadre didactice (suplinitori) ;
    – Practicarea  de către anumite cadre didactice a unor metode învechite de predare, austere, rigide și lipsite de interacționarea elevului;
    – Lipsa de preocupare a unor categorii de dascăli  de a preda conștiincios  materia în cadrul orelor din programa școlară, pentru a-i determina pe elevi să apeleze la meditații în particular;
    – Perpetuarea învățării „automate”, prin încărcarea memoriei elevilor cu lucruri mai puțin aplicabile în practică, în defavoarea noțiunilor de bază, importante.
    – Lipsa funcționării concrete și practice a comitetelor elevilor în școli, în paralel cu Consiliul profesoral și comitetele de părinți;
    – Lipsa consultării elevilor în stabilirea prevederilor Regulamentului de ordine  interioară în cadrul instituțiilor de învățământ;
    – Lipsa cabinetelor  psihologice în școli și dezbaterea ineficientă la clase a temelor de actualitate: consumul de droguri, alcool, educație sexuală;
    – Implicarea insuficientă a factorilor abilitați pentru asigurarea protecției și ordinii publice în raza instituțiilor de învățământ, având în vedere creșterea comportamentelor deviante;
    – Necesitatea modernizării infrastructurii și dotărilor instituțiilor de învățământ.
  • Resurse naturale de suprafață

     Traversarea de la sud la nord a orașului de cele două magistrale – calea ferată – București – Brașov și DN1 separă orașul în două zone și incomodează zona de locuit limitrofă. Suprafața totală a orașului 8997 ha.
    Utilizarea teritoriului
    Teritoriul administrativ al orașului Comarnic are o suprafață de 8997 ha din care:
    o Teren agricol – 3709 ha (41,22%) format din:
     Arabil – 102 ha – adică 1,13%
     Pășuni – 2215 ha – adică 24,62%
     Fânețe – 1176 ha – adică 13,07%
     Livezi – 216 ha – adică 2,40%
    o Teren neagricol – 5288 ha (58,78%) format din:
     Păduri – 4757 ha
     Ape și bălți – 71 ha
    Intravilanul orașului Comarnic este reprezentat de o suprafață de 1729,4 ha și nu a suferit modificări în cursul anului 2006.
    Teritoriul intravilan al orașului Comarnic cuprinde următoarele zone funcționale:
    – Zona oraș Comarnic – 1653,35 ha;
    – Zona recreere Podu lui Șerban – 1,9 ha;
    – Microfermă zootehnică canton silvic – 1,6 ha;
    – Gospodăria de apă-captări și rezervoare apă – 0,25 ha;
    – Canton drumuri – 0,02 ha;
    – Stâna – 0,1 ha;
    – Canton silvic – 0,03 ha;
    – Zonă agroturism – 72,35 ha.
    – Alte suprafețe – 460 ha
    Resurse naturale ale subsolului
    Profilul morfologic transversal al Văii Prahovei în dreptul orașului Comarnic este caracterizat printr-o vale cu lățimea de circa 300-500 m cu o albie minoră îngusta și o albie majoră cu lățimea maximă de 150 m, cu un nivel de terasă inferioară discontinuu a cărei lățime variază între 50 -300 m și un nivel de terasă superioară mult ridicat față de primul care, datorită eroziunilor, apare în petice dispersate.
    Versanții pe care s-a dezvoltat localitatea au pante destul de accentuate, fiind chiar abrupte în unele puncte datorită fenomenelor de eroziune a apelor de suprafață.
    ■ Date geotehnice
    Pentru o identificare a stratificației în zona studiată, pe lângă deschiderile naturale au fost executate sondaje cu adâncimi variind între 3.00 și 3.70 m amplasate în punctele caracteristice fiecărei zone.
    Pe terasa inferioară stratificația terenului este constituită din sol vegetal cu grosimea variind între 0,30-0,60 m sub care se găsește stratul de pietriș cu bolovăniș. În unele puncte între cele 2 strate sus-amintite se găsește un strat de argilă prăfoasă plastic vârtoasă până la adâncimea de 1,50 m.
    Pe terasa superioară stratificația este variabilă, astfel:
    – în zona Posadei, pe peticele din terasă de pe malul stâng al Prahovei, există în suprafața un strat de sol vegetal subțire ( 0,20-0,40 m) sub care se găsește un strat de deluviu format din grohotișuri cu liant argilos, procentual variind intre 5%-76%;
    – în zona Ghioșești se remarcă două subzone, cea de nord unde sub stratul vegetal se află același strat diluvial, format din pietrișuri și grohotișuri, procentul de liant variind intre 7% si 37%, iar cea de sud unde în locul pietrișurilor și grohotișurilor apare un strat de argilă, puternic contractilă;
    – în zona Poiana Comarnic, se disting de asemenea doua subzone, cea de nord unde sub
    solul vegetal există un complex prăfos-nisipos-argilos, dispus peste stratul de grohotiș și cea de sud unde, ca și în zona Ghioșești, apare stratul de argilă puternic contracți.
    Resurse hidrografice
    Rețeaua hidrografică este reprezentată de cursul mediu al râului Prahova, colector al tuturor apelor de suprafață din zonă.
    Afluenții Prahovei în zona orașului Comarnic sunt:
    – pe partea dreaptă – Valea Mesteacănului;
    – pe partea stângă: Valea Conciului, Valea Floreiului, Valea Cernichii, Valea Bătrâioarei.
    Sursa de apă este subterană  și se asigură prin captările: Mierlei – Florei, Coșove – Pierică, Valea lui Conci, Runcu – Galopeni – Bolovani.
    Înmagazinarea acestei ape se face în rezervoare cu capacitatea totală de 2.505 mc.
    Rețeaua de distribuție a apei este de 75 km.
    Gradul de echipare cu rețele de apă este 65 %.
    Afluenții cu caracterul lor puternic torențial și efect de eroziune pe verticală și orizontală au provocat alunecări masive de teren, fapt pentru care este necesar de a se avea în vedere perimetrul de protecție și dezafectările.
    Dintre văile sau zonele puternic afectate de alunecările de teren menționăm: Valea Comarnicului cu ambii versanți, versantul drept al văii Șarului aproape de confluența cu Prahova și zona Podul Vârtos.
    Alunecările de teren din zona orașului Comarnic nu sunt în totalitate provocate de eroziunile văilor torențiale afluente Prahovei, întrucât sunt zone unde apele de precipitații din cauza stratificației argilo-manoasă și panta accentuată, apar undeva pe panta sub forma de izvoare sau mustiri, factori principali în generarea alunecărilor.

  • Potențialul turistic al arealului este destul de valoros, datorită potențialului natural și patrimoniului cultural și arhitectural, datinilor și obiceiurilor întâlnite în această zonă, datorită conviețuirii în această parte a țării a mai multor naționalități, interferențe culturale, lingvistice și religioase cu o mare varietate de tradiții și obiceiuri.
    Turismul cultural, promovarea obiceiurilor tradiționale. Între manifestările spirituale ale poporului român, datina colindatului a ocupat locul de frunte. Ea a fost însoțită întotdeauna de melodii și texte bogate, transmise prin viu grai din generație în generație. Colindatul este legat îndeosebi de sărbătorile închinate Nașterii Domnului Iisus Hristos, Anului Nou si Botezului Domnului. Însă cel mai important moment când se cântă colindele este seara de Ajun a Crăciunului, moment căruia îi sunt dedicate aceste cântări de Crăciun numite colinde si cântece de stea, al căror text conține imaginea poetică românească a Nașterii Domnului – Crăciunul – redată, de cele mai multe ori, într-un limbaj popular.
    Existența în zona a Muzeului Posada, zonei protejate prin NATURA 2000, castelului domnitorului Bibescu, conac de factura romantică, schitului Lespezi, biserica unicat, pot reprezenta atracții turistice. Alte aspecte importante cum ar fi faptul că orașul e străbătut de drumul E 60, că apare un declinul activităților industriale și că există diferite oportunități de dezvoltare a afacerilor trebuie luate în considerare.
  • În localitatea Comarnic sunt înregistrate 306 de unități economice, societăți comerciale și asociații familiale, având ca principale domenii de activitate: comerțul, prestările de servicii. Populația activă este de 43,59% din totalul populației stabile în oraș.Din numărul total al populației 30,89% sunt salariați.

    În prezent profilul economic al Orașului Comarnic este un profil în schimbare, această schimbare urmând a fi accelerată de prezența viitoarei autostrăzi, al cărei efect, în fază de exploatare, va fi de creștere a atractivității și a accesibilității orașului. De asemenea, micșorarea poluării generată de traficul greu pe DN 1, împreună cu re-tehnologizarea și re-funcționalizarea industriei locale (întreprinderea de produse refractare „Vulturul”, întreprinderi de exploatare, transport și prelucrare a lemnului, tâmplărie, industrie alimentară) pot fi condiții pentru o dezvoltare mai bună în viitor a Orașului Comarnic.
    Oferta actuală a orașului este limitată, în contrast flagrant și nejustificat cu ofertele celorlalte stațiuni turistice din vecinătate; specificul orașului este însă unul în care se mențin încă structuri și valori tradiționale, nealterate (lucruri uneori pierdute prin urbanizare excesivă) și care ar trebui protejate și integrate într-o ofertă nouă, bazată pe valorificarea și protejarea patrimoniului.
    Din evaluarea situației existente și prin raportare la alte dezvoltări similare, profilul economic spre care tinde actualmente orașul Comarnic este unul mixt – pe de o parte de cazare a forței de muncă implicată în activitățile turistice din vecinătăți, pe de alta parte, un profil agro-turistic și cultural (prin valorificarea cadrului natural, a patrimoniului, a fondului construit tradițional a peisajului cultural aferent, a valonilor existente în cadrul rezervației de arhitectura, etc.).
    La nivelul dotărilor existente în oraș se remarcă lipsa cvasi totală a dotărilor în domeniul turismului, lipsa transportului în comun local, lipsa dotărilor comerciale în cartierele orașului, insuficiența dotărilor sanitare, lipsa dotărilor de agrement – recreere.
    Ponderea terenului aferent zonei centrale, serviciilor, echipamentelor de interes public si dotărilor pentru turism raportată la suprafața intravilană a orașului Comarnic este foarte scăzută (sub 7%).
    Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv vor fi atinse prin:
    • valorificarea sectorului turistic prin atragerea de noi investitori interni și externi;
    • inovarea proceselor de producție și a produselor;
    • adoptarea standardelor internaționale și certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc.);
    • accesul pe noi piețe;
    • promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului și îmbunătățirea competitivității la nivel județean.
    Activități specifice:
     Producție
     Construcții
     Comerț
     Prestări servicii
     Turism
     Agricultură
    Capacitatea de dezvoltare a orașului este determinată de:
     Așezarea geografică – Valea Prahovei
     Dezvoltarea zonelor industriale
     Dezvoltarea zonelor comerciale
     Obținerea și promovarea produselor ecologice
     Valorificarea potențialului turistic
     Dezvoltarea agroturismului.
    Turismul. Obiectiv general: crearea unei identitati turistice regionale.
    Obiective
    Îmbunatatirea si dezvoltarea activitatii de marketing si promovare a turismului;
    Diversificarea ofertei si serviciilor turistice;
    Cresterea calitatii serviciilor turistice;
    Asocierea activitatii turistice cu educatia si protectia stiintifica a mediului;
    Integrarea turismului local în circuitul turistic international;
    Cresterea gradului de calificare a fortei de munca în turism;
    Cresterea capacitatii informationale si de promovare a turismului;
    Investitii financiare durabile în turism, care sa asigure un venit sigur locuitorilor si sa prefigureze o dezvoltare viitoare;
    Înfiintarea capacitatilor si a dotarilor de turism
    Valorificarea potentialului turistic balneoclimateric.
    Pot fi realizate investitii pentru:
    a) infrastructura pentru marketing-ul serviciilor turistice, ca de exemplu:
    – construirea, modernizarea si dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare si vizitare turistica;
    – dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;
    – amenajarea de marcaje turistice etc.
    b) infrastructura de agrement, ca de exemplu pentru:
    – investitii legate de activitati recreationale (alei pentru plimbari, plimbari cu mijloace de transport traditionale, popasuri etc.);
    – investitii legate de activitati sportive (ex: alei de ciclism; trasee pentru echitatie inclusiv achizitia de animale si asigurarea adaposturilor aferente, ce deservesc activitatea turistica,  vânatoare etc.);
    – investitii legate de înfiintarea si amenajarea de poteci rurale, spatii de parcare, adaposturi si puncte de prim ajutor.
    c) studii si analize cu privire la necesitatile si potentialul turistic:
    – sprijinirea elaborarii si editarii cartii de identitate locala, a studiilor cu privire la identificarea activitatilor traditionale, actiunilor si produselor ce urmeaza a fi valorificate printr-un proiect investitional de dezvoltare.
    Industria. Un procent de 38% din populatia ocupata lucreaza în industria extractiva si prelucratoare.Dupa evenimentele din anul 1989, procesul de tranzitie s-a resimtit si în sectorul industrial, care a trecut de la un sistem puternic centralizat la promovarea liberei initiative.
    Industria se caracterizeaza prin:
    industria alimentara si a bauturilor
    industria producatoare
    industria prelucratoare
    Comert si servicii. 28% din populatia ocupata lucreaza în comert si servicii.
    Piata este locul de întâlnire, mai mult sau mai putin abstract, dintre oferta vânzatorilor si cererea cumparatorilor, acestea tinzând sa se echilibreze. Oferta este forma de manifestare a producatorilor, iar cererea reprezinta nevoile umane, însotite de capacitatea oamenilor de a cumpara marfurile oferite. Pietele agricole au un rol foarte important în economia orasului.
    Interesul producatorilor agricoli este acela ca produsele lor sa fie valorificate, deci sa fie comercializate. Evident, acest interes este determinat în primul rând de recuperarea cheltuielilor de productie si apoi de a realiza câstiguri (capital-lichiditati) pentru a putea continua activitatea în procesele de productie, care sunt suficient de regulate (în cele mai multe cazuri, succesiv, anuale).
    Caile de comercializare a produselor agricole de catre fermieri sunt urmatoarele: vânzarile direct catre consumator; vânzarile pe piata produselor prin licitatie; vânzarile catre comerciantii angrosisti sau prelucratori; vânzarile catre cooperative; contractele de vânzare cu industria prelucratoare.
    Probleme
    – Slaba capitalizare a societatilor comerciale;
    – Nivelul redus al investitiilor de capital extern în economia locala;
    – Nivelul redus al câstigului mediu net pe salariat
    – Lipsa unor comercianti en-gros.
    – Lipsa unor magazine specializate.
    – Pretul ridicat al produselor de pe piata.
    Obiective
    Dezvoltarea retelei comerciale la standarde ridicate.
    Atragerea marilor comercianti en-gros si en-detail, care sa ofere servicii si produse de calitate ridicata si la preturi accesibile.
    Acordarea atentiei cuvenite componentelor de protectie a mediului: depozitarea marfurilor, generarea de deseuri si ambalarea.
    Protejarea aspectului arhitectural-estetic al fatadelor spatiilor comerciale.
    Ridicarea nivelului general de educatie si de calificare profesionala în domeniul comertului si serviciilor.
    Extinderea unitatilor comerciale existente si ridicarea nivelului calitativ al prestatiei comerciale, odata cu cresterea gradului de ocupare al fortei de munca în aceasta ramura a economiei.
    Institutii publice. 12% lucreaza în sectorul public.
    Agricultura. 2% din populatia ocupata lucreaza în agricultura si silvicultura.
    Alte ramuri. 20% din populatia ocupata lucreaza în alte ramuri decât cele prezentate mai sus.
    Reabilitarea infrastructurii urbane si îmbunatatirea serviciilor urbane prin investitii în:
    a) infrastructura publica urbana :
    • dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii si utilitatilor publice urbane (iluminat public, apa, canalizare, electricitate, gaze, telefonie, cablare broadband, colectarea deseurilor, etc);
    • crearea si/sau  conservarea spatiilor verzi si pentru recreere (gradini publice, parcuri,  etc);
    • crearea si reabilitarea spatiilor publice urbane: strazi orasenesti, trotuare, piete, zone pietonale etc;
    • finalizarea si/sau renovarea cladirilor abandonate si pregatirea lor pentru noi tipuri de activitati economice si sociale;
    • demolarea cladirilor si/sau a structurilor aflate într-o stare avansata de degradare, care nu apartin patrimoniului national cultural si amenajarea terenurilor degradate /neutilizate, pentru constructia de cladiri de utilitate publica sau spatii verzi;
    • achizitionarea de echipamente de informare si comunicare pentru accesul larg al  cetatenilor la servicii publice.
    • alte interventii care se refera la crearea / dezvoltarea / reabilitarea infrastructurii publice urbane;
    b)  patrimoniu cultural si infrastructura pentru activitati culturale:
    • reabilitarea si restaurarea cladirilor si monumentelor de importanta istorica si culturala;
    • constructia si/sau reabilitarea spatiilor si cladirilor pentru centre de divertisment, centre culturale, teatre, activitati sportive, etc;
    • alte interventii legate de patrimoniul cultural si infrastructura pentru activitati  culturale;
    Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri  prin:
    • Crearea infrastructurii pentru activitati economice si comerciale (parcuri de afaceri, centre logistice, etc), prin constructia si/sau reabilitarea/amenajarea spatiilor sau cladirilor existente;
    • Alte investitii legate de infrastructura pentru activitati economice si comerciale;
    Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale, si îmbunatatirea serviciilor sociale prin investitii  în :
    • Reabilitarea si/sau crearea  infrastructurii sociale: centre de îngrijire a copiilor, centre pentru batrâni, centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente, centre pentru tineret, persoane aflate în dificultate etc, si dotarea lor cu echipamente specifice, inclusiv achizitionarea de echipamente de informare si comunicare;
    • Renovarea locuintelor sociale multifamiliale:
    Renovarea partilor comune ale cladirilor rezidentiale colective, incluzând:
           înnoirea partilor structurale principale ale cladirilor: acoperis, fatada, ferestrele si usile de pe fatada, casa scarilor, coridoarele interioare si exterioare, intrarile si exterioarele acestora, lift;
            instalatiile tehnice ale cladirilor;
    actiuni de eficientizare energetica;
    Renovarea si schimbarea folosintei cladirilor existente detinute de autoritatile publice sau operatorii non-profit pentru asigurarea de locuinte sociale de buna calitate;
    • Achizitionarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme  de supraveghere, etc);
    • Alte investitii care se refera la  infrastructura sociala.
    In concluzie, orasul Comarnic detine un potential ridicat în ceea ce priveste :
    • existenta fortei de munca, în special tineri si femei disponibili sa dezvolte activitati economice neagricole;
    • initiative antreprenoriale ;
    • infrastructura ;
    • existenta unor materii prime si resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii adaugate;
    • existenta mestesugurilor traditionale;
    • existenta unui potential ridicat de producere a energiei regenerabile ceea ce se înscrie în linia metodelor inovatoare prietenoase cu mediul;
    • existenta agriculturii ecologice si a produselor traditionale ce pot fi valorificate prin activitatile de turism ca de exemplu agro-turismul;
    • existenta agriculturii ecologice si a produselor traditionale care deservesc activitatile turistice, agro-turismul.
    dar si o serie de deficiente:
    – îmbatrânirea populatiei
    – numarul activitatilor mestesugaresti si artizanale în scadere
    – locuri de munca insuficiente
    – somaj ridicat
    – servicii deficitare pentru populatie
    – acces dificil la sistemele de creditare
    – slaba valorificare a resurselor naturale si a materiilor prime.
  • – Muzeul cinegetic care păstrează trofee superbe Castelul Posada Reședința Familiei Bibescu Conacul de factură romantică (1878).

    – Biserica Sf. Nicolae (construită la 1901 pe ruinele alteia mult mai vechi) – cea mai mare biserică de pe Valea Prahovei una din puținele din România unde există o pictură înfățișând prima familie Regală a României Regele Carol I alături de Regina Maria.
    – Schitul „Lespezi” (1601) din localitatea Posada, cu Biserica „Sfânta Treime” (1661-1675), pictată de Pârvu Mutu din 1694.
    – Edificiul cu arhitectură tradițională locală.
    Posada este un cartier al orașului Comarnic din județul Prahova, Muntenia, România. Este practic „poarta de intrare” pe Valea Prahovei. În cartier se găsesc următoarele obiective turistice: Schitul Lespezi, pictat de Pârvu Mutu Zugravul, Muzeul Cinegetic, Castelul Prințului George Bibescu. O parte a localității este situată chiar de-o parte și cealaltă a DN1. Așezarea este străjuită în partea dreapta (venind dinspre Ploiești) de Muntele Florei și Muntele Răzoare, iar în partea stângă de Muntele Pleașa. La Castelul de la Posada își petrecea vacanțele Marta Bibescu și acest loc l-a inspirat și pe Nicolae Grigorescu, care a pictat aici câteva lucrări.
    Schitul Lespezi este una dintre destinațiile obligatorii pentru cine dorește să viziteze Comarnicul. Deși fostul oraș al cimentului pare puțin îmbietor din fuga mașinii, pe versanții cartierelor sale sunt multe lucruri care merită văzute. La Schit se ajunge traversând râul Prahova pe Podul lui Neag, a cărei consolidare tocmai a fost finalizată. După ce se ajunge pe malul drept al Prahovei (din direcția de curgere!), la prima răscruce ieșită in cale, la stânga, un drum forestier pietruit fin. Schitul a fost ctitorit în 1661, de către Pârvu Drăghici și Șerban Cantacuzino. Lucrările de ridicare s-au terminat în 1685, iar de atunci până în 1695, locașul a fost pictat de Pârvu Mutu Zugravul, cel mai mare pictor de biserici din secolul al șaptesprezecelea. Aceasta a fost prima lui biserică pictată. Edificiul este o îmbinare a stilului bizantin cu cel sârbesc, având forma de treflă
    Actuala catapeteasmă datează din anul 1911 și este a treia pe care biserica a avut-o. Până la reformele lui Alexandru Ioan Cuza din 1863, privind secularizarea averilor mănăstirești, aici a fost un schit de călugări. Începând de atunci, ctitoria a devenit biserică parohială. Deși, din cauza timpului, a slujbelor și a lumânărilor arse, pictura este foarte degradată la baza zidurilor, pe măsură ce privirea avansează către cupola, siluetele hieratice devin din ce în ce mai clare.
     MUZEUL CINEGETIC AL CARPATILOR
    În Posada, la ieșirea din Comarnic, nu foarte departe de intrarea în Sinaia, automobilistul va descoperi un frumos castel. Acesta adăpostește astăzi un loc unic în Europa de est – Muzeul Cinegetic – inaugurat cu doar cu câțiva ani în urmă (sub aripa ocrotitoare a Peleșului).
    Castelul de la Posada ascunde câteva colecții inedite, mult diferite una de cealaltă, dar toate legate într-un fel sau altul de sălbăticiunile din Carpați. Alături de multe trofee de vânătoare, recorduri mondiale, europene sau naționale, se găsesc aici, împăiate, cam toate neamurile de animale care sălășluiesc prin munții noștri. Nici armele de mare valoare n-au fost uitate, muzeul găzduind colecții inedite de săbii, arcuri, arbalete, sulițe, cornuri cu praf de pușcă, goarne, puști, pumnale aparținând unor domnitori sau regi. La acestea se adaugă câteva obiecte de mobilier și multe dintre cadourile primite de-a lungul timpului de Casa Regală, obiecte care au fost aduse de la Peleș. Muzeul poate fi vizitat între orele 9-16, de miercuri pană duminică.
     Schitul Lespezi
    A fost ridicat din temelie, din porunca vel spătarului Drăghici Cantacuzino, în anul 1661, pe un tăpșan al muntelui Pleșuva Mica, pe ruinele altuia mai vechi, cuprins apoi în viața spirituală a locuitorilor din satul Podu Neagului.
    Cum se ajunge la el? Cu trenul, se coboară în Halta Posada, spre sud, pe lângă calea ferata, apoi se traversează râul Prahova și, apucând pe o potecă șerpuită, în mai puțin de o jumătate de oră se ajunge la schit. Cu autoturismul, se trece linia ferată și râul Prahova prin fața Școlii elementare și, mergând pe poteca menționată, în zece minute se ajunge la schit.
    La un loc cu clădirile din jur – casa parohială și clopotnița – schitul menționat este un prețios monument de arhitectură și de artă așezat în partea de nord-vest a Comarnicului. Are forma de treflă cu o turlă, este lung de 13.5 m și lat de 5 m în exterior. Începute la 1661, lucrările de construcție au fost terminate abia în anul 1675, de către fiul vel spătarului Drăghici Cantacuzino. Zidurile groase de 1 m au fost construite din piatră și cărămidă prinse în mortar. Arhitectura surprinde trecerea de la stilul bizantin vechi – lipsa pridvorului precum și a arcadelor laterale interioare de la naos – la stilul nou reprezentat aici de arcele din pronaos sprijinite pe console puțin proeminente
    Biserica Sfântul Nicolae
    Situată în cartierul Vatra Satului, a fost construită prin contribuția enoriașilor în anul 1905, este cea mai mare construcție eclesiastică de pe Valea Prahovei, având 30 m lungime și 14 m lățime. Este zidită în stil bizantin, cu trei turle: una mare la mijloc și două în față. Zidurile sunt de piatră și cărămidă, iar acoperișul din tablă. Catapeteasma a fost donată de Gheorghe Valentin Bibescu și de soția sa Martha Bibescu. Pictura s-a executat în tempera, iar aureolele portretelor biblice din foiță aurită, opera pictorului Dimitrie Belizarie.
    Cămine culturale. Există un cămin cultural.
    Asociații
    Asociația de Turism Sportiv Mugur de Colț, înființată de tineri care au conceput și marcat trasee montane cu plecare din Comarnic.
  • Spital:

    Infrastructura sanitară

    Baza materială în oraș:
    • Dispensar medical: 1
    • Cabinet pentru medici de familie: 5
    • Cabinet stomatologic: 3
    • Dispensar veterinar: 1
    • Farmacie: 3
    Personal medical:
    Medici generaliști: 5
    Medic pediatru: 2
    Stomatologi: 2
    Cadre medii: 9
    Politie:
    Pompieri:
    Altele:

  • De-a lungul timpului au trecut și au locuit în acest oraș pictorul Nicolae Grigorescu, scriitorul Ion Luca Caragiale, poetul Simion Stolnicu (liceul din oraș purtându-i numele).

    De numele acestui orășel de munte se leagă și o parte din saga familiei Bibescu. Martha Bibescu a iubit aceste meleaguri, fapt pentru care și-a construit o reședință pe domeniul pe care familia îl deținea la Comarnic care astazi găzduiește actualul Muzeu Cinegetic Posada.

    1.  „Unirea Principatelor Romane” – concurs între școli
    2. „Concurs de dans modem”
    3. „Dragobetele” ziua îndrăgostiților la români
    4. „Pentru tine Draga mea” divertisment
    5. „Schimb cultural Comarnic – Cornu”
    6. Universul poetic „Nichita Stănescu”- omagiere
    7. „Fratele meu Savigny-Le-Temple” – concurs
    8. „Dansul si portul popular” participare județeană
    9. „Iunie pentru copii” – divertisment
    10. „Ziua eroilor comărniceni” omagiere
    11. „Sărbătoarea abecedarului”
    12. „Ziua drapelului romanesc” expoziție
    13. „Dialog cultural Comarnic-Breaza”
    14. „Tabăra de pictură Nicolae Grigorescu”
    15. „Schitul Lespezi” – întâlnire cenaclu literar
    16. „Talentele Comarnicului” spectacol divertisment
    17. „Concurs de istorie” Comarnicul de la prima atestare documentară până în zilele noastre”
    18. „Zilele orașului Comarnic”
    19. „Noiembrie” poetul Simion Stolnicu
    20. „Asta-s eu cu talentul meu” – divertisment
    21. „Ziua Naționala a României”
    22. „Vin colindătorii” – program de colinde
    23. „Spectacol Moș Crăciun a sosit”

    • Lucrari de consolidare maluri Zona Girlici – Valea Candei, Punctul „La Rosa Ion Maria”

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare prin parteneriat public privat

    • Achizitionare cladire Clubul Copiilor – invatamant

    Status: Neinceput

    Tip: Resurse proprii

    • Sala de sport str. Poiana, zona Alcaz T40 – social

    Status: Neinceput

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: CNI

    • Dezvoltarea unei zone rezidentiale – cartier Podu Lung

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare prin parteneriat public privat

    • Partie de schi, zona Plesuva

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare guvernamentala

    Finantator: Si finantare externa

    • Dezvoltarea unei baze sportive in zona Valea Mesteacanului

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare guvernamentala

    Finantator: Si buget local

    • Centru de sanatate Mezdrea

    Status: Neinceput

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: Atragere finantare nerambursabila

    • Construire parc copii, teren de minifotbal

    Status: Neinceput

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: Atragere finantare nerambursabila

    • Construirea de locuinte ANL pentru tineri

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare guvernamentala

    • Modernizare piata oras

    Status: Neinceput

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: Atragere finantare nerambursabila

    • Proiect integrat Centru de afaceri si drumuri

    Status: Neinceput

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: Programul Operational Regional

    • Amenajare Centru SMURD, clinica medicala si spatii de cazare in orasul Comarnic, zona „Piata”

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare prin parteneriat public privat

    • Reabilitarea monumentului eroilor din zona „Centru” a orasului Comarnic

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare guvernamentala

    • Amenajarea unei zone de agrement in orasul Comarnic, punctul „Alcaz”

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare prin parteneriat public privat

    • Producerea energiei electrice prin surse regenerabile

    Status: Neinceput

    Tip: Finantare prin parteneriat public privat

    • Actualizare SF proiect Valea lui Bogdan – alimentare cu apa

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    Valoare lei: 70.00

    Descriere:

     

     

    • Actualizare SF proiect Valea Beliei – alimentare cu apa

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    Valoare lei: 26.00

    Descriere:

     

    • Executie captare apa Valea Beliei

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    • Canalizare

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: Atragere finantare nerambursabila

    • Executie Pod Toplita – intretinere drumuri si poduri

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    • Punte pietonala peste Valea Comarnicului – intretinere drumuri si poduri

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: Fonduri nerambursabile

    • Executie de platforme betonate pentru depozitarea deseurilor

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    • Executie captare apa Valea lui Bogdan

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: SAMTID II

    • Reabilitare Grup Scolar Simion Stolnicul Comarnic – invatamant

    Status: In implementare

    Tip: Resurse proprii

    Finantator: Programul Operational Regional Axa 3.4

  • Dupa 1989 dorinta de a stabili noi legaturi umane, speranta de mai bine, increderea in puterile noastre, ne-au animat si ne-au facut sa visam la o alta lume. Un grup de 24 de entuziasti au fondat Asociatia de Infratire Comarnic (AIC) in 1991.

    AIC este o grupare non profit, care are ca scop:

    – dezvoltarea si intretinerea relatiilor de infratire cu orase din diferite tari in domeniul social, economic, cultural, sportiv, turistic si familial
    – promovarea Cooperarii, Solidaritatii si Prieteniei intre popoare, contribuind la mentinerea Pacii Mondiale prin mijloace de educatie bilingva; schimbul de informatii, experienta de viata si actiunile comune.
    Relatiile romano-franceze au inceput din 1990, cand domnul Paul Desphelipon a ales orasul nostru in vederea stabilirii unor legaturi cu orasul SAVIGNY-le-TEMPLE din departamentul SEINE ET MARNE
    S-a dorit si se doreste o colaborare in folosul celor doua orase si a locuitorilor lor, in diferite domenii: social, invatamant, sanitar, cultural, sportiv, turistic si chiar lingvistic.

    Bunele intentii ale celor doua parti se pot desprinde din suita de activitati realizate :

    1990

    –  februarie – Paul Desphelipon viziteaza Comarnicul in perspectiva unei infratiri;

    – aprilie – o delegatie formata din 13 persoane din Primaria Comarnicului se deplaseaza la Savigny-le-Temple;

    – iulie – Jacques Capitaine vine in vizita la Comarnic;

    – noiembrie – are loc prima vizita a unei delegatii franceze la Comarnic.

    1991

     – aprilie – primul stagiu al elevilor la Savigny-le-Temple;
     – mai-iunie – un grup de 6 cetateni ai orasului si membrii ai AIC efectueaza stagii in diferite domenii la SLT.

    1992

    – aprilie – membrii AIC (elevi) efectueaza un stagiu in Savigny-le-Temple;

    – aprilie – se infiinteaza Clubul de Ciclo – Turism (CCTC);

    – mai – o delegatie franceza aduce diferite materiale;

    – mai – iunie – parcurs ciclo-turistic SLT – Comarnic;

    – august – septembrie – o alta delegatie franceza (elevi) vine la Comarnic;

    – noiembrie – decembrie – Primarul si secretarul Primariei participa la un stagiu organizat de SAN pe probleme de administratie locala.

    1993

    – 23 aprilie – o delegatie franceza ne viziteaza si se semneaza Protocolul Infratirii la Comarnic;

    – iulie – august -parcurs Savigny-le Temple – Comarnic(ASPS);

    -august – septembrie parcurs ciclo-turistic Comarnic – Savigny-le-Temple;

    – noiembrie – are loc o vizita a partii franceze in Romania (probleme administrative).

    1994

    – aprilie – o alta delegatie de elevi efectueaza un stagiu la Savigny-le-Temple;

    – aprilie – o delegatie reprezinta Comarnicul la Congresul FMCU desfasurat la Lisabona;

    – mai – A Cirstei(eleva) beneficiaza de o internare intr-o clinica din Franta;

    – iulie – are loc un prim stagiu in domeniul sanatatii efectuat de francezi in Romania;

    – septembrie – un grup de elevi din Savigny vine la Comarnic;

    – septembrie – se semneaza infratirea intre liceele Pierre Mendez France din Savigny si Simion Stolnicu din Comarnic;

    – noiembrie – are loc un stagiu in domeniul sanitar realizat de partea franceza.

     

    1995

     

    – februarie – J.Capitaine si P.Desphelipon ne viziteaza in vederea intensificarii relatiilor dintre cele doua asociatii;

     

    – aprilie – pentru scurta vreme cativa reprezentanti ai partii franceze se afla la Comarnic;

     

    – aprilie – un nou stagiu in domeniul sanitar efectuat de partea franceza;

     

    – noiembrie – se afla in vizita de lucru o delegatie franceza(M.Peyrot,L.Desphelipon);

     

    – decembrie – domnul viceprimar Gheaus Ion efectueaza un stagiu la Primaria din SLT.

     

    1996

     

    – martie – un alt grup de elevi comarniceni efectueaza un stagiu in Franta la SLT;

     

    – aprilie – o delegatie din Comarnic participa la intalnirea organizata de CITES UNIES FRANCE;

     

    – iunie – o ampla delegatie din orasul nostru participa la sarbatorirea celor 10 ani de infratire a orasului Savigny, prilej cu care o echipa a TVR realizeaza un reportaj de cca 30 min difuzat pe TVR 1;

     

    – iunie – au loc la Savigny stagii in domeniile sanitar si invatamant;

     

    – 23 iunie – se semneaza Protocolul Infratirii la Savigny-le-Temple;

     

    – iunie – se semneaza la Savigny Protocolul de Infratire dintre cele doua Cluburi de Ciclo – Turism;

     

    – august – “Turul Romaniei” – parcurs ciclo-turistic realizat de 2 romani si 2 francezi;

     

    august – se semneaza la Comarnic Protocolul de Infratire intre Cluburile de Ciclo – Turism;

     

    – decembrie – are loc o actiune cu scop umanitar – sunt oferite din partea AIC cadouri de Craciun pentru 100 de copii din familiile nevoiase (scolari I -IV).

     

    1997

     

    – aprilie -orasul nostru a fost reprezentat la Seminaire Jumelages desfasurat la Poprad (Slovacia);

     

    – iunie – au fost trimise harti ale orasului Comarnic, la cererea partii franceze;

     

    – iulie -o delegatie reprezinta AIC la Savigny la Bilantul anual al SSF;

     

    – august – a fost trimis partii franceze un dosar privind alimentarea cu apa a cartierului Ghiosesti;

     

    -octombrie – noiembrie – d-na C Negulescu participa in Mauritania la un program comun;

     

    – noiembrie este trimisa o caseta video ce prezinta aspecte din scolile din Comarnic;

     

    – decembrie -are loc o noua actiune cu scop umanitar oferindu-se din partea AIC cadouri de Craciun pentru 100 de copii prescolari.

     

    1998

     

    martie – o delegatie a reprezentat orasul nostru la Seminarul cu tema “Integrarea europeana a tarilor P.E.C.O.”desfasurat la Poprad (Slovacia);

     

    -aprilie -o delegatie franceza ne viziteaza pentru cateva zile;

     

    -o clasa de elevi de la Liceul Teoretic “Simion Stolnicu“(clasa a-II-aA)va participa la un program intitulat OBIECTIV 2000

     

    -august – se achizitioneaza o ambulanta pentru orasul Comarnic;

     

    -se afla in vizita in Romania,si la Comarnic,un grup de 10 cetateni francezi condusi de Jean-Luc Maréchal, membrii ai Melun-Senart Cycloturist;

     

    -octombrie – se inaugureaza biblioteca Paul Desphelipon, in prezenta doamnei Lily Desphelipon si a membrilor delegatiei franceze;

     

    – intalnirea elevilor romani care participa la Obiectiv 2000 cu invatatoarea elevilor francezi;

     

    – doamna Simona Clinci participa la programul comun in Mauritania;

     

    – decembrie – o delegatie din Comarnic participa la celebrarea celei de-a 50-a aniversari a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului;

     

    – intalnirea elevilor francezi care participa la Obiectiv 2000 cu invatatoarea elevilor romani.

     

    1999

     

    -ianuarie – pictorii Ioana si George Grigorescu si-au prezentat lucrarile intr-o expozitie la Savigny-le-Temple;

     

    – martie – internet-ul a fost instalat la Biblioteca Oraseneasca Paul Desphelipon;

     

    – aprilie – directorul liceului si eleva A. Gheuca participa la sarbatorirea celor 10 ani ai liceului Pierre Mendez France;

     

    – o delegatie franceza se afla in oras pentru o saptamana;

     

    – august – intalniri in Romania cu ocazia eclipsei totale de soare;

     

    – septembrie – d-soara S. Ionescu participa la programul comun din Mauritania;

     

    – octombrie – o delegatie reprezinta AIC la Seminarul International “Orase—Sanatate si dezvoltarea durabila : evolutia practicilor internationale “ desfasurat la Baia Mare;

     

    – noiembrie – o delegatie franceza se afla la Comarnic pentru 9 zile;

     

    – decembrie – in scop umanitar sunt oferite cadouri de Mos Craciun unui numar de 35 de copii prescolari proveniti din familii nevoiase.

     

    2000

     

    – ianuarie – o delegatie franceza vine pentru foarte scurt timp;

     

    – ma – clasa a III-a A de la Grupul Scolar “Simion Stolnicu” finalizeaza Proiectul Educational International “Obiectiv 2000” realizand o vizita cu caracter didactic partenerilor farncezi. In continuarea vizitei lor prietenii francezi cunosc realitatile romanesti intr-o vizita similara;

     

    – iulie-august – Proiectul Ciclo-camoing 2000 reuneste 26 de ciclisti francezi si 10 ciclisti romani in realizarea unui circuit cicloturistic in Romania;

     

    – august – are loc infratirea Grupului Scolar “Simion Stolnicu” si a Clubului Copiilor din Comarnic cu din Anglia la care participa si viceprimarul SLT Olivier Guichard;

     

    – noiembrie – se afla in vizita la Comarnic domnul viceprimar O.Guichard care se ocupa de “Proiectul aductiunii de apa in cartierul Ghiosesti”;

     

    – o delegatie din Comarnic se afla la SLT pentru redactarea programului comun pentru anul 2001;

     

    – prima castigatoare a concursului “Un proiect, un tanar, o sansa” isi prezinta proiectul la SLT;

     

    – ajunge la Comarnic un camion cu donatii pentru AIC, scoli, ALFA Dispensar, Biblioteca etc.

     

    2001

     

    -februarie – se afla in vizita la Comarnic o delegatie franceza pentru a studia modalitatile de avansare a proiectelor in derulare;

     

    – martie – este lansat concursul “Scoala cu cele mai frumoase flori”;

     

    – se lanseaza din nou concursul “Un proiect, un tanar, o sansa”.

     

    Proiecte in desfasurare

     

    – Imbunatatirea alimentarii cu apa a cartierului Ghiosesti;

     

    – Concursul “Un tanar, un proiect, o sansa”;

     

    – Concursul “ Scoala cu cele mai frumoase flori”;

     

    Proiecte de viitor

     

    – O relatie intre comerciantii si artizanii din cele doua orase;

     

    – Dotarea scolilor cu mobilier si materiale didactice;

     

    – Schimburi culturale intre Casa de Cultura, Clubul Elevilor si partea franceza;

     

    – Dotarea bibliotecii cu carte in limba romana si CD-Rom-uri;

     

     – Continuarea activitatilor comune ale CCTC si MSCT;

    – Dotarea Casei de Cultura cu aparatura si materiale sportive.

  •