Primaria Orasului Dolhasca

Categorie
Judetul Suceava
  • Judet: Suceava
    Localitate: Dolhasca
    Adresa:  Strada Caminului nr. 3
    Telefon:  0230-573272
    Fax:  0230-546101
    E-mail:  contact@primariadolhasca.ro
    Website:  www.primariadolhasca.ro
    Primar:  Cojocariu Maria

    Pozitionare:

    Dolhasca este un oraș situat în județul Suceava, în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 9.792 locuitori, fiind al optulea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava.

    Dolhasca este un oraș cu o arie de influență și o forță urbană scăzute, aspectul localității și îndeletnicirea locuitorilor acesteia rămânând preponderent rurale și după trecerea de la statutul de comună la cel de oraș. Dolhasca se învecinează cu Liteni, un oraș asemănător, ce și-a căpătat acest statut de asemenea prin Legea 83/2004.

    Localitatea este cunoscută pentru Mănăstirea Probota – monument istoric ce datează din anul 1530, pentru faptul că este nod feroviar și pentru că aici s-a născut în 1939 actorul Alexandru Arșinel. Dolhasca este așezată pe valea râului Siret, în extremitatea sud-estică a județului Suceava, la limita cu județele Iași și Botoșani. Din structura orașului Dolhasca fac parte satele: Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei.

    Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului Șomuzul Mare.
    Drumul județean DJ 208A leagă Dolhasca de reședința de județ – municipiul Suceava, care se găsește la o distanță de 44 km. Altă cale rutieră importantă este DJ 208, care face legătura cu municipiul Fălticeni, aflat la 27 km de Dolhasca. Tot la o distanță de 27 de km, însă către sud, este situat municipiul Pașcani din județul Iași.

    Magistrala de cale ferată Suceava–București traversează orașul Dolhasca, care este nod feroviar, deoarece există și o linie ferată secundară Dolhasca–Fălticeni.

    La recensământul din anul 2002, Dolhasca, pe atunci cu statutul de comună, număra 11.009 locuitori, dintre care 9.903 români (89.95%), 1.104 țigani (10.02%), 1 ucrainean și 1 polonez. Marea majoritate a locuitorilor (10.860) era de religie ortodoxă.

    Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația a scăzut la 9.792 de locuitori, fapt care situează Dolhasca pe locul al optulea între cele mai mari centre urbane din județul Suceava și pe locul al treilea între localitățile cu statutul de oraș, după Vicovu de Sus și Gura Humorului.

    Populatia:

    Total locuitori: 9172
    Nationalitate:  romana
    Religie:  ortodoxa

    Suprafata: 110.35 km2

  • Data nasterii:  08.13.1961
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PSD
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:  contact@primariadolhasca.ro
    Website:
    Realizari

  • Teritoriul actualei localități Dolhasca a fost locuit din cele mai vechi timpuri, zona oferind condiții favorabile sub aspectul alimentării cu apă, existenței pădurilor și a terenurilor potrivite desfășurării activităților agricole.

    Dovezile arheologice atestă clar că acest teritoriu a fost locuit de timpuriu (perioada paleolitic-neolitic). Săpăturile arheologice efectuate în anul 1972 de către arheologul Silvia Teodor (în zona înaltă a dealurilor Budeni și Siliștea sunt dovezi de necontestat ale unei vechi populări a acestui teritoriu. Aici au fost scoase la iveală fragmente ceramice și unelte ale unei așezări, un bordei, iar marea majoritate a ceramicii descoperite a fost datată ca aparținând secolelor III–II î.Hr. Tot în această zonă au fost descoperite două bordeie din secolele VI–VII d.Hr.
    O dovadă a continuării populării acestui teritoriu în secolul al XIV-ea este temelia vechii mănăstiri “Sfântul Nicolae din Poiana”, situată la circa 500 metri mai la sud de Mănăstirea Probota (care datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria domnitorului Moldovei Petru Rareș).
    Stema localității Dolhasca se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond de contrahermină, un cap de bour cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și un crai-nou, în stânga – toate de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, un arbore dezrădăcinat – de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.
    Propunerea de stemă pentru Dolhasca asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale fostei comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Deși a fost declarată oraș, coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.

  •  Dolhasca este un oraș situat în județul Suceava, în nord-estul României. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 9.792 locuitori, fiind al optulea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Dolhasca este un oraș cu o arie de influență și o forță urbană scăzute, aspectul localității și îndeletnicirea locuitorilor acesteia rămânând preponderent rurale și după trecerea de la statutul de comună la cel de oraș. Dolhasca se învecinează cu Liteni, un oraș asemănător, ce și-a căpătat acest statut de asemenea prin Legea 83/2004. Localitatea este cunoscută pentru Mănăstirea Probota – monument istoric ce datează din anul 1530, pentru faptul că este nod feroviar și pentru că aici s-a născut în 1939 actorul Alexandru Arșinel. Dolhasca este așezată pe valea râului Siret, în extremitatea sud-estică a județului Suceava, la limita cu județele Iași și Botoșani. Din structura orașului Dolhasca fac parte satele: Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului Șomuzul Mare. Drumul județean DJ 208A leagă Dolhasca de reședința de județ – municipiul Suceava, care se găsește la o distanță de 44 km. Altă cale rutieră importantă este DJ 208, care face legătura cu municipiul Fălticeni, aflat la 27 km de Dolhasca. Tot la o distanță de 27 de km, însă către sud, este situat municipiul Pașcani din județul Iași. Magistrala de cale ferată Suceava–București traversează orașul Dolhasca, care este nod feroviar, deoarece există și o linie ferată secundară Dolhasca–Fălticeni. La recensământul din anul 2002, Dolhasca, pe atunci cu statutul de comună, număra 11.009 locuitori, dintre care 9.903 români (89.95%), 1.104 țigani (10.02%), 1 ucrainean și 1 polonez. Marea majoritate a locuitorilor (10.860) era de religie ortodoxă. Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația a scăzut la 9.792 de locuitori, fapt care situează Dolhasca pe locul al optulea între cele mai mari centre urbane din județul Suceava și pe locul al treilea între localitățile cu statutul de oraș, după Vicovu de Sus și Gura Humorului.
  • Pe raza orașului Dolhasca funcționează o unitate de învățământ mediu care poartă numele Grupul Școlar “Doamna Oltea” (mama domnitorului Ștefan cel Mare). În afară de acest grup școlar, în Dolhasca și în satele arondate orașului mai funcționează 10 școli și 13 grădinițe.

    De asemenea, în localitate se află 2 cămine culturale, ambele cu vechi state în activitatea teatrală și corală. Principalul obiectiv cultural și turistic din Dolhasca este Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș din anul 1530. Obiectivul se află în satul Probota, fostă comună până în 1968, atunci când după noua împărțire administrativă devine sat arondat comunei Dolhasca.

  • Cu o populatie de peste 11.093 locuitori, cu un numar de 7 sate arondate, ocupand o suprafata de peste 11.035 ha, din care peste 5600 ha teren agricol, restul fiind ocupat de vegetatie forestiera, localitatea se inscrie a II-a pe judet, ca marime dupa orasele mai vechi.

    Asezarea este strabatuta de apele a doua rauri importante: raul Siret si raul Somuzul Mare, care se unesc in confluenta pe teritoriul acesteia, conferind conditii climaterice prielnice locuitorilor care au ca preocupare principala – agricultura. Amplasarea naturala, intr-un cadru geografic ce cuprinde aproape toate formele de relief, face ca orasul Dolhasca sa beneficieze de renumele unei frumoase asezari

  •  
  • Din punct de vedere economic, localitatea se remarca printr-un mare numar de agenti economici: peste 48 societati comerciale, peste 135 persoane fizice, Ocolul Silvic Dolhasca, Statia CFR, Statia de betoane, SC SIRETEANCA – SRL, tip consum-coop si multe altele, demonstreaza ca in Dolhasca, se produc marfuri necesare consumului populatiei, se desfac produse prin reteaua de magazine ale cooperatiei si prin cea particulara, se produc cele necesare traiului de zi cu zi.

    In ultima perioada localitatea a beneficiat de instalarea retelei de Cablu TV, s-a extins reteaua de apa si canalizare, s-a finalizat automatizarea telecomunicatiilor prin instalarea fibrei optice, a fost instalat un nou sistem de aprovizionare cu apa potabila, urmand finalizarea unui proiect de modernizare a unor drumuri importante prin programele ADRNord-est, sistem POR si POS.

  • Mănăstirea Probota (după denumirea veche Mănăstirea Pobrata) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Probota (care aparține în prezent de orașul Dolhasca din județul Suceava) de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae (sărbătorit în fiecare an pe 6 decembrie).

    Mănăstirea Probota a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei (1522-1677), aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.
    Mănăstirea Probota a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05592 [1] și fiind formată din 6 obiective:
    Biserica „Sf. Nicolae” – datând din 1530 și având codul SV-II-m-A-05592.01;
    Clisiarnița – datând din 1530 și având codul SV-II-m-A-05592.02;
    Ruinele caselor domnești – datând din 1530 și având codul SV-II-m-A-05592.03;
    Ruinele clădirilor din incintă – datând din sec. XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05592.04;
    Turnurile de colț – datând din sec. XVI și având codul SV-II-m-A-05592.05;
    Zidul de incintă – datând din 1550 și având codul SV-II-m-A-05592.06.
    În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sf. Nicolae” din cadrul mănăstirii, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Suceava („Sf. Ioan cel Nou”) și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.
    Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana Răftivanului – construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Poiana este un lăcaș de cult ortodox din satul Poiana, aflat la periferia orașului Dolhasca (județul Suceava). Ea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu și se remarcă prin cele patru turle albe care au forma a patru degete de la o mână.
    Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-m-B-05585.
    Gara veche din Dolhasca – construită în secolul al XIX-lea

  •  
  • Dolhasca, localitate cu un statut vechi de așezare istorică, a suferit multe transformări fiind frământată de foarte multe evenimente, naturale, și sociale, având contact cu acestea încă de la consolidarea sa ca drept sălașul unei comunități umane.

    Datând istoric încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, a acumulat fapte istorice demne de consemnat, dovadă fiind urmele lăsate de înaintașii noștri pe aceste meleaguri, așa cum sunt ruinele vechii Biserici din Poiana zidită de Alexandru cel Bun sau însuși Mănăstirea Probota zidită și pictată în timpul domniei lui Petru Rareș, una din perlele artei și arhitecturii Moldave. Implicit, în urma acestor derulări de evenimente, pe aceste locuri s-au remarcat multe personalități, care s-au implicat în soarta comunității, au făcut parte din ea, au dus faima mai departe a acestor locuri și au contribuit în mare măsură la evoluția societății.
    În afara Domnitorului Petru Rareș cu toată Suita sa, care a ales localitatea, ca loc de refugiu al său, al mamei sale Doamna Oltea Și a multor dregători și persoane cu ranguri militare, putem cita în perioada 1789-1889, pe străbunicul poetului Eminescu, bunicul, Ralucăi Eminovici își are originea pe aceste meleaguri. Tot aici și-a avut reședința boierul Raftivanu care a lăsat în urma sa construită o biserică impunătoare cu patru turnuri, dând satului numele său adică Poiana Raftivanului, ulterior aici s-a stabilit boierul Manu Sterea, care în anii de după războiul al doilea mondial, a fost obligat să lase în paragină, conacul boieresc și moșia din Poiana Raftivanului și să plece în lumea largă.
    Tocmai,o persoană din această familie cu nume răsunător, Manu Stere Alexandra Ioana actor și regizor de marcă în teatrul românesc a revenit după anii revoluției din 1989 pe meleagurile natale, reintrând în posesia a o parte din bunurile ce au fost confiscate în anii de după 1944 tatălui său. Prin prestația sa în țară și peste hotare, în teatrul și filmul românesc regizoarea Manu Stere Alexandra Ioana a reușit să facă față într-un mod strălucit carierei sale artistice fiind una din personalitățile făcătoare de artiști. În anul 1995 i s-a conferit titlul de cetățean de onoare, al localității Dolhasca, alături de alți fi ai urbei.
    Consecvent în toată activitatea sa, eruditul învățător emerit ARȘINEL Alexandru, născut în anul 1901, a fost sufletul activității cultural artistice începând cu anul 1925 până în anii 1975. Este primul învățător localnic care înființează în anul 1926, Societatea corală „Doina” și un taraf muzical, prin care numeroșii participanți din zonă obțin numeroase premii în competițiile vremii. În anul 1994 primește titlul de cetățean de onoare al localității Dolhasca, lângă titlul de învățător emerit obținut anterior. Este considerat părintele fondator al Casei de Ajutor Recicproc a personalului din învățământul zonal. A cooperat cu multe personalități de seamă ale culturii românești, a fost culegător de folclor, a inițiat un studiu monografic al localității Dolhasca. A dirijat mulți ani corul cadrelor didactice din învățământ, a participat la punerea în scenă a multor spectacole și a jucat multe roluri în echipa de teatru a Căminului Cultural.
    În același context, altă personalitate marcantă a locurilor noastre este domnul Alexandru ARȘINEL – actorul teatrului de comedie, care nu mai are nevoie de nici o prezentare deoarece el este propriul mesager prin vasta sa activitate teatrală și socială, fiind director al teatrului C. Tănase. După anii 1989, actorul vizitează mai frecvent localitatea natală gospodărindu-și moștenirea de la părinți, cărora le poartă respectul binemeritat pentru cei dispăruți. A luat contact cu autoritățile locale, punând „umărul” la multe activități locale. Astfel, a participat la inaugurarea noului local de primărie în anul 1993, apoi la mai multe simpozioane organizate în cadrul Bibliotecii comunale. În anul 1995 i s-a conferit titlul de cetățean de onoare al localității Dolhasca, alături de distinsa colegă Manu Stere
    Alexandra Ioana, un gest meritat pe deplin, ca semn al recunoașterii laborioasei sale activități și a promovării imaginii comunei Dolhasca în lume. De asemenea participă la întâlnirea cu fiii satului din 1 Noiembrie 1998, prima întâlnire a fiilor acestei localități de pretutindeni organizată în Dolhasca. După anul 2000, contribuie din plin la îmbunătățirea acestei imagini a urbei locale, sprijinind participarea formațiunilor folclorice ale Căminului Cultural Dolhasca, pe scena emisiunii ROBINGO TVR1, unde sunt cunoscute publicului român preocupările autorităților din Dolhasca și câteva demonstrații artistice ale formațiunilor orchestrale și de dansatori.
    Neobosit, ajută mai departe localitatea, sprijinind-o în dotarea cu mijloace de transport, una din reușitele majore ale acestor vremuri. Este și în prezent preocupat de frământările locurilor natale și vibrează alături de cei care trăiesc aici, fiind deseori în mijlocul lor. Astfel, a participat la toate festivalurile folclorice organizate în localitate, aducând umorul pe scena dolhascană și veselind consătenii săi, așa cum numai dânsul știe să o facă. A fost, este și va fi în continuare flacăra vie care aprinde speranța tuturor localnicilor spre mai bine, fiind mesagerul lor în lumea ce ne inconjoară.
    Alte firi, cu caractere la fel de ferme și impunătoare, venind din toate domeniile de activitate, sunt catalogate ca personalități importante prin munca lor prin ceea ce au realizat și dăruit societății și neuitând nici o clipă faptul că își au originea pe aceste meleaguri. Așa putem enumera și alte personalități deținătoare a titlului de cetățean de onoare al localității:
    – doctor Constantin ARSENE – strălucit chirurg neurolog, postmortem;
    – profesor doctor Eugen TOPOLNICEANU;
    – profesor doctor Gheorghe DROBOTA – fost jucător consacrat al Naționalei de
    Rugby, decan al Facultății de Agricultură Iași.

  •  
  •  
  •  
  •