Primaria Orasului Geoagiu

Categorie
Judetul Hunedoara
  • Judet: Hunedoara
    Localitate: Geoagiu
    Adresa:  Calea Romanilor nr 141, Cod Postal 335400, Oraș Geoagiu Județ Hunedoara
    Telefon:  0254/248880
    Fax: 0254/248881
    E-mail:  primaria@geoagiu.ro
    Website:  www.geoagiu.ro
    Primar:  Valean Ioan

    Pozitionare:

    Orașul Geoagiu este așezat pe malul drept al râului Mureș, la o altitudine de 217 metri, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi. Este străbătut de râul Geoagiu, a cărui vale se îngustează treptat spre izvoare, șerpuind printre versanți înalți de 400 – 700 m.

    Populatia:

    Total locuitori: 5049
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 15.5 km2

  •  

    Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari

  • Din punct de vedere arheologic, localitatea Geoagiu este cunoscută prin vechea asezare dacică Germisara (Germi-fierbinte, sara-izvor) care se întindea în hotarul acestei localitati si care a devenit sub romani „Thermae Germisara” sau “Germisara Cum Thermis”.

    Mărturii asupra activitatii romane în această zonă sunt: drumul romanilor, urmele „termelor” precum si statuile descoperite aici si dedicate lui Aesculap si Hygeea.

    În anul 1506 localitatea Geoagiu a fost resedință de domeniu feudal, stăpânită de domnitorii Țării Românesti: Radu cel Mare si Neagoe Basarab.

     

    În prezent, în zona acestor terme, functionează Stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, situată la o altitudine de 350 m, într-o zonă de un impresionant zbucium geologic care explică formarea izvoarelor mezotermale (cca. 30°C). După primul război mondial 1914-1918, Geoagiu devine reședință de bază având în subordine 31 de sate. Fiecare dintre aceste sate păstrează amintiri ale trecutului mai mult sau mai puțin îndepărtat.

  •   Orașul Geoagiu este așezat pe malul drept al râului Mureș, la o altitudine de 217 metri, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi. Este străbătut de râul Geoagiu, a cărui vale se îngustează treptat spre izvoare, șerpuind printre versanți înalți de 400 – 700 m.
  • Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza”, înfiintat în 1891 si a purtat denumirea de Școala Inferioara de Agricultură până în 2001.

    În anul 1948, după reforma învățământului se constituie Școala Medie Zootehnică și Pomicolă, care în anul 1955 se transformă în Școala Tehnică de Maiștri și Școală Profesională și apoi după 1962 funcționează după noile orientări ca Școală Tehnică Agricolă cu profilul horticultură și veterinară.

    În 1957, baza materială a școlii trece la Stațiunea Experimentală și funcționează pe lângă aceasta. În 1966, Școala Tehnică Agricolă devine Liceu Agricol cu profilele: horticultură și zootehnie. Pe lângă Liceul agricol funcționează în 1973 și o școală profesională de Mecanici Agricoli. Se înființează și o fermă didactică cu o suprafață de 15 hectare și dezvoltă sectorul zootehnic propriu. Se constituie și o sală de sport ce dublează capacitatea de școlarizare prin construirea unei noi aripi clădirii existente; se amenajează cabinete didactice și laboratoare.

    În 1990-1991, și-a schimbat denumirea în Grupul Școlar Agricol cuprinzând învățământ de zi și seral, școala profesională – învătămant de zi.

  • Rețea hidraulică bogata: râurile Homorod, Geoagiu și Mureș

    Păduri: stejar, fag și brad

    Plantații de meri, peri și cireși sălbatici, ce contribuie la crearea unui climat aparte, temperat îndulcit, deosebit de favorabil chiar și pentru unele specii pretențioase cum sunt migdalul, castanul comestibil, etc, însă marea bogăție a zonei constă în izvoarele de apă minerală carbogazoasă și termale de la Băcâia și Geoagiu-Băi.

    Potențialul agricol al zonei este favorabil invetițiilor în:

    – ferme de animale – porci, vaci, oi, capre

    – plantații de pomi fructiferi – nuci, meri, pruni, caiși, peri

    – plantații de viță de vie

    – fabrici de industrializare a legumelor, fructelor și procesare a lactatelor

    – ecoturism – observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale direct legate de natură, in satele Mermezeu-Văleni și Văleni

    – turism balnear – zona Stațiunii geoagiu Băi

    – expluatarea resurselor de apă minerală din zona Băcâia

  • Specific zonei este faptul că, atât portul popular, care se păstrează în special în satele din zona de munre și este purtat mai ales la sărbători, cât și dansurile sau celelalte obiceiuri sunt inspirate și au o legătura deosebit de strânsă cu elementele vieții cotidiene și mai ales cu natura înconjurătoare.

    PORTUL POPULAR (ținuta veche, tradițională) – are doar două culori: alb și negru, care îl fac deosebit de elegant și sobru. Albul imaculat și discretele sclipiri aurii, realizate prin broderii de mare finețe, îi dau totodată o notă luminoasă și optimistă.

    CASELE – încăperile conțin, ca obiecte decorative: ștergare viu colorate, cusute în casă și farfurii („blide”) sau căni („cauce”) înflorate, cu ornamentații inspirate din culorile câmpului în plină vară.

    Dansurile au ritmul și mișcările inspirate de cursurile de apă care străbat zona: ÎNVÂRTITA – alternează legănările line cu învârtirile amețitoare, la fel cum în domoala curgere a râului Mureș se întâlnesc adesea vârtejuri periculoase.

    CĂLUȘARUL – este un joc vijelios, asemenea torenților ce se rostogolesc pe coastele prăpăstioase ale dealurilor din jurul satului. Este un dans bărbătesc, specific sărbătorilor de iarnă, jucat de un grup de minimum 5 sau 7 bărbați. În perioada premergătoare Crăciunului, tinerii din sat sunt instruiți de un conducător („vătaf”), care cunoaște bine jocul și care le va fi șef , întreaga perioadă cât vor colinda. Călușarii pornesc în prima zi de Crăciun și, timp de două zile, trec pe la casele tuturor gospodarilor. Dansul, executat de regulă în curte, este urmat de colinzi și urări de sărbători. Gazda îi cinstește cu țuică și, la plecare, le dăruiește un colac și o halcă de jambon („pecie”) afumat. A treia zi de Crăciun, mamele călușarilor pregătesc o masă îmbelșugată, la care sunt invitate fetele din sat și câteva familii tinere. Călușarii mai au obligația ca, din cele adunate în timpul colindatului, să organizeze petrecerea de Anul Nou (Revelionul) pentru toți tinerii din sat.

    ȘEZĂTORILE și CLĂCILE – se practică acum din ce în ce mai rar. Erau specifice, în trecut, serilor lungi de iarnă. La casa unei gazde primitoare, de obicei o văduvă, se adunau femei și fete care își aduceau cu ele de lucru: torceau lână sau cânepă, croșetau, coseau, tricotau. Atmosfera era veselă, pentru că în timp ce lucrau, femeile spuneau snoave, ghicitori, povești sau cântau. De multe ori veneau și feciori din sat care aduceau lăutari și atunci se încingea o petrecere în toată regula.

    STRIGAREA PESTE SAT – este un obicei specific primăverii și are loc, de obicei, în postul Paștelui. Fetele și feciorii satului urcau pe dealurile din preajmă, de unde rostogolesc la vale roți aprinse. De pe un deal pe altul se înfiripează dialoguri între grupuri, susținute în special prin strigături satirice care dezvăluie, nu o dată, fapte, apucături sau obiceiuri criticabile ale unor consăteni. În seara respectivă, însă, nimeni nu are voie să se supere. Strigarea peste sat este semn că natura revine la viață, că s-a terminat cu șezătorile din serile lungi de iarnă și că e momentul ca locul dansului și al cântecului să fie luat de muncile câmpului.

  • Principale activități economice ale zonei: agricultură, turism, horticultura, legumicultură, pomicultură, viticultură, acvacultură, prelucrarea lemnului.

    Agricultura reprezintă principala ramură de activitate a zonei și este realizată atât mecanizat cât și tradițional, în zonă desfăsurandu-și activitatea peste 2008 fermieri, ce realizează lucrări agricole pe 4577 ha teren arabil, 2218 ha pășuni, 122 ha fânețe, 163 livezi. Culturi predominante sunt: culturile de grâu, porumb și cartofi.

    Legumicultura: culturi pedominante – tomate, castraveți, ardei, vinete, morcovi, usturoi, ceapă și vasole.

    Turism: servicii de cazare în hoteluri de 2, 3 și 4*, pensiune și vile, restaurante pentru evenimente festive într-un cadru natural aparte, bogat în obiective istorice și de patrimoniu.

    Pomicultură – principalele plantații de pomi fructiferi se dezvoltă favorabil ca urmare a condițiilor climatice blânde: meri (Jonathan, Golden delicous, Starkrimson, Florina, Red delicious, Classic Pippen), pruni (Stanley, Centenar, Vengherka, Bistrița, Vânăt de Italia, Buburure, Prune Galbene), nuci – soiuri de nuc obținute la SCDP Geoagiu (Claudia, Geoagiu 65, Orăștie, sibisel 252, germisara, Ciprian, Sibisel 44, Sarmis, Geoagiu 86), peri (Untoasa de Geoagiu, Cure, favorita lui Clapp, Williams).

    Prelucrarea lemnului: Lemnul a constituit secole la rândul principala materie primă a românilor și a fost folosit pentru construcțiile gospodărești sau la confecționarea uneltelor, obiectelor și ustensilelor casnice, a pieselor de mobilier. În activitate de prelucrare a lemnului este nevoie atăt de îndemânare, cât și de simț artistic. Astfel, specialiștii vorbesc atât despre „civilizația românească a lemnului”, cât și despre „arta românească a lemnului”; prelucrarea lemnului fiind realizată în concordanță cu mediul înconjurător.

  • Principalul punct de atracție al zonei îl constituie Stațiunea Geoagiu Băi, cunoscută pentru apele termominerale și bioclimatul local. Prin proprietățile lor, apele sunt recomandate și indicate atât în cure interne, cât și în sub formă de băi pentru afecțiuni reumatismale, paralizii, etc. Nămolul feruginos găsit în zona stațiunii este folosit în scop terapeutic.

    In cazul curelor interne se tratează afecțiuni precum gastrite, ulcer, afecțiuni cronice hepatobiliare, colite, afecțiuni ale aparatului renal, afecțiuni asociate – endocrine, de nutriție, metabolice. În cura externă se tratează se tratează afecțiuni reumatismale degenerative, inflamatorii, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, afecțiuni asociate – boli dermatologice, nevroze astenice, etc.

    Bioclimatul local vine în completarea zestrei balneare a stațiunii; potențialul climatic fiind deosebit de favorabil curei naturiste prin aero și helio terapie, diferențiate pe grupe de bolnavi și sezoane.

  •  
  • 1. Ion Budai Deleanu (n. 6 ianuarie 1760 în satul Cigmău, Geoagiu, Hunedoara – d. 24 august 1820, Lemberg, azi Lwow – Ucraina) și a fost primul din cei 10 copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai.

    Opere: lingvistice, istorice, juridice, petagogice și literare, printre care se numără Țiganiada sau Tabăra țiganilor și Trei viteji, poem eroi-comic ce tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antfeudale si anticlericale.

    Dacă prin operea sa istorică și lingvistică sunt se subordonează ideii de unitate națională, Budai Deleanu împlinește și modernizează programul cultural iluminist al Scolii Ardelene prin opera sa – poemul neterminat Trei Viteji, dar mai ales Țiganiada, prin care depășește acest progrma și oferă literaturii române atât un punct de pornire, cât și o capodoperă comparabilă cu creațiile europene de valoare universală.

    2. Gavril Todică – (n. 1877 – d. 1946) cercetător și publicist, fiu de țărani din Iclodu Mare, jud Cluj, s-a născut la 3 februarie 1877 într-o familie cu 13 copii.

    3. Mihaiu Traian Ulpiu – poet (n.1880 – d. 1912) s-a născut în comuna Geoagiu, Județ Hunedoara. Tatăl său a fost pensionar militar, iar mama sa originară din comuna Balșa, din familia Damian. A studiat la Liceul Săsesc din Sibiu, pentru ca mai apoi să își continue studiile la Paris și Strasburg, unde obține titlul de „Doctor în științe economice”. A colaborat cu ziarul Activitatea din Orăștie, cu revistele Familia, Revista Orăștiei și Luceafărul.

    Poeziile lui sunt pătrunse de o adâncăsensibilitate umană și în conținutul lor se observă o puternică influență eminesciană – „De mult s-au stins în vechile palate Cântări și strigăte de veselie, De-a dogilor mărime și trufie Mai spune unda, care-n ziduri bate”

    4. Aurel Vlaicu (n. 1882 – d. 1913) – născut în comuna Binținiți (actualmente localitatea Aurel Vlaicu, parte componentă a Orașului Geoagiu).

    Clasele primare le-a făcut în comuna natală, iar cele de liceu, mai întâi la Orăștie și mai apoi la Sibiu. S-a înscris la Școala Politehnică din Budapesta în 1902, iar din 1903 începe să frecventeze cursurile Scolii Politehnice din Munchen. În paralel, lucreazp la planurile construirii unui aparat de zbor, cu aripi batante, acționate de arcuri. Anul 1908 îl găseșe la Fabrica de motoare Opel din Russelshein, iar in iunie 1909 construiește un planor în comuna natală, după care se stabileste la București. La București a construit un model de aeroplan de dimensiuni reduse, cu care a făcut o demonstrație în fața lui Spiru Haret. Încântat de de reușita, de ideile și tenacitatea lui A. Vlaicu, Haret a insistat pe forurile de resort și a obținut aprobarea pentru construirea aeroplanului „Vlaicu I”, în Arsenalul Armatei. Construcția aeroplanului va fi terminată in 1909, cu excepția motorului. Pleacă la Paris pentru a cumpăra motorul necesar avionului, unde îl întâlnește pe Traian Vuia cu care s-a sfătuit asupra alegerii motorului.

    În 1910, pe câmpul Cotrocenilor, Vlaicu a desprins de la sol avionul, care s-a ridicat la o înălțime de 3-4 m, zburând pe o distanță de cca 40 m, după care a aterizat lin. În luna iulie a aceluiași an, Vlaicu face o nouă încercare, parcurgând o distanță de 400 m, la o înălțime de 4 m. A treia încercare s-a soldat cu un adevărat succes, pentru că aeroplanul s-a înălțat la câteva zeci de metri, parcurgând o distanță de 4 km.

    La 27 septembrie 1910, la propunerea Ministerului de Război, Vlaicu a participat la manevrele militare din acea toamnă, ducând în zbor un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt. Din acest moment, România devine a doua țară , după Franța, care folosește avionul în scopuri militare. Obține astfel brevetul RO 2258 pentru „mașina de zburat cu corp în formă de săgeată”. În toamna aceluiași an, a început proiectarea noului aeroplan, pe care tot cu sprijinul lui Spiru Haret, l-a construit la Scoala de Arte și Meserii.

    Cu acest nou aparat, „Vlaicu II”, îmbunătățit substanțial față de Vlaicu I, a luat parte la jubileul organizat cu ocazia împlinirii a 50 ani de la înființarea „Asociației pentru literatură și cultura poporului român”, sărbătoare care a avut loc pe Câmpia Libertății la Blaj.

    În urma turneelor aviatice de la Sibiu, Brașov, Iași, precum și în alte orașe din țară, avionul „Vlaicu II” a stabilit o serie de perfomanțe deosebite – zbor la o altitudine de 1000 m, viteză medie de 90 km/h, acrobații. Pentru toate aceste realizări, Academia Română i-a acordat premiul „Gheorghe Lazăr”.

    În 1913 a început construcția unui nou aparat de zbor în întregime metalic – Vlaicu III, cu care își propusese să zboare peste Carpați. Aflând însă că un aviator străin intenționează so încerce un zbor peste Carpați, A. Vlaicu decolează de lângă București încercând traversarea cu aparatul „Vlaicu II”. Moare la Bănești, Câmpina, odată cu prăbușirea avionului.

    Construcția avionului „Vlaicu III” a fost finalizată de colaboratorii săi, C. Silișteanu și G. Magnani.

    5. Buda Luca – autorul volumului  de cântece de înmormântare, pricesne, doine și poiezii „Cântece de înmormântare și pricesne”

    6. Dr. Ing. Lefter Gheorghe (n. 1925) – activitate sa științifică și practică a adus o contribuție meritorie la modernizarea pomiculturii românești.

    7. Cornel Cismas (n. 1927) – scriitor

    8. Dr. Ing. Ilisie Pasc (n. 1932) – și-a adus contribuția la fundamentarea științifică a folosirii îngrășămintelor în livezi, prin stabilirea limitelor de interpretarea a indicilor agrochmici ai solurilor și a celor de compoziție chimică a frunzelor, care caracterizează starea de nutriție a pomilor.

    9. Dr. Ing. Stelian Pușcașu (n. 1934) – absolvent al Facultății de Agronomie din Iași, profesor-director la Scoala Profesională de Mecanici Agricoli și la Liceul Agroindustial din Fălticeni. A publicat lucrări de specialitate, publicând multe articole pe teme agricole și educative în presa locală și centrală.

    10. Dr. Ing. Vasile V Radu (n 1944) – tehnologii de înființare și întreținere a plantațiilor pomicole.

    11. Prof. Universitar Dr. Ing. Mihai Rusu (n. 1947) – a contribuit la organizarea a trei laboratoare de agrochimie și pedologie și a unei Case de vegetație la SCS Livada, OSPA Satu Mare și OSPA Alba Iulia. De asemena , a contribuit la formarea colectivelor de specialiști în domeniul de cercetare al științei solului și agrochimiei.

    12. Dr. Ing. Ioan G. Deaconu (n. 1949) – inginer horticultor. A efectuat selecția unor tipuri de nuc de la Sivișel, Geoagiu și alte centre hunedorene renumite pentru cultura nucului. Totodata a creat soiuri autohtone de nuc, noi portaltoi prin hibridări dirijate și a contribuit la precizarea metodelor de altoire. Astfel, an anul 1979 au fost omologate soiurile de nuc: Sibișel 44, Geoagiu 65, germisara și Orăștie, iar în anul 1985 soiul Sarmis, la toate fiind autor principal.

    A publicat 24 de lucrări de specialitate, singur sau în colaborare.

    13. Prea Fericitul Părinte Dr. Daniel Ciobotea – Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiu al Mitropoliei Banatului, născut la 22.07.1951 în satul Dobrești, Jud Timis. A devenit cetătean de onoare al orașului Geoagiu în 24 aprilie 2008.

    14. Profesor Universitar Dr. Liviu Stoica (n. 1956) – doctor în științe medicale

    15. Maior Tiberiu Iancu (n. 1972) – a urmat o carieră militară, absolvind în anul 1995 Scoala de infanterie militară și devenind un ofițer competent în cadrul trupelor speciale ale Ministerului Apărării Naționale.

    Și-a pierdut viața în data de 11.05.2005 pe Aerodromul din Câmpia Turzii pe timpul executării unor exerciții de antrenament de parașutare organizat de UM 01049 Someșeni. Devine cetățean de onoare (post mortem) al orașului Geoagiu la 11 iunie 2009.

    16. Coca George Constantin (n. 17.03.1983) – multiplu medaliat la competiții naționale și internaționale în sportul de performanță karate, unde a obținut titlul de Campion Național și European. În 2006 a primit titlul de Maestru al sportului acordat de Agenția Națională a Sportului.

    •  Festivalul de Folcrol al Romanilor de Pretudindeni „Ileana Rus” – 12-14 august 2011, prin intermediul proiectului Creșterea activității zonei turistice Geoagiu

    Manifestarea este un festival concurs, adresat tuturor interpreților de muzică polulară cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani.

    • Targul național al apelor minerale – 3-5 iunie 2011

  •    Reabilitare sistem de drumuri
    Status: Studiu de prefezabilitate
    Tip: Resurse proprii
    Descriere: Starea  drumurilor necorespunzatoare, sistem rutier degradat ca urmare a uzurii, a lipesei de fonduri pentru întreținere precum și din cauza intervențiilor executate pentru repararea defecțiunilor la rețele subterane de apă, canal, telefoane, etc.

     

    •    Promovarea turistica
    Domeniu: Altele
    Descriere: Realizarea unui complex de agrement, cartarea, marcarea, amenajarea și promovarea traseelor turistice.

    Reabilitarea, restaurarea, punerea în valoare a obiectivelor istorice și de patrimoniu; reabilitarea și amenajarea termelor romane; amenajarea unui muzeu daco-roman.

    •    Construire și dotare unui Centru educațional și de urgență și a unui Centru de excelență pentru bolnavi cu MS
    Domeniu: Spitale si clinici
    •    Construirea si dotarea unui campus pentru învățământul profesional și tehnic
    Domeniu: Altele
    Descriere: Unica unitate scolară cu profil tehnic agricol pe raza județului Hunedoara ce deservește  și localitățile din județele învecinate, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” este una dintre cele mai importante unități de învățământ din zonă.

    Importanța agriculturii în economie și interesul tot mai mate arătat de elevi și de societatea pregătirii in domeniul agriculturii, justifică intenția autorităților locale și a conducerii școlii de a moderniza și dezvolta această unitate școlară.

    Baza materială și dotările de care dispune școala trebuie extinsă și modernizată pentru a face față numărului în creștere  de elevi și a acoperi noi direcții spre care se îndreaptă învățământul tehnic agricol, inclusiv pentru asigurarea condi’iilor de evoluție profesională a cadrelor didactice.

    •    Construirea de locuinte pentru tineri
    Domeniu: Altele
    Descriere: La nivelul orasului Geoagiu, cresterea demografică prognozată pentru anii următori, impune trecerea  în zona „ intravilanului „ a mai multor suprafete de teren. Suprafetele introduse în „intravilanul” localitătii se justifică prin amplasarea favorabilă fata de căile de comunicatie, forma si amplasarea lor contribuind la obtinerea unor zone de locuit compacte si cu densitate mare. Pe lângă evolutia demografică, s-a ținut cont si factori ca: mobilitatea structurii familiale, necesitatea cresterii confortului si a suprafetei locuibile si starea fondului locuibil din prezent. 

    •    Amenazare/reabilitare spații verzi
    Domeniu: Altele
    Descriere: Amenajarea spațiilor verzi va conduce la îmbunătățirea calității vieții cetătenilor și a stării de sănătate, deoarece zonele verzi au o contribuție deosebit de importantă la epurarea chimică a atmosferei. De asemenea, vegetația are un rol deosebit de important în modernizarea climatului urban. Zonele verzi reabilitate vor încuraja stilul de viața activ, prin plimbări, alergări, inclusiv prin deplasări pe ruta dintre zona locuită, magazine, școală.

    Un mediu plăcut ajută intotdeuna la crearea unei imagini favorabile a zonei urbane și prin aceasta, poate spori actractivitatea pentru investiții și pentru noi locuri de munca.

    •    Iluminat public
    Domeniu: Altele
    Descriere:Pe raza administrativ teritoriala a orașului Geoagiu există localități cu peste 100 de gospodării neracordate la rețeaua de alimentare cu energie electrică.

    •    Extinderea sistemului de alimentare cu gaze naturale
    Domeniu: Gaze
    •    Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare
    Domeniu: Retele apa
    Descriere: Sistemul de alimentare cu apa și canalizare sunt constituie cu 30-70 ani in urmă. Au tehnologii depășite, iar după anul 1989 nu s-au mai asigurat fonduri suficiente pentru investiții – dezvoltări, modernizări sau reparații capitale – motiv pentru care situația instalațiilor se deteriorează.

  • Relații externe:

     

    LANVOLLON PLOUHA – COMUNITATEA COMUNELOR

     

    Localizare: Regiunea Bretagne, Departament: Cotes – D’Amore Comunitatea

    Comunelor cuprinde 15 comune

    Constituire: 24 Decembrie 1992

    Populație: 15319 locuitori (2006)

    Suprafață ocupată: 193.96 kmp

    Pagina web: www.cc-lanvollon-plouha.com

     

    Protocol de colaborare în domeniile: economice, cultural, sportiv, ș.a.,  încheiat între Orașul Geoagiu și Comunitatea Comunelor Lanvollon Plouha din Franța, la data de 10 septembrie 2001. 

  •