Primaria Orasului Ghimbav

Categorie
Judetul Brasov
  • Judet: Brasov
    Localitate: Ghimbav
    Adresa: Str. Lunga nr. 69
    Telefon: 0268.258.006
    Fax: 0268.258.355
    E-mail:  primariagh@artelecom.net
    Website:  www.ghimbav.ro
    Primar:  Toma Dorel

    Pozitionare:

    Orasul Ghimbav este asezat in partea centrala a tarii, avand urmatoarele coordonate geografice: 45 grd 39 min lat. N. 25 grd 36 min long. E.

    Orasul Ghimbav este situat la 7 km vest de municipiul Brasov pe drumul national DN 1 si calea ferata Brasov – Sibiu. Aflat la o altitudine medie de 535 m, localitatea ocupa o suprafata de 28,9 kmp, pe care traieste o populatie de 5100 de locuitori.

    Ghimbav (în dialectul săsesc Wedjebich, Vedjembiχ, în germană Weidenbach, Wiedenbach, în maghiară Vidombák) este un oraș din județul Brașov, Transilvania, România.

    Are o populație de 5.112 (2002) locuitori.
    Este situat în zona de câmpie piemontană, importantă pentru agricultură, în apropierea municipiului Brașov, pe drumul european E68, calea ferată de la Brașov la Făgăraș, la intersecția unor importante căi de comunicație de-alungul râului Ghimbășel.

    Una din întreprinderile aeronatice ale României, situată în acest oraș, este uzina IAR Ghimbav care produce elicopterul IAR 330, elicopter de tip Puma, fabricat sub licență.

    Orasul nu dispune de suprafete impadurite, in afara tufisurilor si salciilor aflate pe cursul raurilor. Reteaua hidrografica este formata din doua rauri:
    – Ghimbaselul care strabate orasul
    – Barsa care delimiteaza spre vest aria orasului Ghimbav de cea a orasului Codlea, ambele avand un debit mic si facand parte din bazinul hidrografic superior al Oltului.

    Clima orasului Ghimbav este temperat continentala, cu o temperatura medie anuala de 8 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor este 780 mm.

    Flora este specifica depresiunilor intramontane din zonele temperat continentale. In general fauna nu difera mult de cea din restul tarii, cu precizarea ca fauna cinegetica lipseste.

    Localizarea orasului este favorabila, fiind asezata in zona de campie piemontana, importanta pentru agricultura, in apropierea municipiului Brasov, la intersectia unor importante cai de comunicatie de-a lungul Ghimbaselului, toti acesti factori permitand o dezvoltare armonioasa din punct de vedere economic.

    Localitatea nu dispune de suprafete impadurite, in afara tufisurilor si salciilor aflate pe cursul raurilor. Flora este specifica depresiunilor intramontane din zonele temperat continentale. In general fauna nu difera mult de cea din restul tarii, cu precizarea ca fauna cinegetica lipseste.
    Reteaua hidrografica este formata din doua rauri:
    – Ghimbaselul care strabate localitatea
    – Barsa care delimiteaza spre vest aria localitatii Ghimbav de cea a municipiului Codlea.

    Clima orasului Ghimbav este temperat continentala, cu o temperatura medie anuala de 8 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor este de 780 mm.
    Localizarea este favorabila, fiind asezata in zona de campie piemontana, importanta pentru agricultura, in apropierea municipiului Brasov, la intersectia unor importante cai de comunicatie de-a lungul Ghimbaselului, toti acesti factori permitand o dezvoltare armonioasa din punct de vedere economic.

    Populatia:

    Total locuitori: 5112
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 28.08 km2

  •  

    Data nasterii:  18.02.1955
    Studii/Profesie:  Liceul Agricol Budila
    profesie: tehnician agricol
    Stare civila:  casatorit
    Copii:  2
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PSD
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     1992
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:  primariagh@artelecom.net
    Website:
    Realizari

  • Zilele Ghimbavului simbolizeaza sarbatoarea traditiilor si obiceiurilor locale, fiind un prielnic moment de reafirmare a trecutului istoric al orasului, trecut care trebuie sa fie cunoscut si transmis mai departe, mai ales in conditiile în care izvoarele istorice care îl demonstreaza sunt putine la numar, o parte dintre acestea fiind distruse în timp.

    Fiecare societate îsi stabileste prioritatile cu privire la ceea ce se învata în scoala. Trecutul este însa unul singur. Acesta continua sa existe si în prezent numai daca vorbim despre el, în momente ca acesta, de sarbatoare a existentei noastre.

    Zona în care locuim astazi a fost populata înca din epoca fierului când, pe malul Ghimbaselului, exista o asezare dacica, specifica civilizatiei primei vârste a fierului. Pe o arie larga din zona a fost descoperita o mare cantitate de ceramica dacica, fapt ce vine sa accentueze ideea ca aici au locuit stramosii nostri, daco-getii.

    Conform traditiei, prima asezare a fost la ,,Câmpsor,, pe locul aerodromului. Satul si-a schimbat apoi locul, pe malul Ghimbaselului, fiind cunoscut si sub numele de satul de pe lânga salcii. Acest lucru explica si denumirea germana a Ghimbavului si anume Weidenbach (râul cu salcii).

    Originea asezarii actuale a Ghimbavului este legata de prezenta cavalerilor teutoni în tara Bârsei intre anii 1211 – 1225 si de colonizarea sasilor în zona în secolul al XIII-lea. Cavalerii teutoni au fost colonizati de catre regale maghiar Andrei al II-lea cu scopul de a apara Transilvania de invazia cumanilor si de a contribui la catolicizarea românilor. Cavalerii teutoni au instituit în Transilvania o organizare în cinci centurii,împartite la rândul lor în decurii. O centurie cuprindea câte o suta de gospodarii, în timp ce o decurie cuprindea zece gospodarii. Una dintre cele cinci centurii este atestata documentar pe cursul râului Ghimbasel, cuprinzând decuriile Râsnovului, Cristian si Ghimbav.

    În ceea ce priveste colonizarea sasilor în zona, aceasta a avut loc în secolul al XIII-lea, pe un fond de populatie româneasca, in conditiile stapânirii regalitatii maghiare asupra Transilvaniei. La venirea în sat, sasii primeau pamânt pentru casa si gradina, restul pamântului fiind împartit în mod egal, pastrându-se organizarea specifica obstilor satesti. Sasii au convietuit cu românii care se aflau în sat la venirea lor si care le lucrau pamânturile.

    Despre românii din Ghimbav, conform traditiei, se stie ca primii localnici au fost cei din familia Comsa(veniti din zona Fagarasului) si cei din familia Poenarilor (veniti din Poiana Marului). Familiile românilor locuiau pe malul drept al Ghimbaselului, în timp ce pe malul stâng se afla cetatea sasilor.

    Influentele sasesti se resimt în actualul oras, Ghimbavul de astazi având tipologia asezarilor sasesti, cu mai multe strazi largi, paralele, de-a lungul unui curs de apa.

    Prin Ghimbav, prin vadul peste apa Ghimbaselului se spune ca exista un drum care lega Brasovul de Sibiu si care trecea si pe lânga Cetatea Neagra din Magura Codlei, drum care era cunoscut sub numele de ’’drumul sasilor’’, fapt ce poate fi pus în legatura cu activitatea comerciala pe care o desfasurau acestia.

    Cronicile sasesti sunt cele care ofera informatii despre începuturile Ghimbavului. Aflam astfel ca pâna la invazia tatara din 1241 s-au finalizat constructiile bisericesti din piatra concepute de cavalerii teutoni. În secolul al XIII-lea a fost construita Biserica Saseasca, purtând amprenta stilului gotic.

    Invazia tatara din 1241 nu a fost singura, orasul fiind devastat de alte doua invazii în anul 1285 si în anul 1345.

    Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea documentele referitoare la Ghimbav se înmultesc. În doua documente datând din anii 1355 si 1377 este mentionat satul liber sasesc Ghimbav ca facând parte din districtul Brasov. Apartenenta este cel mai bine demonstrata de simbolul Ghimbavului pe care-l foloseau sasii, anume un trandafir înfipt într-o inima, semnificând Ghimbavul înfipt în inima Tarii Bârsei.

    În contextul invaziilor turcesti, într-un document din anul 1420, regele maghiar Sigismud de Luxemburg îi sfatuia pe locuitorii Ghimbavului sa se alature celor din Sânpetru, Harman si Bod si sa ajute la ridicarea zidurilor de aparare ale cetatii Brasovului. Dupa acest moment, a fost ridicat si zidul bisericii sasesti, zid de piatra si caramida care era prevazut cu sant de aparare umplut cu apa de jur împrejur. În zona de sud-est exista un pod de trecere aparat de un masiv turn de poarta. Noua cetate astfel creata avea sapte turnuri din care s-au pastrat cinci. Se stie ca aceasta cetate nu a fost niciodata cucerita prin asalt, fiind predata de doua ori de bunavoie. Prima data a fost predata în anul 1611 principelui Gabriel Bathory în schimbul promisiunii ca locuitorii nu vor fi supusi jafului. Cetatea a fost apoi recucerita de Michael Weiss din Brasov care a redat-o locuitorilor. Dupa ce a fost incendiata de un fulger în anul 1642, cetatea a mai fost predata odata tatarilor în anul 1658, în drumul lor catre Austria unde urmau a-i ajuta pe turci. Tatarii au incendiat cetatea si satul si au luat ostatici. Cronicile ne informeaza ca o parte din ostatici au fost rascumparati de brasoveni, o parte au fost vânduti sub zidurile Sibiului, 65 au scapat prin fuga, iar restul au fost omorâti. Prin viu grai s-a transmis ca atunci pentru un copil de 2-3 ani s-au platit 4 potcoave.

    Începând cu 1686, cetatea si biserica au fost refacute, cunoscut fiind ajutorul unei femei din Brasov, numita Schmidt, care a facut danii pentru reconstructie. Proviziile si lucrurile de valoare se aflau în interiorul cetatii, unde fiecare cetatean avea o casuta mica pe lânga zid. Casele din curtea bisericii au fost demolate în secolul XX.

    În ceea ce-i priveste pe românii din Ghimbav, acestia nu au fost atestati documentar pâna la 1700, motiv pentru care nu se cunosc prea multe despre modul lor de viata. În anul 1700, când a fost mentionat prima data elementul românesc, existau circa 30 de familii de români, numarând aproximativ 150 de suflete. Ei se ocupau cu pastoritul sau lucrau în dijma sau cu ziua pe pamânturile sasilor.

    Începând cu anul 1783 a fost construita biserica româneasca din dania unui negustor brasovean, numit Ioan Boghici. Se stie ca românii luptau pentru înfiintarea unei scoli românesti, pe care într-un final au obtinut-o în localul cazarmii de cavalerie. Primii dascali din Ghimbav care au predat în limba româna au fost Stoica Ion si Stoica Irimie, urmati de Popa Neculaie. Din relatarile batrânilor reiese ca acestia au început activitatea pe la 1820, tinând scoala în casele lor. Cursurile se tineau iarna, când încetau muncile, elevii învatând Bucoavna. Pe la 1848 a fost pusa o încapere la dispozitia scolii, când învatator era Nicolae Popovici, unul dintre oamenii de seama ai Ghimbavului.

    Secolul XX a adus transformari semnificative în viata ghimbasenilor, prin dezvoltarea industriei si aparitia primelor fabrici: fabrica de mucava în anul 1921 si filatura de lâna.

    Am prezentat un scurt istoric al orasului Ghimbav, al carui trecut este foarte bine simbolizat prin stema sa. Stema Ghimbavului are forma unui scut antic, triunghiular, având în centru un glob cu cruce, însemnul Ghimbavului medieval. În partea superioara, cartierul unu, stema cuprinde simbolul Sfântului Petru, patronul Bisericii din Ghimbav, continuând cu o parte acoperita cu smalt rosu, cartierul doi, simbol al curajului si maririi. În partea inferioara, cartierul trei, este înfatisata stema medievala a Transilvaniei, cu cele sapte cetati.

    Toate acestea demonstreaza încarcatura istorica a orasului nostru, pe care trebuie sa o purtam în suflete, asa cum înaintasii nostrii au stiut sa pastreze traditiile si obiceiurile, lasându-le mai departe drept cea mai pretioasa mostenire.

    Ghimbavul a fost menționat pentru prima dată în anul 1342[1], an în care probabil a fost fondat de coloniști germani. Din anul 1422, la fel ca toată Țara Bârsei, așezarea aparținea pământului crăiesc.[4] Multe secole la rând, locuitorii au fost în mare parte sași.

    Dealungul anilor, Ghimbavul a fost de multe ori grav avariat. În anii 1422 și 1658 de către invaziile turcești, în 1469 și 1586 de dezastre incendiare, în anul 1599 de către trupele de domnitorului Mihai Viteazul, în 1602 de soldații trupelor habsburgice ale lui Gheorghe Basta și în anul 1611 de către principele Transilvaniei Gabriel Báthory. După devastarea și depopularea din anul 1422, regele Sigismund de Luxemburg a renunțat timp de zece ani la impozite pentru a încuraja popularea așezării.

  •  Orasul Ghimbav este asezat in partea centrala a tarii, avand urmatoarele coordonate geografice: 45 grd 39 min lat. N. 25 grd 36 min long. E. Orasul Ghimbav este situat la 7 km vest de municipiul Brasov pe drumul national DN 1 si calea ferata Brasov – Sibiu. Aflat la o altitudine medie de 535 m, localitatea ocupa o suprafata de 28,9 kmp, pe care traieste o populatie de 5100 de locuitori. Ghimbav (în dialectul săsesc Wedjebich, Vedjembiχ, în germană Weidenbach, Wiedenbach, în maghiară Vidombák) este un oraș din județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 5.112 (2002) locuitori. Este situat în zona de câmpie piemontană, importantă pentru agricultură, în apropierea municipiului Brașov, pe drumul european E68, calea ferată de la Brașov la Făgăraș, la intersecția unor importante căi de comunicație de-alungul râului Ghimbășel. Una din întreprinderile aeronatice ale României, situată în acest oraș, este uzina IAR Ghimbav care produce elicopterul IAR 330, elicopter de tip Puma, fabricat sub licență. Orasul nu dispune de suprafete impadurite, in afara tufisurilor si salciilor aflate pe cursul raurilor. Reteaua hidrografica este formata din doua rauri: – Ghimbaselul care strabate orasul – Barsa care delimiteaza spre vest aria orasului Ghimbav de cea a orasului Codlea, ambele avand un debit mic si facand parte din bazinul hidrografic superior al Oltului. Clima orasului Ghimbav este temperat continentala, cu o temperatura medie anuala de 8 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor este 780 mm. Flora este specifica depresiunilor intramontane din zonele temperat continentale. In general fauna nu difera mult de cea din restul tarii, cu precizarea ca fauna cinegetica lipseste. Localizarea orasului este favorabila, fiind asezata in zona de campie piemontana, importanta pentru agricultura, in apropierea municipiului Brasov, la intersectia unor importante cai de comunicatie de-a lungul Ghimbaselului, toti acesti factori permitand o dezvoltare armonioasa din punct de vedere economic. Localitatea nu dispune de suprafete impadurite, in afara tufisurilor si salciilor aflate pe cursul raurilor. Flora este specifica depresiunilor intramontane din zonele temperat continentale. In general fauna nu difera mult de cea din restul tarii, cu precizarea ca fauna cinegetica lipseste. Reteaua hidrografica este formata din doua rauri: – Ghimbaselul care strabate localitatea – Barsa care delimiteaza spre vest aria localitatii Ghimbav de cea a municipiului Codlea. Clima orasului Ghimbav este temperat continentala, cu o temperatura medie anuala de 8 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor este de 780 mm. Localizarea este favorabila, fiind asezata in zona de campie piemontana, importanta pentru agricultura, in apropierea municipiului Brasov, la intersectia unor importante cai de comunicatie de-a lungul Ghimbaselului, toti acesti factori permitand o dezvoltare armonioasa din punct de vedere economic.
  •  Gradinite de copii …… 1
    Personal didactic …… 6

    Scoli din invatamantul primar si gimnazial …… 1
    Personal didactic …… 38
    Sali de clasa si cabinete scolare …… 16

    •Locul I la concursul national „Memoria holocaustului” , Oradea, iulie 2008.
    Echipaj format din Iulia Buzdugan si Tache Cosmin, cls. a VII-a A, indrumatror prof. Roxana Motoroiu.
    •Mentiune la concursul national de chimie „Chimexpert”, Ploiesti februarie 2009.
    Eleva Stanga Andreea, cls a VII-a A, indrumator prof. Cristina Nicolaescu.
    •Vicecampion national la campionatul national individual de lupte libere, categoria copii, Baciu Paul, cls. a VIII-a B, legitimat la CSS Dinamo Brasov.
    Locul II la „Cupa Romaniei” – dans sportiv, Brasov, septembrie 2008, eleva Geta Barsan, clasa a VII-a A, legitimata la „Fan Dance Club” Brasov.
    •Rezultate deosebite la concursul national „Cangurul lingvistic” – limba engleza, obtinute de elevii claselor a IV-a, profesor Delia Chivarean
    • In 2002:
    – echipa de baschet fete a obtinut locul II la finala pe tara
    – echipa de fotbal clasele III-IV a obtinut locul III pe tara
    – echipa de fotbal clasele VII-VIII a obtinut locul VI pe tara
    – locurile V si VII la atletism la clasele III-IV
    • In 2001 la concursul de aruncare a mingii de oina, elevul Popa Alexandru a devenit campion national cu un nou record pentru copii de 72,80 m.
    • Locul I in 1998 la concursul national de la Poiana Pinului Buzau intitulat „Educatie rutiera, educatie pentru viata”.
    • Locul III in 1997 la concursul national de la Poiana Pinului Buzau intitulat „Educatie rutiera, educatie pentru viata”.
    • Locul II in 1994 la concursul national de la Dej intitulat „Cea mai buna patrula scolara de circulatie”.
    Activitati deosebite:

    „Targul Pastelui” editiile I si a II-a, aprilie 2008 si 2009.
    „Intalnirea sasilor ghimbaseni” – prezentarea scolii de ieri si de astazi, august 2008.
    „Intalnire cu Razvan Lucescu”, octombrie 2008.
    Omagierea Zilei Nationale, manifestare culturala in central orasului, 1 Decembrie 2008.
    „In asteptarea Craciunului”, spectacol la Biserica Evanghelica Ghimbav, decembrie 2008.
    „Omagiu poetului Mihai Eminescu”, 15 ianuarie 2009, invitat poeta Anca Papana.
    „Cu si despre noi” – revista Scolii Generale Ghimbav, numarul 1, martie 2009.
    Vizitarea Parlamentului Romaniei, martie 2009.

    Dotare scoala generala:
    Laborator de informatica cu 14 calculatoare performante legate in retea si conectate la Internet + 2 videoproiectoare, tabla „Smart”, platforma AEL, doua baze sportive moderne si un parc al scolii.

    Corpurile scolii generale au fost renovate in 2004 in colaborare cu Banca Mondiala si Consiliul Local Ghimbav, iar doua corpuri de cladire vechi au fost renovate in vara anului 2008.

  •  Portul popular

    Portul romanilor era simplu dar frumos. Barbatii purtau camasi albe, cioareci albi si brau lat tesut sau din piele, incheiat cu 3 catarame de metal. Peste camasa se purta un ilic negru din stofa groasa.
    In picioare purtau opinci, apoi ghete cu eltic, mai tarziu au aparut cizmele. Pe cap, vara purtau palarii negre cu calota rotunda si borul mare si iarna caciuli de blana de miel sau de oaie. Femeile purtau bluze de panza alba si fuste de culoare inchisa, crete, peste care prindeau un sort de lucru. In zilele de sarbatoare purtau fuste lungi de culoare inchisa si un sort din material lucios si bogat incretit. In perioada rece purtau o scurteica stransa in talie, tot de culoare inchisa, cu mansete si cu guler de blana. In zi de sarbatoare femeile mai in varsta purtau pe cap broboade de culoare inchisa, iar cele tinere o marama alba de borangic cu alesaturi frumoase. In picioare purtau ghete inalte incheiate in parti cu mai multi nasturi.

    Portul sasesc este diferentiat pe varste. Tineretul purta culori deschise, iar varstnicii culori inchise. Portul femeilor este brodat cu fir de aur, iar cele mai in varsta poarta costume cu broderii de margele negre. Barbatii poarta camasi albe brodate cu negru si cravate brodate cu flori de camp. Batranii poarta la sarbatori manta de culoare inchisa si snur verde, iar manecile cu mansete rosu inchis, cu filete de metal auriu.

    Obiceiuri si traditii

    Unul dintre cele mai importante obiceiuri a fost si este nunta.
    Cu o duminica inaintea nuntii, baieti si fete imbracati in costume populare, anuntau nunta in sat si faceau invitatiile. Cei invitati aduceau a doua zi la casa mirilor lapte, unt, oua, gaini pentru care primeau fiecare o bucata de paine de casa. Duminica era nunta, se manca la casa vecinilor, care erau obligati sa asigure tot serviciul, iar dansul se desfasura intr-o sala a comunei. In timpul petrecerii mireasa disparea si se imbraca in portul de femeie. Mirele, cu tot alaiul, cu muzica si cu 46 de tineri calari in fata alaiului, imbracati in costume populare, cautau mireasa disparuta. Dupa ce o gaseau, o prezentau satului prin plimbarea facuta pe strazile lui.

    O traditie o reprezinta si carnavalurile organizate de sasi.
    Acestea se desfasoara in lunile ianuarie si februarie. Toate carnavalurile au o tema iar mastile cele mai reusite sunt premiate.

  •  La inceputul secolului XX cea mai importanta ramura a economiei era agricultura. Tot atunci au aparut mestesugurile, care trebuiau sa asigure inventarul agricol si intretinerea lui.
    In 1913 se introduce curentul electric, la 5 ani dupa ce prin comuna a trecut primul tren pe o cale ferata cu gabarit normal dar cu profil usor.
    In 1919 apare primul atelier mecanic in ulita Targului, ceea ce demonstreaza ca economia agricola s-a situat in acea perioada pe o treapta mai avansata. O initiativa noua vine in 1921 sa aduca prima unitate industriala pe raza comunei – fabrica de mucava. In 1938 apare o alta intreprindere, de data aceasta cu profil textil.
    Sectorul industrial in orasul Ghimbav este foarte dezvoltat, plasandu-se printre primele din judet si chiar din tara.

    Pe teritoriul orasului isi desfasoara activitatea mai multe unitati economice cu capital de stat sau privat, cum sunt:

    Intreprinderea Aeronautica Romana (IAR)
    Filatura de lana „TRANSILANA”
    Fabrica de cartoane si ambalaje „ECOPACK”
    Fabrica de prelucrare a lemnului „FOREX”

    Relansarea industriei se poate face prin modernizare si cresterea productivitatii, a calitatii si in final a competitivitatii, in vederea castigarii pietelor de desfacere interne si mai ales externe.
    Din datele statistice 1998-2000 furnizate de Directia Judeteana de Statistica Brasov suprafetele agricole cultivate, productiile agricole, numarul de animale si productiile de carne sunt urmatoarele:

    • Suprafata cultivata cu grau si secara – ha …… 243
    • Productia totala de grau si secara – tone …… 1099
    • Suprafata cultivata cu porumb boabe – h ……a 26
    • Productia totala la porumb boabe – tone …… 53
    • Suprafata cultivata cu cartofi – ha …… 222
    • Produtia totala de cartofi – tone …… 4985
    • Suprafata cultivata cu sfecla de zahar – ha …… 41
    • Productia totala la sfecla de zahar – tone …… 570
    • Suprafata cultivata cu legume – ha …… 25
    • Productia totala de legume – tone …… 275
    • Productia de fructe – total – tone …… 6
    • Bovine – total capete …… 310
    • Bovine in gospodariile populatiei …… 310
    • Porcine – total capete …… 526
    • Porcine in gospodariile populatiei …… 427
    • Ovine – total …… 1455
    • Ovine in gospodariile populatiei …… 1455
    • Pasari – total capete …… 3670
    • Pasari in gospodariile populatiei …… 3670
    • Productia de carne (sacrificari) – total – tone gr. vie …… 172
    • Productia de lapte vaca si bivolita – total – hl ….. 5269
    • Productia de lana – kg fizic …… 2530
    • Productia de oua – mii bucati …… 481

  •  Biserica fortificatǎ „Sf. Petru” a sașilor. O Bisericǎ evangelicǎ tipicǎ pentru regiunea Brașovului înconjuratǎ de ziduri masive. Aceastǎ formǎ de bisericǎ a fost construitǎ pentru apǎrarea locuitorilor satului în caz de atac. Baza zidurilor dateazǎ din secolul al XV-lea.Fortificația a fost de formă circulară, înconjurată de un șanț cu apa care era alimentat de Ghimbășel. Accesul la Biserica fortificată era în sud-estul acesteia pe un pod mobil.
    În anul 1876 în locul turnului cu intrarea în cetate a fost construită primăria Ghimbavului, și fortificația s-a ruinat în ultimii decennii.
    În Ghimbav s-a inaugurat în anul 2009 pe drumul spre Cristian o Biserică Ortodoxă nouă, cu un acoperiș aurit, unică în România.

    Obiectiv memorial

    Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe și a fost dezvelit, în anul 1920, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Ulterior s-a adăugat o placă de marmură în memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este realizat din beton mozaicat, iar împrejmuirea este asigurată de un gard acoperit cu tablă. Pe două plăci de marmură sunt înscrise numele eroilor.

  • Spital:

    În oras exista doua farmacii, una fiind situata în curtea Primariei iar alta pe strada Morii. Exista de asemenea si o farmacie naturista situata pe strada Lunga.
    Ca proiect de viitor se intentioneaza infiintarea unei policlinici.

    Politie:
    Pompieri:
    Altele:

  •  
  • Carnavalurile organizate de sasi

    Zilele orasului Ghimbav (in primul weekend dupa Sf. Petru si Pavel)

    Festival dedicat sarbatorilor de iarna

    Festival istoric inspirat din istoria, legendele si traditiile Ghimbavului – Wiedenbach august

  • •    Extindere si mansardare scoala generala Ghimbav
    Status: Neinceput
    Tip: Resurse proprii
    •    Construire baza de agrement
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Construire cresa
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare prin parteneriat public privat
    •    Construire locuinte sociale
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare guvernamentala
    •    Extinderea utilitatilor in zona Livada
    Status: Neinceput
    Tip: Finantare guvernamentala
    •    Modernizarea tramei stradale in Cartierul Florilor
    Status: Neinceput
    Tip: Resurse proprii

     

     

  •  
  •