Primaria Orasului Hirlau

Categorie
Judetul Iasi
  • Judet: Iasi
    Localitate: Harlau
    Adresa:  STR. MUSATINI NR. 1, COD POȘTAL 705100
    Telefon:  0232720777; 0232720412
    Fax:  0232720777; 0232720412
    E-mail:  primariahirlau@yahoo.com
    Website:  www.primaria-hirlau.com
    Primar:  Cernescu C. Constantin

    Pozitionare:

    Orasul Hîrlãu este situat în nord-estul tãrii, la întretãierea paralelei de 47°26′ latitudine nordicã cu meridianul de 26°54′ longitudine esticã. Începând din anul 1968, Hîrlãul face parte din judetul Iasi, ocupând în cadrul acestuia o pozitie nord-vesticã.
    Orasul este asezat în aria de contact a Podisului Sucevei (sectorul mai înalt cunoscut sub numle de Masivul Dealul Mare-Hîrlãu) cu Câmpia Moldovei.
    Vatra orasului s-a dezvoltat în partea de nord a Depresiunii Hîrlãu, pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de confluenta pârâului Nicolina. Dealurile din jur (Dealul Pietrosu-205m, dealul Foisor-320m, dealul Pietrãria-380m, dealul Viilor-186m, dealul lui Vodã-313m, dealul Basaraba-421m, dealul Sângeap-408m) conferã oraºului Hîrlãu valente strategice.
    Teritoriul administrativ al orasului se învecineaza la N cu comuna Deleni, la S si SE cu comuna Scobinti, iar la V cu comuna Siretel.

    Suprafata administrativã a orasului este de 4036 ha din care 525ha intravilan.

    Accesibilitate:
    Orasul este strabatut de DE 58, fiind la 28km de orasul Tg. Frumos si 48km de Municipiul Botosani.
    Orasul Hîrlau este la capatul liniei ferate Podu Iloaiei-Hîrlau. (41km).
    Populatia; resurse umane si piata fortei de munca:
    Populatia totala în anul 2011 era de 10.500 locuitori.
    Numarul de gospodarii – 3600, din care 1616 la bloc cu 3160 persoane, restul la case.

    Populatie activa: 4335 din care agricultura 838; industrie 1220, constructii 228, comert 366, sanatate 414, învatamant 272, altte activitati 745

    Retea hidrografica:
    Teritoriul orasului Hîrlau este strabatut de raul Bahlui. In amonte este contruit un baraj de acumulare, lacul constituind una dintre sursele de alimentare cu apa potabila a orasului.

    Populatia:

    Total locuitori: 10500
    Nationalitate:  romana
    Religie:

    Suprafata: 40.36 km2

  • Data nasterii:  06.06.1950
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PSD
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:  0232720777; 0232720412
    E-mail:  primariahirlau@yahoo.com
    Website:
    Realizari

  • Hirlaul a avut un rol deosebit in zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce il atesta documentele si evenimentele legate de acest frumos si stravechi plai romanesc.
    Aici se afla inca de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, mama domnitorului Petru I. Musat; aceasta este prima atestare documentara a Hirlaului.
    Importanta sa a crescut mult in vremea lui Stefan cel Mare si Sfint, care la 1486 reface din temelii curtea palatului domnesc, iar sase ani mai tirziu, in 1492, ii adauga o adevarata bijuterie arhitectonica – Biserica Sf. Gheorghe – primul monument cu un fastuos decor pictat in exterior pe vremea lui Petru Rares.

    La 12 iulie 1499, Stefan incheie tratate de pace cu polonii si le semneaza, alaturi de regele Ioan Albert  la Hirlau, ceea ce dovedeste atit consacrarea victoriilor pe cimpurile de lupta ale marelui voievod, un adevarat triumf diplomatic, cit si dezvoltarea deosebita a tirgului in acea perioada.
    Ilustrul fiu al lui Stefan, Petru Rares, este proclamat domn la Hirlau de catre Sfatul Tarii Moldovei. In timpul domniei lui Radu Mihnea, Hirlaul devine chiar oras resedinta domneasca, aici gasindu-si sfirsitul, in ianuarie 1626, insusi domnitorul.
    Hirlaul are o istorie zbuciumata, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tatari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri. De asemenea, el a fost si centrul unor rascoale si miscari taranesti, cum au fost cele din 1831, 1907.
    În anul 1950, urmare a copierii modelului sovietic de administratie, Hîrlaul devine resedinta unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii lasi, dar pierde statutul de oras, recapâtându-l în anul 1968, când noua împartire administrativ-teritoriala, mai apropiata de traditii, îl arondeaza la judetul lasi.

  •   Orasul Hîrlãu este situat în nord-estul tãrii, la întretãierea paralelei de 47°26′ latitudine nordicã cu meridianul de 26°54′ longitudine esticã. Începând din anul 1968, Hîrlãul face parte din judetul Iasi, ocupând în cadrul acestuia o pozitie nord-vesticã. Orasul este asezat în aria de contact a Podisului Sucevei (sectorul mai înalt cunoscut sub numle de Masivul Dealul Mare-Hîrlãu) cu Câmpia Moldovei. Vatra orasului s-a dezvoltat în partea de nord a Depresiunii Hîrlãu, pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de confluenta pârâului Nicolina. Dealurile din jur (Dealul Pietrosu-205m, dealul Foisor-320m, dealul Pietrãria-380m, dealul Viilor-186m, dealul lui Vodã-313m, dealul Basaraba-421m, dealul Sângeap-408m) conferã oraºului Hîrlãu valente strategice. Teritoriul administrativ al orasului se învecineaza la N cu comuna Deleni, la S si SE cu comuna Scobinti, iar la V cu comuna Siretel. Suprafata administrativã a orasului este de 4036 ha din care 525ha intravilan. Accesibilitate: Orasul este strabatut de DE 58, fiind la 28km de orasul Tg. Frumos si 48km de Municipiul Botosani. Orasul Hîrlau este la capatul liniei ferate Podu Iloaiei-Hîrlau. (41km). Populatia; resurse umane si piata fortei de munca: Populatia totala în anul 2011 era de 10.500 locuitori. Numarul de gospodarii – 3600, din care 1616 la bloc cu 3160 persoane, restul la case. Populatie activa: 4335 din care agricultura 838; industrie 1220, constructii 228, comert 366, sanatate 414, învatamant 272, altte activitati 745 Retea hidrografica: Teritoriul orasului Hîrlau este strabatut de raul Bahlui. In amonte este contruit un baraj de acumulare, lacul constituind una dintre sursele de alimentare cu apa potabila a orasului.
  •  Institutii publice:
    –    2 scoli generale
    –    1 colegiu national
    –    1 liceu tehnic
    –    3 gradinite
  • Pe teritoriul Orasului exista un inmportant zacamant de argila, in cantitate suficienta si cu caracteristici foarte bune pentru fabricarea caramizii.

    Zona agricola, de pe raza orasului dar si de pe teritoriul este destul de bine reprezentata. Proprietarii de terenuri agricole sunt grupati in asociatii, ceea ce are ca rezultat o productie agricola suficienta pentru a fi si comercializata. Fermierii produc cereale, legume, fructe.

  •  
  • Orasul Hirlau are rol de centru economic, social, cultural, administrativ…., deservind alte 10 localitati arondate la serviciile existente in localitate (judecatorie, parchet, spital, licee, trezorerie, finatele publice, serviciul de evidenta a persoanelor…etc)
    Agenti economici la data de 31.12.2006: 150 cu un numar mediu de salariati de 1541, din care:
    –    10 pe domeniul agricultura, piscicultura, silvicultura
    –    16 industrie usoara (imbracaminte, incaltaminte, mobilier, tamplarie)
    –    14 unitati de desfacere a produselor engross
    –    72 unitati comert cu amanuntul
    –    15 baruri
    –    40 taxi
    –    10 alte servicii

  • Dezvoltarea economica a orasului a permis realizarea sau pastrarea unor obiective de interes turistic. Astfel, printre obiectivele turistice situate pe raza orasului Hirlau sau in imprejurimile sale se pot enumera cele care se leaga in primul rind de prezenta marilor voievozi ai Moldovei pe aceste meleaguri.
    Vestigii istorice:
    Curtea Domneasca Hîrlău – atestata pentru prima data in anul 1384 este inclusa pe lista monumentelor istorice de interes național si a fost reclădita intre 1486 – 1624. Aici a locuit Doamna Margareta (Musata), mama domnitorilor Petru I Musat (1375 – 1391) si Roman I Musat (1391 – 1392); Poziționat central in cadrul Moldovei medievale, Hîrlău, a avut o dezvoltare rapida in timpul domniei lui Ștefan cel Mare, aici au locuit si urmașii domnitorului Ștefan cel Mare, in special Petru Rareș. Rolul curții domnești s-a diminuat când capitala Moldovei a fost mutata la Iași. Intre 1923 – 1931 au fost efectuate sapaturi arheologice, sub conducerea Virgil Draghiceanu, continuate de Alexandru Andronic si Stela Cheptea. Curtea Domneasca avea forma rectangulara si se întindea pe o suprafața de 1 ha. Inca se mai pot observa fundațiile a sase încăperi, având lungimea intre 8 -10 m si lățimea de 6 – 7 m, coridoare si alte camere mici. In partea de nord – vest este amplasata o fântâna interioara cu diametrul de 2 m, sub zidurile estice se afla doua pivnițe din piatra si cărămida, cu bolti sub forma de ogiva gotica. Zidurile curții domnești au fost consolidate si restaurate, intenționându-se amenajarea unui muzeu ce cuprinde obiecte descoperite in perimetrul arheologic.
    Curtea Domneasca Cotnari, este situata pe teritoriul satului Cotnari, la 10 km sud de Hirlau. Perioada aproximativa de construcție este in preajma secolelor XV – XVI. cercetătorii si-au dat seama de existenta curții si datorita denumirii bisericii din localitate – Sfânta Parascheva Domneasca (1496). Construcția s-a destrămat in timp, dar dovada a existentei sale stau hrubele care sunt de fapt pivnițele domnești.
    Situl arheologic Dealul Catalina, este situat pe raza localității Cotnari. Primele sapaturi arheologice au fost efectuate in anul 1967 astfel fiind descoperite urme de locuințe datând din neolitic. Cea mai importanta descoperire este o cetate traco – getica din secolele IV – III I. Hr. Cetatea avea ziduri masive pentru apărarea împotriva atacurilor barbare, zidurile sunt de tipul Murus Dacicus, clasice pentru poporul dac. Prin descoperirile făcute s-a demonstrat ca cetatea era un puternic centru militar. Alte descoperiri sunt: obiecte din fier, cuțite, topoare, obiecte din bronz, ceramica
    Situl arheologic Cucuteni, situat la 500 m de localitatea Cucuteni, pe șoseaua Baiceni – Cucuteni, la aproximativ 25 km sud de Hirlau. Vestigiile datează din secolul al IV – lea i. Hr (Latene timpuriu). Descoperiri: vatra situata la adâncimea de 0,50 m, la baza stratului brun – negricios, stratul de arsura fiind sub 15 cm; ceramica; in anul 1976, a fost studiata o movila de pământ ce s-a dovedit a fi mormânt de incinerație daco – getic,  construcția avea dimensiuni de 1,50 m si diametrul exterior de 2 m. Inventarul acestui prim mormânt cuprindea: oase calcinate depuse pe o amenajare din lespezi de piatra, cărbuni, vârf de săgeata de bronz, de tip scitic, fragmente de la doua vase, unul de calitate superioara, lucrat la roata, al doilea, creat cu mana si decorat cu motive in relief. Ulterior a fost studiata o a doua movila, având dimensiuni de – înălțimea de 3 m si diametrul de 35 m, compusa din: lespezi de piatra, sub care se forma o incinta de forma rectangulara, cu zidul de piatra înalt de peste 3,5 m si cu diametrul maxim, in partea superioara, de 10 m. La baza incintei, pe un pavaj de calcar, era amplasat mormântul principal. inventarul tumulului cuprinde: patru pandantive bivale lucrate din foaie de argint aurit, mărgele sferice din pasta calcaroasa alb – gălbuie, fragmente de căni si castroane din pasta cenușie, cu luciu la exterior, lucrate la roata, cu toarta supraînălțata; alte fragmente provin de la vase din pasta fina, de factura greaca, cu decor pictat. Pe lângă mormântul principal, s-au găsit alte trei morminte secundare, de incinerație, cu inventar identic.
    In anul 1984 a fost înființat Muzeul arheologic Cucuteni, cu scopul de a proteja necropolele descoperite.

    Obiective religioase:
    Biserica „Sf. Gheorghe”, podoaba arhitecturala a orașului Hîrlau, este si unul dintre cele mai reușite monumente ale epocii lui Ștefan cel Mare. Pisania de la intrare, în slavona, are următorul cuprins: „Binecinstitorul si de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit acest lăcaș întru numele sfântului si slăvitului mare mucenic si purtător de biruința Gheorghe, care s-a si început a se zidi în anul 1700 (1492), luna mai 30 si s-a sfârșit în același an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 30 si sadele curgător”. Înfatisarea actuala este rezultatul restaurărilor făcute de arhitectul francez E.A.Lecomte de Nouy si arh. C.Baicoianu între 1897-1904, urmate de cele din 1926-1929 si 1954, de mai mica amploare, care au introdus modificări regretabile.
    Din punct de vedere arhitectonic, biserica este o îmbinare între stilul bizantin si cel gotic, prezentând un plan treflat cu pronaosul dreptunghiular, naosul triconic, deasupra căruia se înalta o turla si altarul, iar prin dimensiuni (lungime interior-21,50 m, lungime exterior-24,10 m, latime interior-5,70 m, latime exterior 8,40 m, latime în dreptul absidelor laterale-12 m, înălțime la streasina-9 m, înălțime la calota turiei-21,50 m, înălțimea turlei la exterior-26 m, raportul lungime/latime fiind de 3,7), întărește impresia de suplețe si eleganta. La exterior, biserica era inițial decorata cu piatra de cariera, dar în timpul lui Petru Rareș a fost pictata. De altfel, este cea mai veche biserica din Moldova care a avut pictura exterioara, însa cu timpul s-a deteriorat si în 1791, cu ocazia unor lucrări de reparații efectuate de spătarul Mihai Racovita, a fost tencuita si văruita. În 1897, cu ocazia restaurării, tencuiala, care încă nu căzuse, a fost înlăturata complet, putându-se desluși programul iconografic exterior.
    Biserica „Sf. Dumitru” ctitorita de Petru Rareș in anul 1542, reprezintă prin îmbinarea armonica a stilului bizantin cu cel gotic un alt punct de atracție turistica a localității.
    – Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Feredeni, comuna Deleni – construita in 1790, care face parte din Ansamblul moșiei Crupenski, fiind ctitorita de Iordache Crupenski  (găzduiește moaștele Sf. Gheorghe)
    – Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Deleni, a fost construita in anul 1679 de către Marele Vistiernic Toderascu Cantacuzino.
    – Schitul Lacuri situat in codrii Delenilor construit in anul 1724 de către Marele Vistiernic Iordache Cantacuzino
    – Ruinele hanului din satul Deleni construit in sec. al XVIII-lea de către Grigore Ghica Vodă
    • Podul lui Ștefan cel Mare
    • Vestigiile arheologice de la Cucuteni

    Rezervații naturale de interes național:
    – Lacul de acumulare Pîrcovaci – rezervație naturala de interes național – de tip acvatic cu o suprafața totala 50 ha, bazinul de colectare a apelor din complexul Pîrcovaci are o suprafața de 180 km, majoritatea împădurita. In aceasta zona exista 5 izvoare minerale, 2 cu debit foarte mare (1000 l/zi), cu ape oligometalice, benefice persoanelor cu afecțiuni gastrice. Lacul, pe langa rolul de a alimenta orașul Hirlau are ca scop si protejarea unor specii ca: păstrăv, caras, crap, sânger, novac, clean si scobar;

    – Rezervația naturala Pădurea Humosu situata in apropierea comunei Deleni, in partea de nord – est a masivului păduros Dealul Mare – Hîrlău, intre pâraiele Dracului la sud si Valea Larga la nord, județul Iași este amplasata la altitudinea de 410 – 470 m si se prezintă ca un interesant codru secular de fag, instalat pe un sol brun – roșcat de pădure. Arborii sunt dispuși pe doua etaje: primul cu o longevitate de aproximativ 160 de ani, tulpinile având diametrul de 60 cm si al doilea cu vârsta de 60 de ani, tulpini de aproximativ 25 – 30 cm.
    In orașul Hîrlau se afla  Muzeul Viei și Vinului – în mijlocul orașului într-o clădire care datează din sec. XVIII – lea, clădire care a aparținut unui descendent al logofătului Tăutu. Muzeul are zece săli în care primele trei sunt dedicate  celor trei mari momente din viața omului, nașterea cu botezul, nunta și moartea cu înmormântarea. Sala patru cuprinde ratoșul, locul unde se întâlneau drumeții de altădată: crama în pivniță, pivnița din piață, târg ori iarmaroc, hanurile de la răscruce de drumuri etc. În sala cinci este un colț al tradițiilor din zona Hîrlău, vase, țesături, obiecte de ceramică pentru păstrarea vinului etc. În sala șase o reprezintă crama din vie când vinul era păstrat o noapte acolo. În sala șapte găsim muncile și credințele de la sărbătorile din calendarul viticol. În sala opt se găsesc instalațiile tehnice utilizate la tescuirea vinului. În sala nouă, găsim uneltele dogarului, butoaiele pentru transportul vinului, fedeleș, ciubăre, balerci. În sala zece găsim un meșteșug numit olărit. Aici avem căni sau bardăci din care se bea vinul, mai ales de către marii boieri.

    Acest muzeu este deschis zilnic, iar într-o clădire alăturată lui se pot degusta diferite mărci de vinuri care se produc în zonă.
    Zona de nord-vest a județului Iași oferă, după cum s-a descris mai sus numeroase atracții turistice din păcate mult prea puțin valorificate. Informații privind resursele naturale ai antropice a regiunii le putem găsi prezentate disparat, in diferite studii, pe diferite site-uri cu diverse specializări, insa nu le regăsim prezentate ca un tot unitar, sau integrate in vreo oferta turistica completa.

  • Informatii utile

    Spital:

    Institutii publice:

    –    Spitalul orasenesc: tel. 0232.720.300, 0232.722.259
    –    Policlinica cu cabinete medicale individuale sector public si privat
    –    Dispensar satesc
    –    Centre de ingrijire si asistenta – 2
    –    Centre de asistenta sociala:3
    –    Farmacii: 3

    Politie:

    Tel. 0232.720.313

    E-mail: hirlau@is.politiaromana.ro

    Pompieri:
    Altele:

    Institutii publice:

    –    Judecatorie
    –    Parchet
    –    Trezorerie
    –    Administratia finantelor publice
    –    Primaria orasului
    –    5 banci comenciale

  •  
  • Festivalul de Datini si Obiceiuri de iarna

    Zilele orasului Harlau

  •  
  •  
  •