Primaria Orasului Horezu

Categorie
Judetul Valcea
  • Judet: Valcea
    Localitate: Horezu
    Adresa:  Str. 1 Decembrie, nr. 7 cod postal: 245800
    Telefon:  0250-86.01.90
    Fax:
    E-mail:  primaria@orasul-horezu.ro
    Website:  http://www.orasul-horezu.ro
    Primar:  Fartat Ilie

    Pozitionare:

    Orașul Horezu, se află așezat în partea centrală a județului Vâlcea, România. Este aproximativ așezat la mijlocul distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu.
    Situat intr-un peisaj natural deosebit – inconjurat de Muntii Capatanii, Magura Slatioarei, dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, Horezu cel mai renumit centru de olarit din tara, unul dintre punctele turistice importante din tara noastra a devenit oficial statiune turistica.

    Orasul Horezu, este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de „Targul Horezu”, data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii.
    Anual numerosi turisti romani, si straini sunt atrasi de cel mai mare numar de manastiri din tara, amplasate intr-o zona de munte cu flora si fauna bogata, cu peisaje de un farmec aparte, dar si de indeletnicirea mesterilor ceramisti.
    Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului.

    Este de neimaginat ca turistii care viziteaza zona sa nu se opreasca la atelierele mesterilor ceramisti, pentru a impartasi secretul crearii oalelor de lut.
    Pregatirea pamantului se face cu foarte multa atentie; dupa ce este adus, pamantul se depoziteaza si se lasa la dospit. Urmeaza apoi curatirea pamantului si framantatul, modelarea vaselor pe roata, uscarea si razuirea. Instrumentele folosite la ornamentare sunt cornul de vaca (umplut cu vopsea) si gaita (pana de gasca prin care se scurge vopseaua din corn).
    Cele mai raspîndite motive ornamentale sunt: cocosul, pestele, frunzele, florile, paunul, si spicul de grau.
    Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni.
    Accesul in oras se face pe D.N. 67, care face legatura intre municipiul Rm. Valcea (45 km) si municipiul Tg.-Jiu (70 km). Catre sud se face legatura cu municipiul Craiova (113 km) pe D.N. 65C.

    sursa:http://romania.directbooking.ro

    Populatia:

    Total locuitori: 6807
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 117 km2

  • Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:  casatorit
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PNL
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2012
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari

  • Descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice din zona Ferigile, de lângă Horezu au scos la iveală mărturii arheologice din secolele al IX-lea și al XIIl-leaprivind localizarea unor așezări umane. Menționez că regiunea subcarpatică a actualei zone Horezu a făcut parte din Cnezatul lui Farcaș, menționat documentar prin Diploma regelui Bela al IV al Ungariei.

    Dezvoltarea așezărilor horezene este legată de traseele de transhumanță, de drumurile haiducilor, care traversau zona precum și de drumul sării care „pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos și din Horezu continua cătreSlătioara și ajungea la Cernești”.

    Localitate, astăzi orașul Horezu, este atestat documentar într-un hristov aparținând domnitorului Vlad Călugărul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez.

    Denumirea actuală provine de la numele de „ciuhurez”, pasăre asemănătoare bufniței care populează pădurile din jur. Numele de Hurezi a aparținut inițial actualei localități componente Romani de Jos, pe valea râului cu același nume, despre care se fac mențiuni documentare în secolul XV-lea. La sfârșitulsecolului al XVII-lea este menționată documentar cifra de 100 de locuitori rumâniîn satul Romani de Jos.

    Strada principală din târgul Horezu în perioada interbelică

    Aici, la Romani de Josdomnul martirConstantin Brâncoveanu, construiește o mănăstire care reprezintă o sinteză a artei și măestriei poporului român până în acel timp,mănăstirea Horezu, construcție care s-a făcut între anii16901693. A târnosit-o la 8 septembrie 1693.

    Cu timpul, vatra satului se mută peste deal la circa 2 km, probabil datorită faptului că traseele de transhumanță, cât și celelalte drumuri se intersectau în acel loc. Era deci un loc prielnic dezvoltării unui târg, unde oamenii din zonă puteau proceda la diferite schimburi comerciale. Oierii vindeau lână și brânză, cumpărau cereale și produse de băcănie. Olarii vindeau produse ceramice necesare în gospodăriile rurale și-și luau hrană.

    Târgul ceramicii românești la Horezu este organizat începând cu anul 1971. Cocoșul de Hurez, ca motiv popular, este simbolul depresiunii Horezu și reprezintă trezirea la viață a țăranului român.

    sursa:http://ro.wikipedia.org

  •  Orașul Horezu, se află așezat în partea centrală a județului Vâlcea, România. Este aproximativ așezat la mijlocul distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu. Situat intr-un peisaj natural deosebit – inconjurat de Muntii Capatanii, Magura Slatioarei, dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, Horezu cel mai renumit centru de olarit din tara, unul dintre punctele turistice importante din tara noastra a devenit oficial statiune turistica. Orasul Horezu, este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurez. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de „Targul Horezu”, data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii. Anual numerosi turisti romani, si straini sunt atrasi de cel mai mare numar de manastiri din tara, amplasate intr-o zona de munte cu flora si fauna bogata, cu peisaje de un farmec aparte, dar si de indeletnicirea mesterilor ceramisti. Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului. Este de neimaginat ca turistii care viziteaza zona sa nu se opreasca la atelierele mesterilor ceramisti, pentru a impartasi secretul crearii oalelor de lut. Pregatirea pamantului se face cu foarte multa atentie; dupa ce este adus, pamantul se depoziteaza si se lasa la dospit. Urmeaza apoi curatirea pamantului si framantatul, modelarea vaselor pe roata, uscarea si razuirea. Instrumentele folosite la ornamentare sunt cornul de vaca (umplut cu vopsea) si gaita (pana de gasca prin care se scurge vopseaua din corn). Cele mai raspîndite motive ornamentale sunt: cocosul, pestele, frunzele, florile, paunul, si spicul de grau. Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni. Accesul in oras se face pe D.N. 67, care face legatura intre municipiul Rm. Valcea (45 km) si municipiul Tg.-Jiu (70 km). Catre sud se face legatura cu municipiul Craiova (113 km) pe D.N. 65C. sursa:http://romania.directbooking.ro
  • GRUPUL ȘCOLAR CONSTANTIN BRÂNCOVEANU

    Gradinita cu Program Prelungit Nr.1

  •  
  • arata_img.php

    Ceramica de Horezu este realizata numai la roata traditionala a olarului cu obiecte de finisat traditionale.

    Arderea obiectelor de ceramica este realizata in cuptoare orizontale pe lemne prin metoda oxidarii rezultand in acest fel obiecte ceramice cu o nuanta pamantie.

    Majoritatea obiectelor de ceramica sunt decorate in modele delicate si totusi puternic geometrice sau vegetale, pictate cu maiestrie de sotiile maestrilor olari care folosesc culori 100% naturale si obiecte de decorat de genu cornului de bou sau a panii de gasca.

    Obiectele ceramice traditionale sunt: farfurii, ulcioare, oale si chiar jucarii sau fluiere. Ele afiseaza culori specifice – alb, maro, verde, gri – si modele specifice.

    Cel mai popular motiv din regiune este cocosul de Horezu, dar mai sunt si alte modele traditionale precum: pesti, cercuri, spirale, stele, cozi de cocos si spice de grau.

    • arhitectură tradițională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte
    • costumul  popular, fie în două culori, alb  și negru, asemănător zonei Mărginimea Sibiului, fie cel oltenesc, la care culoarea predominantă este roșu;
    • cusături, țesături și covoare oltenești, meșteșuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă;

  • Din totalul celor 242 de agenți economici înregistrați în Horezu, numai 31 își desfășoară activitatea în domeniul turismului  sau în domenii conexe acestuia. După statut, se împart în: o societate pe acțiuni, o societate cooperativă, 5 asociații familiale, 9 societăți cu răspundere limitată și 15 persoane fizice.

     

    Din punct de vedere al domeniului de activitate, majoritatea agenților economici, 15 la număr, sunt ateliere de ceramică. Dintre acestea, 4 agenți economici au  și magazin de vânzări de ceramică. Ca pondere (aproximativ 30 %), urmează agenții economici ce activează în domeniul serviciilor de cazare. Astfel, pe lângă societatea Cooperativa ConsumCoop Horezu, de care aparține Hotelul Horezu, mai există înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului Vâlcea, 6 agenți economici ce oferă servicii de cazare în cadrul unor pensiuni. În afară de acestea, mai sunt înregistrate: un agent economic ce oferă servicii turistice de transport, un atelier de prelucrare a lemnului cu magazin de vânzare de suveniruri, precum  și 5 societăți care activează în domeniul cafenele-baruri-restaurante, ce oferă servicii de alimentație și turiștilor sosiți în Horezu.

  •  Muzeul Manastirii Hurez
    arata_img.php

    Muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau.

    Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste „Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708″, scrisa de arhimandritul Ioan.

    Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian, Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.

    Manastirea declarata monument din patrimoniul mondial, a fost construita intre 1690 – 1697, ctitorie a lui Constantin Brancoveanu, avandu-i ca arhitecti pe Parvu Cantacuzino si Cernica Stirbei. Manastirea a fost restaurata intre 1960 – 1978, cand au fost organizate ca muzeu camerele locuintei domnesti.

    Odata cu construirea manastirii s-a creat stilul romanesc-brancovenesc – considerat stilul Renasterii romanesti – deoarece a fost prima ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu.

    Aici a functionat o scoala de pictura, sculptura si arhitectura.

    Casa de Cultura Horezu

     

    Casa de Cultura Horezu a fost construita in anul 1966, din acest moment, aici se coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului.

    Cladirea cuprinde o sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu.
    Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor, ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor.

    In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului.

    Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti „Cocosul de Hurezi”, intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.

    Targul de olarit

    arata_img2.php

    Cand auzi Horezu iti vine in minte Targul de olarit, mai exact numele „Cocosul de Horez”. Targul anual de olarit „Cocosul de Hurez” destinat tuturor olarilor din Romania, este organizat pe platoul „Stejari”, in prima saptamana din luna iunie si se desfasoara pe parcursul a trei zile.

    Atfel, Olarii din centrele traditionale precum Horezu, Oboga, Korond, Satu-Mare sau Marginea vin la targul de la Horezu -Valcea, cu cele mai frumoase creatii, incercand, uneori chiar reusind sa pastreze traditionalul mestesug, uneori practicat „in direct”, in fata curiosilor.

    „Cocosul de Hurez” este unul dintre cele mai cunoscute branduri locale romanesti. Numele sau este pe mai toate vasele de ceramica din buticurile de pe marginea drumului de la intrarea in Horezu.

    Impunerea la nivel national a emblemei care defineste olaritul local i-a conferit-o organizarea primei editii a Targului de ceramica „Cocosul de Hurez” in vara anului 1971.

    Cu timpul, ceramica locala realizata in cadrul cooperativei mestesugaresti, care ii reunea si pe membrii familiilor de olari (care practicasera meseria independent), s-a facut cunoscuta mai ales prin grafica usor identificata fie prin spiralele stilizate, fie prin exploatarea modelelor mai vechi: cocosul, pestele sau pomul vietii.

    Locul de origine a brandului „Cocosul de Hurez” se afla de fapt in satul Olari, la 4 kilometri distanta de oras.

    Casa Memoriala I. G. Duca

    arata_img3.php

    Construita in anul 1912 de omul politic liberal I. G. Duca pentru a fi folosita drept casa de vacanta, actuala cladire reflecta prin dimensiuni si amenajare bunul gust si modestia unui om care, desi ajuns prim ministru, a reusit sa pastreze in tot ce a facut simtul masurii.
    Muzeul prezinta obiecte ce au apartinut omului politic I. G. Duca.

     

    Ateliere de tesaturi si pictura la Manastirea Hurezi sunt mai putin cunoscute decat Manastirea Hurezi, dar aici sunt executate manual prin vechi tehnici: tesaturi, covoare si picturi religioase de o mare valoare.

     

    Cula Greceanu este monument de arhitectura populara din secolul al XVI-lea. Initial, Nan Paharnicul a construit un turn de aparare, dupa care nepotul sau Tudor Maldar a adaugat, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea restul constructiei. La etajul casei sunt expuse portretele membrilor familiei Maldarescu pictate de Olga Greceanu. Printe alte obiecte de valoare prezente aici se gasesc cusaturi si tesaturi manual, mobilier traditional si costume de port traditional specific.
    Cula Duca, realizata la inceputul secolului al XIX-lea de catre urmasii familiei Maldarescu a fost cumparata in 1910 de catre I. Gh. Duca. In prezent functioneaza ca muzeu istoric si etnografic. In interior se gasesc obiecte de arta medievala, ornamente populare, sobe batranesti cu olane, mobilier traditional, cusaturi, tesaturi si port popular specific.

     Biserica Balanesti, cu hramul „Toti Sfintii”, este considerata ca fiind cea mai veche biserica din zona Horezu. A fost construita pe vremea lui Matei Basarab de catre Mitropolitul Tarii Romanesti, Stefan si pictata in 1658 cand este sfintita de catre ctitor, pe vremea domnitorului Mihnea al III-lea. Este renumita pentru pictura unicat in Europa, ce reprezinta „Femeia cu coasa”.

    Biserica Horezu este asezata in centrul orasului si are hramul ” Intrarea Maicii Domnului in Biserica” si reprezinta o urma a traditiei orasului-targ din nordul Olteniei. A fost construita intre anii 1800-1804 de catre Ioan Ursanu, vataful de plai din acel timp si este monument istoric.

     

     

    sursa:http://www.orasul-horezu.ro

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •