Primaria Orasului Ocnele Mari

Categorie
Judetul Valcea
  • Judet: Valcea
    Localitate: Ocnele Mari
    Adresa:  Str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 53 cod postal:245900
    Telefon:  0250-772 043
    Fax:
    E-mail:  primar: primar@ocne.ro
    Website:  www.ocne.ro
    Primar:  Iordache Petre

    Pozitionare:

    Orașul este așezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaților Vâlcii, de-alungul văii Pârâului Sărat.
    În Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copăcelu a municipiului Râmnicu Vâlcea) și strada Alexandru Ioan Cuza a orașului care se intersectează cu aceasta.
    Așezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 și 600 m.
    Sub aceste dealuri se află un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursă naturală a locului și care fost exploatată din cele mai vechi timpuri, dând dealtfel și numele localității („ocnă” înseamnă „mină de sare”).
    Orasul are in componenta opt cartiere: Buda, Lunca, Ocnita, Cosota, Facai, Slatioarele, Teica si Gura Suhasului(unde se afla zona de centru cu cele mai multe dotari si institutii de interes public.
    Ocnele Mari se situeaza la 8km de resedinta judetului, municipiul Ramnicu Valcea.
    Orașul Ocnele Mari este una dintre stațiunile sezoniere din județul Vâlcea, mult solicitată pentru factorii naturali de cură.
    Această localitate este așezată pe un “munte de sare”, în regiunea subcarpatică a Olteniei, pe dreapta Oltului, străbătută de pârâul Sărat, la întretăierea paralelei de 45◦ și 8’ latitudine nordică și meridianul de 24◦ 20’ longitudine estică.
    Prin noua organizare administrative-teritorială orașul cuprinde cartierele: Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhașului (în care se include și Ocnele Mari – centru), Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica. Până în 1956
    De oraș mai aparțineau și satele: Copăcelu, Râureni, și Stolniceni și se întindea până la râul Olt. Distanța față de Rm. Vâlcea este de 8 Km pe drumul DN 67.
    În limitele actuale orașul orașul Ocnele Mari se învecinează : la Nord cu comuna Păușești-Măglași, la est și sud cu mun. Rm. Vâlcea, iar la vest cu comuna Mihăești și comuna Bunești.
    Privit de sus,teritoriul acestei localități se asemăna cu o “căldare” în poziție normală, fiind inchisă pe margini cu șiruri neîntrerupte de dealuri ce au o înclinație de până la 45◦.( Licura, Morii, Buda, Căpățâna, Dealul Înalt – în Nord, Fulgerișului, Castanului și Slătioarele în Vest, Făcăi, Coasta Grecilor, Cosota și Lacul Doamnei în Sud. Malul Corbului între Cosota și Făcăi, Dealul Chelului între Gînjulești și Cărpiniș, Dealul Birnea, Dealul Țiganilor, Dealul Bisericii, Buda, Dealul Cazărmii din Ocnița ).
    Cordonul de dealuri ce înconjoară orașul Ocnele Mari se deschide ca o potcoavă, numai în partea de Sud-Est în direcția râului Sărat, care izvorățte din Nordul cartierului Lunca și se varsă în râul Olt. Ca urmare a constituției litologice, agenții modelatori au creat o serie de forme de microrelief, din care amintim eroziunile liniare din dreptul “La Evantai”, alunecările de teren, marmitele, grotele,etc.
    Masivul de sare are o dezvoltare maximă în porțiunea Ocnele Mari, unde are o grosime de circa 6oo m. Orașul Ocnele Mari este străbătut de pârâul Sărat. Pe lângă apele curgătoare sunt specifice și lacurile dulci și sărate.
    „Lacul Doamnei” cu apă dulce, de dealul Gura Suhașului este amintit în documentele istorice încă de la 1 septembrie 1497 – „Lacul Covii”.
    Lacurile sărate au luat naștere în zona masivelor de sare, prin acumularea apei în fostele saline.

    Populatia:

    Total locuitori: 3080
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 25 km2

  • Data nasterii:  19.01.1949
    Studii/Profesie:  Universitatea Politica si de Conducere Bucuresti
    Stare civila:  casatorit
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PDL
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2008
    Date contact
    Telefon:  0250-772043
    E-mail:  primar@ocne.ro
    Website:
    Realizari

    •  reabilitarea iluminatului public stradal si extinderea retelei de iluminat
    • continuarea proiectului de introducere a gazului metan in localitate
    • amenajarea si dotarea unor terenuri de joaca pentru copii
    • asfaltarea drumului de legatura cu Ramnicu valcea
    • Reconditionarea Scoala cu clasele I-VIII, Ocnita, Ocnele Mari, jud Valcea
    • finalizarea exploatarii sarii in aripa de vest a Salinei Ocnle Mari, precum si amenajarea in subteran al unui punct turistic deosebit de atractiv.

  • Orasul Ocnele Mari se afla într-o regiune ce a oferit întodeauna condiții prielnice înjghebării comunităților umane.

    Vestigii arheologice atestă că încă din neolitic există o așezare înfloritoare, a cărei dezvoltare era strâns legată de exploatarea masivului de sare. Din Ocnele Mari, ca și din zonele vecine, în urma unor cercetări arheologice au fost scoase la iveală ciocane de minerit din piatră, ceea ce atestă intensa exploatare a sării în epoca respectivă și apoi în epoca bronzului. Arheologic, dezvoltarea așezării se poate urmări în toate perioadele istorice, din neolitic, epoca dacică și următoarele.
    Perioada dacică este reprezentată la Ocnele Mari prin multe și importante vestigii arheologice. De altfel , cultura dacică de aici s-a dezvoltat pe fondul unei bogate culturi tragice. Geto-dacii au continuat exploatarea sării și intărirea apărării teritoriului, printr-un „sistem complex defensiv” format din trei cetăți de pământ, amenajate pe vârfurile unor inălțimi care se închid spre salină ca o potcoavă, în jurul căreia se aflau așezări civile intens locuite. Toată zona colinelor și împrejmuirilor imediate sunt presărate cu așezări din vremea dacilor. La Cosota-Ocnele Mari, în urma săpăturilor arheologice începând cu anul 1968, efectuate de prof. Univ. Dumitru Berciu, s-au găsit urmele a trei cetăți dacice de pe timpul lui Burebista și Decebal.
    Din 1845 Gheorghe Bibescu, domnul Țării Românești hotărăște modernizarea salinelor din Oltenia și Muntenia. Noua salină de la Ocnița este dotată cu un ingenios sistem de drenaje. La Ocnele Mari se dezvoltă cel dintâi nucleu muncitoresc din județul Vâlcea. Lucrătorii salinei, în număr de 250-350 declanșează greve de nemulțumire legate de condițiile grele de muncă.
    Ocnele Mari a constituit unul din punctele de declanșare a luptei de emancipare socială și națională a poporului nostru, alături de Izlaz, București, Telega. Lucrătorii salinei nu au rămas pasivi față de evenimentele revoluționare ale anului 1848. Locuitorii acestui oraș au sprijinit material și chiar uman pe cei ce conduceau revoluția.
    La 22 iunie 1859 a fost primit la Ocnele Mari Alexandru Ioan Cuza, care a vizitat și salina. Patrioți înflăcărați,locuitorii acestui oraș au participat la Războiul  de Independență din 1877. Cei rămași acasă au dat bani, îmbrăcăminte, hrana armatei romane. Printre localitățile agitate ale județului Vâlcea răscoala din 1907 au fost și unele cătune ale orașului Ocnele Mari.Printre „instigatori”au fost semnalați muncitorii de la saline.
    Pilda celor  200 de eroi din Ocnele Mari, căzți pe câmpul de luptă al primului război mondial, vărsându-și sângele pentru apărarea gliei strămoșești, pentru unirea tuturor românilor, reprezintă un adevărat îndemn pentru generațiile actuale.
    Din 23 august 1944 armata română a luptat pentru eliberarea teritoriului naținal al Ungariei, Cehoslovaciei, și Austriei. La aceste lupte au participat și soldații din Ocnele Mari, din care mulți și-au dat tributul de snage.
    În anii 1837 – 1838 s-a construit din zidărie pe o gură de ocnă prima temniță cu scopul de a se exploata sarea cu cheltuieli  minime și câștiguri mari, având ca forță de muncă gratuită, deținuți condamnați la muncă silnică. În anul 1890 începe construcția unui mare local pentru închisoare pe un teren rezident din jurul salinei. Din anul 1960 închinsoarea Ocnele Mari s-a transformat într-o colonie pentru reeducarea minorilor. La 1 octombrie 1936 se evacuează colonia, iar în anul 1965 începe demolarea tuturor clădirilor acestei închisori.

  •  Orașul este așezat în partea central-sudică a României, în zona Subcarpaților Vâlcii, de-alungul văii Pârâului Sărat. În Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67 (strada Copăcelu a municipiului Râmnicu Vâlcea) și strada Alexandru Ioan Cuza a orașului care se intersectează cu aceasta. Așezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 și 600 m. Sub aceste dealuri se află un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursă naturală a locului și care fost exploatată din cele mai vechi timpuri, dând dealtfel și numele localității („ocnă” înseamnă „mină de sare”). Orasul are in componenta opt cartiere: Buda, Lunca, Ocnita, Cosota, Facai, Slatioarele, Teica si Gura Suhasului(unde se afla zona de centru cu cele mai multe dotari si institutii de interes public. Ocnele Mari se situeaza la 8km de resedinta judetului, municipiul Ramnicu Valcea. Orașul Ocnele Mari este una dintre stațiunile sezoniere din județul Vâlcea, mult solicitată pentru factorii naturali de cură. Această localitate este așezată pe un “munte de sare”, în regiunea subcarpatică a Olteniei, pe dreapta Oltului, străbătută de pârâul Sărat, la întretăierea paralelei de 45◦ și 8’ latitudine nordică și meridianul de 24◦ 20’ longitudine estică. Prin noua organizare administrative-teritorială orașul cuprinde cartierele: Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhașului (în care se include și Ocnele Mari – centru), Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica. Până în 1956 De oraș mai aparțineau și satele: Copăcelu, Râureni, și Stolniceni și se întindea până la râul Olt. Distanța față de Rm. Vâlcea este de 8 Km pe drumul DN 67. În limitele actuale orașul orașul Ocnele Mari se învecinează : la Nord cu comuna Păușești-Măglași, la est și sud cu mun. Rm. Vâlcea, iar la vest cu comuna Mihăești și comuna Bunești. Privit de sus,teritoriul acestei localități se asemăna cu o “căldare” în poziție normală, fiind inchisă pe margini cu șiruri neîntrerupte de dealuri ce au o înclinație de până la 45◦.( Licura, Morii, Buda, Căpățâna, Dealul Înalt – în Nord, Fulgerișului, Castanului și Slătioarele în Vest, Făcăi, Coasta Grecilor, Cosota și Lacul Doamnei în Sud. Malul Corbului între Cosota și Făcăi, Dealul Chelului între Gînjulești și Cărpiniș, Dealul Birnea, Dealul Țiganilor, Dealul Bisericii, Buda, Dealul Cazărmii din Ocnița ). Cordonul de dealuri ce înconjoară orașul Ocnele Mari se deschide ca o potcoavă, numai în partea de Sud-Est în direcția râului Sărat, care izvorățte din Nordul cartierului Lunca și se varsă în râul Olt. Ca urmare a constituției litologice, agenții modelatori au creat o serie de forme de microrelief, din care amintim eroziunile liniare din dreptul “La Evantai”, alunecările de teren, marmitele, grotele,etc. Masivul de sare are o dezvoltare maximă în porțiunea Ocnele Mari, unde are o grosime de circa 6oo m. Orașul Ocnele Mari este străbătut de pârâul Sărat. Pe lângă apele curgătoare sunt specifice și lacurile dulci și sărate. „Lacul Doamnei” cu apă dulce, de dealul Gura Suhașului este amintit în documentele istorice încă de la 1 septembrie 1497 – „Lacul Covii”. Lacurile sărate au luat naștere în zona masivelor de sare, prin acumularea apei în fostele saline.
  • In prezent procesul educational se desfasoara in cadrul unei unitati de invatamant, in cadrul careia functioneaza Scoala Generala cu clasele I-VIII si 4 gradinite.

    Primele școli din orașul Ocnele Mari au luat ființă începând cu anul 1835 în tinda bisericilor și în case particulare. La 1 septembrie 1860 aceste școli se transformă în „Școala Națională de Stat” funcționând în local propriu donat de Maria Marinescu.
    La 1 septembrie 1861 la Ocnele Mari se înființează și școala de fete care funcționază într-un local închiriat.
    În 1926-1927 se unifică cele două școli (băieți, fete) funcționează ca școală mixtă cu patru posturi, având patru clase și trei clase complementare.
    În anul 1941 s-a dat în folosință noul local propriu cu 4 săli de clasă.
    În anul 1967 s-a dat în folosință la Ocnele Mari un nou local de școală cu săli de clasă,laboratoare, bibliotecă, sală de gimnastică, teren de sport.
    Școala generală Ocnița dispune de 8 săli de clasă, laboratoare, teren de sport.
    În anul 1948 s-au deschis cele două grădinițe de copii: Ocnele Mari și Ocnița.
    În anul 1948 s-a deschis grădinița Buda, iar în anul 1976 s-a deschi grădinița Lunca.
    Biblioteca școlii s-a înființat în anul 1960 și funcționează în localul școlii Ocnele Mari, având un număr de 2100 volume.
    Primi învățători la școala de stat au fost: Mihai și Elena Georgescu, Ion Gavrilescu, Elena Tănăsoiu, Radu și Adina Dumitrescu. 

  • salina Ocnele Mari

    lacuri dulci si sarate

    statiune balneo-climaterica

    ape minerale

  • Serbarile Zapezii

  •  În trecut populația orașului Ocnele Mari s-a ocupat mai mult cu agricultura și creșterea animalelor, din a căror venituri abia își puteau duce traiul,căci zona orașului este o zonă deluroasă, cu terenuri slab productive. O mică parte din locuitorii orașului (200-300) erau angajați la Salina Ocnele Mari sau la Rm. Vâlcea.
    Agricultura se bazează pe suprafețe mici de porumb, mai puține saprafețe de grădină (legume, cartofi) și datorită configurației terenului (deluros) exista suprafețe relativ mai mari de pășuni, fânețe, plantașii de pomi. Furajele rezultate constituie baza creșterii animalelor. Septelul este alcătuit din boi de muncă, vaci cu lapte, cai, oi, capre, porci și chiar stupi de albine. Pomicultura aduce venituri prin producția de fructe și valorificarea lor la Râureni și Rm. Vâlcea.
    În cadrul întovărășirii agricole au fost plantați peste 30000 pomi altoiți, majoritatea meri, pruni, cireși care pe lângă cei 15000 – 20000 rămași din vechile.
    Prof. Dr. Dumitru Tudor, în urma săpăturilir arheologice de la Stolniceni, a descoperit Buridava dacică, consemnată și în scrierile lui Ptolemeu. Aceasta „dava” era centrul politic, economic, religios și militar al burilor daci. La Ocnița a fost descoperită o spadă ce datează din sec. I i.e.n. (era o armă tipic folosită de daci în epocalui Augustus și a regelui local Thiamarcus). Comlexul de la Buridava s-a dezvoltat și datorită marei bogații de sare. Regele era proprietarul salinelor. După anul 106 e.n., romanii preiau exploatarea salinelor de la Ocnele Mari și această localitate devine un puternic centru economic și politic daco-roman.
    Localitatea Ocnele Mari este atestată ca oraș din anul 1402 (în urmă cu 4 ani față de Rm. Vâlcea). O caracteristică specifică orașului Ocnele Mari, de pe timpulorânduirii feudale, constă în faptul că majorotatea „nobililor feudali”, după ce-și agoniseau averile și puteau duce o viață luxoasă, tot surplusul veniturilor îl investeau în construcția sau refacerea de biserici. Aceasta justifică numărul mare de biserici din Ocnele Mari, din care 8sunt declarate monumente istorice. Multe din ele sunt rezidite pe temeliile altor biserici mai vechi de pe timpul lui Mircea cel Bătrân. De-a lungul timpului, acest teritoriu va constitui punctul de atracție al domnilor Țării Românești. Numeroase documente vor aminti despre aceste locuri, de marea bogăție:sarea. Ocnele Mari aducea mari venituri cămării domnești în sec.XIV – XVI.
    Într-un document datat între 1408și 1418 amintește despre dăniile făcute de Mircea cel Bătrân mănăstirilor Cozia și Cotmeana, printre alte și o ocnă la Ocna de Sus(Ocnele Mari). Țiganii erau singurii robi din Țara Românească, țăranii români erau plătiți pentru munca depusă la ocnă. Cei ce „tăiau sare” se numeau ciocănași și erau scutiți de orice obligație „în afară de aceea pe care o plăteau mănăstirilor de care aparțineau”.
    În exploatarea salinelor erau folosiți și „maglașii”, care roteau bolovanii de sare din ocnă cu spinare. De la numele acestora s-a fofmat denumirea unui sat din apropiere: Păușești – Măglași.
    În sec. al XVI-lea, orașul Ocnele Mari era o instituție economică și juridică. Din această perooadă, în urma cercetărilor arheologice, s-au descoperit la Stolniceni trei monede de bronz( care certifică negoțul realizat de populația din această zonă). La 18 mai 1543 Radu cel Mare s-a aflat cu tot Divanul țării la Ocnele Mari . Se dezvolta comerțul extern. Astfel în 1549 comercianții din Ocnele Mari au participat la negoțul cu Brașovul.
    Documentele sec.al XVII-lea păstrează numeroase știri în legătură cu măglașii din Ocnele Mari. Prin pădurile de lângă saline, a trecut în 1677 spătarul Mihai Cantacuzino, care se ascundea fiind urmărit de Ducă- vodă.
    Sec. al XVIII –lea va aduce dovezi importante privind istoria socială și economică a localității Ocnele Mari. Un raport din 1719 menționează printre așezările urbane ale Olteniei și „orașul aurului alb”. Orașul și salinele au fost prădate de turcii răsculați di Vidin, care în august 1802 au  omorât mulți locuitori, au ars orașul și bisericile și au luat toată sarea ce era extrasă la acea dată.
    Revoluția de la 1821 a avut ecou și în aceste regiuni. Supușii locuitori de altădată se transforma în răzbunători neînduplecați ai întâplărilor și jafurilor îndurate. Tudor Vladimirescu trimite trupe  pentru a ocupa localitatea Câineni (loc de trecere în transilvania(,iar trupele sale ocupa și orașele Ocnele Mari și Râmnicu Vâlcea. Prin tragicul sfârșit al lui Tudor Vladimirescu, mișcarea își pierde din caracterul independent.
    Viile românești (indigene) au fost distruse înre anii 1907-1915, rămânând suprafețe foarte mici.
    Pe lângă activitățile agrare populația se ocupa și încă se mai ocupa cu mici meșteșuguri: zidărie, fierărie, lemnărie, dulgherie, dogărie, croitorie și olărit.
    Între cele două războaie  cei mai înstăriți erau negustorii și cârciumarii. Zona orașului nu a fost cooperativizată nu au existat mari propritari de pamânt.

    INDUSTRIE

    Sarea de la Ocnele Mari  a ocupat și ocupă și astăzi prin valorificarea superioară un loc însemnat în economia orașului. Sarea este principala materie prima ce se folosește în industria chimică. În combinație cu ea se obțin pe plan mondial peste 85 produse chimice.
    Din cercetările făcute de către serviciul geologic, masivul de sare de la Ocnele Mari ar avea o lungime de peste 6 Km, o lățime de 1,5 km și o grosime  ce depășește 400-500 m, la o adâncime de 60 – 200 m.
    Acest masiv începe de la Est unde se mai văd și astăzi gurile „Ocnele Mari„  (Cărpiniș) și se prelungește pe sub dealurile cartierelor: Buda, Țeica, Ocnița, Lunca-spre Teiuș.
    Primele extracții de sare se făceau mai mult pe văile din proprietatea pârâului Sorăt unde apăreau izvoare sărate, care indicau că sarea se găsește mai la suprafața solului.
    Astfel începe exploatarea sării în următoarea cronologie:
    În anul 1837 se deschide Salina Ocnele Mari.
    În anul 1852 se deschide Salina Ocnița.
    În anul 1892 se înființează Moara Trăistari, proprietari fam. Grigoroiu.
    În anul 1933 se deschid băile calde și reci Onele Mari și Ocnița.
    În  anul 1950 se deschide câmpul I de sonde pentru extracția sării în soluție și atelierul mecanic.
    În anul 1960 se deschid câmpurile II și III de sonde.
    În anul 1980 s-a înființat în cadrul Exploatării Miniere Rm. Vâlcea un sector de extracție și producție a tufului vulcanic care este folosit în construcții.
    În anul 1989 se deschide câmpul IV de sonde.
    Pănă în anul 1992 în cadrul C.P.A.D.M. funcționau secții de croitorie, mase plastice, repasat, radio-TV, frizerie.
    În septembrie 1991 încep lucrările la Salina Ocnele Mari, iar în anul 1996 este data în funcțiune. Sarea extrasă din această mină este sub formă gemă  și este întrebuințată în industrie, la drumuri, în alimentație și la export în Iugoslavia, Bulgaria,etc.
    După 1989 s-au înființat un număr de 70 socități comerciale și asociații familiale.

    •  Salina Ocnele mari
    • lacul Doamnei
    • Drumul sarii
    • Situri arheologice dacice si romane
    • evantaiul
    • lacasuri de colt
    • Fagul Miului
    • Rezervația arheologică „Buridava dacică – Ocnița, Cosota”
    • Expoziția arheologică cu obiecte de la Ocnele Mari, amenajată la Muzeul Județean Rm. Vâlcea
    • Muzeul Bisericii Trăistari
    • Lacul „Covoi” în Ocnița
    • „Evantai” formațiune geologică din tuf vulcanic
    • Monumentul Eroilor din fața Primăriei orașul Ocnele Mari.
    • Spital:

      112

      Politie:

      112

      Pompieri:

      112

      Altele:

    •  
    •  
    •    Construirea unei baze de agrement si tratament:construirea de unitati de cazare;construirea de piscine in aer liber si in spatiu inchis;dezvoltarea zonei de agroturism din zona lacului Doamnei; realizarea unei baze sportive
      Domeniu: Altele

    •  
    •