Primaria orasului Pucioasa

Categorie
Judetul Dambovita
  • Judet: Dambovita
    Localitate: Pucioasa
    Adresa:  Fântânelor,nr.7, cod postal 135400
    Telefon:  0245-232277
    Fax:  0245-760484, 232276
    E-mail:
    Website:
    Primar:  Dănuț Bădău

    Pozitionare:

    Orasul Pucioasa este amplasat intr-o zona depresionara, pe percursul superior al raului Ialomita, in regiunea dealurilor subcarpatice,subunitatea Subcarpatilor cuprinsi intre raul Prahova si raul Dambovita, ulterior la circa 400 m deasupra nivelului marii, pe o distanta de 8,750km lungime(de-a lungul vaii raului Ialomita)si pe o latime de 7,375km(intre Pucioasa sat si Malurile).
    Localitatea este amplasata la 250 26’22” longitudine estica si 450 05’07” latitudine nordica, in partea ed nord a judetului Dambovita, la 81km la limita sudica si 42 km de cea nordica a acestuia.
    Se invecineaza cu orasul Fieni si comunele Motaeni, Branesti, Vulcana Pandele,Glodeni Deal si Varfuri. Localitatea este amplasata la cca 100km de trei mari orase ale tarii: Bucuresti(unde se afla cel mai apropiat aeroport),Brasov si Pitesti.
    Accesul rutier este lesnicios,localitatea fiind situata pe drumul national DN 71 Targoviste, Pietrosita Sinaia,intretinut si bine semnalizat.
    Ca urmare, deplasarile sunt posibile din toate zonele tarii,iar pentru orase mari ca Ploiesti, Brasov, Bucuresti, durata deplasarii auto este foarte scurta de 1-1,5 ore.
    Accesul feroviar se realizeaza pe linia ferata Bucuresti-Titu-Targoviste-Pietrosita, cu gara in statiunesi trenuri personale si accelerate(cu locuri rezervate)cu plecare din Bucuresti.
    Accesul aerian, pentru potentialii turisti straini si romani, se deruleaza prin aeroporturile din capitala.
    Din punc de vedere al regiunilor de dezvoltare, Pucioasa este situat in Regiunea nr.3 Sud Muntenia, in care se mai gasesc localitatile dn judetele Prahova,Arges,Teleorman,Giurgiu,Ialomit,Calarasi si restul judetului Dambovita.

    Populatia:

    Total locuitori: 15263
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 40 km2

  • Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PNL
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:  primar@primpuc.ro
    Website:
    Realizari

  • Localitatea s-a format în jurul anului 1760 prin contopirea așezărilor Șerbănești (atestată documentar la 26 septembrie 1538) cu Podurile de Jos și Podurile de Sus (menționate documentar în 1461) și cu satul Zărăfoaia.

    Prima atestare documentară a orașului datează încă din 20 septembrie 1649, apărând ca „Piatra Pucioasa”. Mai apare în documente în 1759 și în 1790 (o hartă austriacă).
    Prima atestare documentară, Pucioasa, octombrie 1759
    Prima atestare documentară, Șerbănești, 1538
    Prima atestare documentară, Glodeni, 1595
    Hartă rusească din 1835 a zonei Pucioasa
    În 1791 localitatea figura pe o hartă austriacă, iar în 1835 pe una rusească.După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici în timpul ocupației țariste a Țării Românești,Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică, luând denumirea de Pucioasa, datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Procesul de amenajare a băilor de la Pucioasa a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care apele au fost analizate de specialiști austrieci; începând cu 1875, Consiliul Județean a cumpărat un teren pentru amenajarea unor spații publice și patru ani mai târziu l-a însărcinat pe arhitectul Kertsch din Galați să construiască stabilimentul. Înainte ca acesta să fie construit, turiștii închiriau locuințe de la localnici și li se aducea apă pentru baie în butoaie la locuințele închiriate.
    La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pucioasa era o stațiune balneară parte a satului Șerbănești, aflat în comuna Șerbănești-Podurile, reședința plaiului Ialomița-Dâmbovița, județul Dâmbovița. Comuna Șerbănești-Podurile fusese recent formată, în 1886, prin unirea comunelor Șerbănești și Podurile; comuna Șerbănești avea în compunere satele Șerbănești, Miculești și Diconești, cu 2000 de locuitori. Aici funcționau două biserici și o școală mixtă.Comuna Podurile a venit cu satele Podurile de Sus, Podurile de Jos, Malurile și Pucioasa, cu 2300 de locuitori. Ea avea două biserici, șase mori de apă, 3 școli mixte și instituțiile de administrare a plaiului.Pe teritoriul actual al orașului mai funcționa pe atunci în același plai și comuna Bela, cu satele Bela, Nistorești și Broștenii Noi având în total 1100 de locuitori. Și aici existau o moară de apă, o biserică și o școală.
    La începutul secolului al XIX-lea, datorită finalizării băilor de la Pucioasa, comuna Șerbănești-Podurile a luat numele de Pucioasa, iar comuna Bela a fost desființată și inclusă în aceasta. Astfel, Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Pucioasa cu 5201 locuitori, reședință a plășii Pucioasa a județului Dâmbovița și având în compunere satele: Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Podurile de Jos, Podurile de Sus (reședința), Pucioasa și Șerbănești. În 1938, Enciclopedia României consemnează Pucioasa drept comună urbană (oraș), cu 5779 de locuitori.
    În 1950, orașul a devenit reședința raionului Pucioasa din regiunea Prahova, dar în 1952 a pierdut acest statut, raionul fiind inclus în întregime în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, satele Podurile de Jos, Scarlenta și Șerbănești au fost desființate și incluse în orașul propriu-zis; tot atunci, regiunile au fost desființate iar Pucioasa a redevenit oraș al judetului Dambovita.

  •   Orasul Pucioasa este amplasat intr-o zona depresionara, pe percursul superior al raului Ialomita, in regiunea dealurilor subcarpatice,subunitatea Subcarpatilor cuprinsi intre raul Prahova si raul Dambovita, ulterior la circa 400 m deasupra nivelului marii, pe o distanta de 8,750km lungime(de-a lungul vaii raului Ialomita)si pe o latime de 7,375km(intre Pucioasa sat si Malurile). Localitatea este amplasata la 250 26’22” longitudine estica si 450 05’07” latitudine nordica, in partea ed nord a judetului Dambovita, la 81km la limita sudica si 42 km de cea nordica a acestuia. Se invecineaza cu orasul Fieni si comunele Motaeni, Branesti, Vulcana Pandele,Glodeni Deal si Varfuri. Localitatea este amplasata la cca 100km de trei mari orase ale tarii: Bucuresti(unde se afla cel mai apropiat aeroport),Brasov si Pitesti. Accesul rutier este lesnicios,localitatea fiind situata pe drumul national DN 71 Targoviste, Pietrosita Sinaia,intretinut si bine semnalizat. Ca urmare, deplasarile sunt posibile din toate zonele tarii,iar pentru orase mari ca Ploiesti, Brasov, Bucuresti, durata deplasarii auto este foarte scurta de 1-1,5 ore. Accesul feroviar se realizeaza pe linia ferata Bucuresti-Titu-Targoviste-Pietrosita, cu gara in statiunesi trenuri personale si accelerate(cu locuri rezervate)cu plecare din Bucuresti. Accesul aerian, pentru potentialii turisti straini si romani, se deruleaza prin aeroporturile din capitala. Din punc de vedere al regiunilor de dezvoltare, Pucioasa este situat in Regiunea nr.3 Sud Muntenia, in care se mai gasesc localitatile dn judetele Prahova,Arges,Teleorman,Giurgiu,Ialomit,Calarasi si restul judetului Dambovita.
  •  
  • În orașul Pucioasa au fost descoperite izvoare de ape sulfuroase, care au fost exploatate încă din sec. XIX.

    Prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de stațiune turistică de interes național, fiind o stațiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de echipamente specifice de interes zonal și național.
    Datorită unor factori de cură unici, ca apele sulfuroase care au cea mai mare concentrație din țară, stațiunea și-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecțiuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc.
    Băile din stațiunea Pucioasa mai sunt recomandate și împotriva altor boli:
    afecțiuni neurologie periferică;
    afecțiuni ale sistemului nervos central;
    afecțiuni ginecologice;
    afecțiuni ale aparatului respirator;
    afecțiuni ORL.

  •  
  • Ramura economică principală este turismul balnear, orașul având un statut de stațiune balneo-climaterică. Principalele hoteluri sunt „Ceres” și „Turist”. Este dezvoltată industria textilă, prelucratoare.

    In orasul Pucioasa nu exista o zona industriala compacta, agentii economici fiind raspanditi in aproape toate cartierele orasului.

    Cele mai importante ramuri economice reprezentate de agentii economici din orasul Pucioasa sunt:

    • Industria textila
    • industria chimica
    • industria alimentara
    • industria lemnului si a mobilei
    • constructii
    • prestari servicii

  • Obiectivele turistice ale zonei Pucioasa sunt numeroase, de mare atraactivitate,oferind vizitatorilor o paleta larga de motivatii,de ordin istoric, religios, cultural, arhitectural, etnografic, folcloric, peisagistic .

    Amatorii de cunoasterea comorilor satului romanesc de odinioara se pot opri,vis a vis de „Cartea Portugheza”, la Muzeul de Etnografie al orasului, adapostit intr-o casa veche de 2 veacuri, tot al Dobrestilor.

    Parcul Independentei

    Parcul dateaza din secolul al XIX -lea, fiind situat lalimita de nord a zonei centrale a orasului,este integrat in zona istorica si se afla la o distanta de cca 300 m de cele doua baze de tratament ale statiunii balneo climaterice Pucioasa.

    Cetatea Sfanta Noul Ierusalim, asezamant cu arhitectura originala, construit de artistii plastici Marian si Victorias Zidaru, in care nu au acces decat vietuitorii, barbati si femei, care respecta o lista cu canoane foarte stricte.

    Lacul de acumulare Pucioasa, intrat in circuitul hidroenergetic in 1974, la o altitudine de 418 metri are o suprafata de 91 ha si un volum al apei de 4.940.000 m.c.

    Pastravaria Pucioasa, amplasata la iesirea din statiunea Pucioasa, sos. Targoviste Sinaia, langa barajul Pucioasa, raul Ialomita, functioneaza ca subunitate a ocolului silvic Dambovita.

    Aceste obiectiv a fost pus in functiune in 1981 si are a capacitate de productie de 30t pastrav consum/an.

    In cadrul pastravariei se gaseste pastrav curcubeu. Materialul biologic se produce in cadrul pastravariei si asigura necesarul de puiet pentru realizarea productiei.

    Obiective turistice in imprejurimi:

    • Manastirea Dealu
    • Complexul Monumental Muzeal „Curtea Domneasca”
    • Muzeul scriitorilor damboviteni
    • Muzeul tiparului si al cartii romanesti

  •  
  •  
  •  
  •  
  • Cartaxo (Portugalia)

    Alcazar de San Juan (Spania)

    Vadul lui Voda (Moldova)

    Jonava (Lituania)

  •