Primaria Orasului Recas

Categorie
Judetul Timis
  • Judet: Teleorman
    Localitate: Recas
    Adresa:  Calea Timisoarei nr. 86 cod postal 307340
    Telefon:  0256-330101
    Fax:  0256-330231
    E-mail:  public@primariarecas.ro
    Website:  www.primariarecas.ro
    Primar:  Pavel Teodor

    Pozitionare:

    Recas este un oras in judetul Timis, Banat, Romania. A primit statutul de oras in aprilie 2004. Recasul este un exemplu de diversitate etnica, aici traind impreună romani, maghiari, sarbi, croati, germani (svabi) si tigani.

    Orașul Recas are si 6 sate apartinatoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazos si Nadas.
    Este situat la o distantă de 21 km de Timisoara si 37 km de Lugoj, pe drumul national DN6 (european E70). Orasul are acces si la aeroportul Timisoara, aflat la 20 de km distanta. Se invecineaza cu teritoriul administrativ ale comunelor: la Nord – Bogda, la Sud – Cheveresu Mare si Racovita, la Est – Topolovatu Mare si Brestovat, la Vest Remetea Mare si Pischia.
    Din totdeauna s-a știut de Recaș ca fiind o localitate primitoare, unde mulți veniți din alte locuri s-au stabilit și au fost adoptați de băștinași. De-a lungul vremurilor, pacea și liniștea a fost prezentă mereu. Rare au fost cazurile în care au existat conflicte.

    În prezent, orașul Recaș are o suprafață administrativă de 22988,21 ha și 7 localități, dintre care una, Nadăș, este depopulată.

    Localitățile aparținătoare sunt: Izvin, Bazoș, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova si Nadăș. Din punct de vedere morfologic regiunea este alcătuită din dealuri cu coame domoale sau plane ce se constituie în martori ai eroziunii manifestate de-a lungul timpului.

    Localitatea este situată într-o zonă de coline însorite, favorabile agriculturii. Teritoriul orașului este traversat la sud de râul Timiș și de canalul Bega, iar la Nord se află dealurile cu vii.
    Clima este temperat continentală cu o ușoară influență mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, iar trecerile de la iarnă la vară destul de bruște. Caracteristicile climatice și ale solului fac această zonă deosebit de favorabilă viticulturii.

    Este situat la o distantă de 21 km de Timisoara si 37 km de Lugoj, pe drumul national DN6 (european E70). Orasul are acces si la aeroportul Timisoara, aflat la 20 de km distantă.. Se învecinează cu teritoriul administrativ ale comunelor: la Nord – Bogda, la Sud – Chevereșu Mare și Racovița, la Est – Topolovatu Mare și Brestovat, la Vest Remetea Mare și Pischia.
    Aparținând marii unități fizico-geografice Banato-Crișane, teritoriul este situat în proporție de 45% în treapta joasă, sudică, a Dealurilor Lipovei, care face racordul dintre Piemontul Banatului și Câmpia de Vest. Această zonă (Stanciova-Herneacova-Nadăș), prezintă o înclinare generală de la N-NE spre S-SV, cu o altitudine cuprinsă între 280-178m. Văile intracolinare, cu lărgimi care variază de la câteva zeci de metri până la 180-450 m (microlunci), au un caracter torențial, cu funcție de evacuare a apelor în perioadele de precipitații semnificative și la topirea zăpezilor.

    Aproximativ 18% din areal se află situat în partea mai înaltă a câmpiei subcolinare care, fragmentată de o rețea de văi, în general divergente, pătrunde în interiorul depresiunilor-golf și realizează tranziția dintre dealurile piemontane și câmpia joasă, distingându-se prin două compartimente: câmpia subcolinară (Recaș-Petrovaselo), parte a extremității sud-vestice a Câmpiei Vingăi, cu o altitudine oscilând între 180 și 135 m și câmpia de terase (Recaș-Izvin), o ultimă ramificație, sudică, a Câmpiei Vingăi, sprijinită ca un pinten în malul Begăi și Câmpia joasă a Timișului, cu aspectul unui platou întins, cu o altitudine situată între 160-100 m.

    Modalități de acces:

    Cu mașina – drumul european E70 Timișoara-Lugoj-Caransebeș-Craiova-București.

    Cu trenul – tronsonul Timișoara-București.

    Cu avionul – Aeroportul internațional „Traian Vuia” Timișoara aflat la 18 km

    Populatia:

    Total locuitori: 8560
    Nationalitate:  romani, maghiari, sarbi, croati, germane (svabi), tigani
    Religie:  ortodoxa, greco-catolica, romano-catolica, baptista, penticostala

    Suprafata: 229 km2

  • Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
     PNL
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
     2012
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari

  • Prima atestarea a localitătii provine din cronici feudale datate în 1319. De-a lungul timpului Recasul a fost pe rând domeniu feudal, cetate, târg de care apartineau 15 sate, a fost sub administratie turcească, austriacă, maghiară si română.

    Din anii 1784-1786, datorită procesului e colonizare a Banatului, au început să se stabilească populatii germane. La sfârsitul secolului XIX si începutul secolului XX Recasul cunoaste o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viata socială si economică din zonă (resedintă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, perceptie). În 1894 a fost construita fabrica de caramidă cu 100 de angajati iar în anul 1902 a apărut primul ziar german „Temesrekaser Zeitung”.
    În perioada interbelică Recasul dispunea de scoală primară, scoală confesională catolică, cazinou, asociatia pompierilor, cerc agricol german, club sportiv. În perioada socialistă Recasul a avut statutul de comună cu 6 sate apartinătoare. În urma unui referendum local, Recasul a dobândit în anul 2004 statutul de oras.
    Repere istorice:
    – 1319 – nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit într-o cronică  a vremii ca proprietar al moșiei Rygachtelkue (Recaș);
    – 1359 – în diplomele regelui Ludovic cel Mare este menționată donația către fiii săi a posesiunii Rykas din apropierea Timișului Mic;
    – în listele  de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice, așezarea Rykas nu este amintită, de unde și prezumția că populația era de religie ortodoxă;
    – în același an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Maremai multe familii de români moldoveni ortodocși care primesc loturi de pământ și alte privilegii;
    – 1362 – același rege Ludovic cel Mare colonizează  câteva familii de bulgari în vatra satului;
    – 11 noiembrie 1447 – este făcută cea mai veche mențiune despre existența viilor din Recaș într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan și Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungurești de aur;
    – 1470 – așezarea  este numită în documente Oppidum Rekas, având rolul de a coordona 20 de loca¬lități din împrejurimi;
    – a doua jumătate a sec. al XVI-lea – românii așezați  în apropierea Timișului se mută la Izvin datorită inundațiilor repetate;
    – 1716 – din așezarea Vlașnița (Recașul valah)   pleacă la Izvin mai multe familii de români, aceasta datorită deselor  conflicte interetnice avute cu locuitorii sârbi;
    – 1744-1750 – sunt aduse familii de croați care se stabilesc în centrul vetrei satului;
    – 1750 – sunt așezați sârbi de religie catolică  din zona Bacica, numiți de români  „șocați”;
    – 1763 – sunt  colonizați români din părțile  Ardealului;
    – 1764 – începe  colonizarea cu populație germană, venită din părțile Oberhain, Regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen și Köln;
    – se conturează existența a trei cartiere (sate) ale Recașului: Recașul Valahilor (Vlașnița), Recașul Șocaților (sau al sârbilor) și Recașul Bulgarilor;
    – 1778 – Recașul intră  sub administrație ungurească;
    – 1804 – în Nadăș sunt aduse familii maghiare din zona Seghedinului;
    – 1809 – începe maghiarizarea  Recașului,  însă valul cel mare de coloniști unguri ajunge abia în anul 1899;
    – 1872 – se înființează judecătoria, apoi biroul cărții funciare (1894) și percepția Recaș  (1895);
    – 1874 – Emilia Lungu Puhalo înființează școala de fete de la Izvin, localitate cu populație românească;
    – 1876 – s-a născut la Recaș  Tass Antal, astronom, conducătorul Observatorului din Budapesta și director al Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria (d. 1937);
    – 1886 – Recașul este reședință de pretură;
    – 1887 – s-a născut la Recaș Mihailich Győző, cel care a proiectat la Timișoara Podul „Liget” (1909, azi Podul „Decebal”), proiect distins cu Diploma de Onoare la Expoziția Internațională de la Paris -1910 (d. 1966);
    – 1894 – este construită fabrica de cărămidă, cu 100 de angajați;
    – 1895 – Recașul face parte din comitatul  Timiș, era reședință de comună și avea 3.637 de locuitori;
    – 1902 – este tipărit săptămânalul (german) „Temesrekaser Zeitung”;
    – 1905-1907 – are loc o colonizare masivă cu populație maghiarăr, tăindu-se pentru aceasta 2 500 iugăre de pădure din împrejurimi;
    – fiecare familie de coloniști a primit 20 de iugăre și o casă  de locuit;
    – 1908 – s-a născut la Recaș Alexandru Elek Schwartz, fotbalist al Ripensiei Timișoara, antrenor al naționalei Olandei și al echipei Benfica Lisabona (d. 2000);
    – 1909 – emigrează în SUA un număr de 76 de persoane;
    – 1914 – pe lângă biserica romano-catolică  activează corul „Laudate Dominum”;
    – 25 noiembrie 1918 – delegați pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie sunt Teodor Novac și Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariude la Recaș;
    – 1921 – Recașul face parte din județul Timiș  – Torontal, fiind reședință de plasă;
    – 13 noiembrie 1923 – regele Ferdinand I vizitează  satul Izvin;
    – 1926-1930 – se așază primele familii de țigani (rromi);
    – 9 ianua¬rie 1931 – s-a născut la Recaș Ion Cojar, profesor, actor, regizor (d. 18.10.2009);
    – 1936 – în  Recaș funcționa  școala primară, școala confesională catolică, grădinița, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectură, un club sportiv, un cerc agricol german, exista  fabrica de cărămidă, o moară, fabrica de sifon, diferite societăți comerciale, oficiu poștal;
    – 29 iulie 1939 – se naște la Izvin Emil Nicolae Urtilă, prof. dr. univ., medic chirurg;
    – 21 ianuarie 1940 – se naște la Herneacova Ovidiu Giulvezan, conf. univ. dr., compozitor, muzicolog, publicist;
    – 21 martie 1943 – se naște la Recaș Martin Bauer, profesor, antrenor, vicepreședinte al AJF Timiș;
    – 4 august 1944 – se naște la Herneacova prozatorul Oberten János;
    – 27 octombrie 1947 – se naște la Recaș Horia Țâru, preot,  poet și eseist;
    – 15 aprilie 1949 – se naște la Recaș Radu Nicosevici, președintele Confederației Întreprinzătorilor Particulari din județul Timiș;
    – 19 iulie 1952 – se naște la Bazoșu Vechi Eugen Milutinovici, consilier județean în mandatele 1996-2000; 2000-2004; 2004-2008, om de afaceri;
    – 30 iunie 1953 – se naște în satul Bazoșu Vechi Ion Peptenar, vestit instrumentist de muzică populară bănățeană;
    – 24 iulie 1947 –  se naște la Izvin Marina Rodica Cinca, prof. univ. dr. medic, consilier județean în mandatul 2004-2008;
    – 1956-1968 – Recașul este reședință de comună  în raionul Timiș, regiunea Banat, cu satele  Bazoșul Vechi și Izvin;
    – 1968 – comuna ține de  județul Timiș  și i se adaugă satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadăș;
    – 2002 – este inaugurat Muzeul de istorie al comunei;
    – 2004 – are loc un referendum local, iar comuna Recaș  dobândește statutul de oraș;
    – 2004 – începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari din țară, care aparține Asociației  „Club Tite Golfresort” din Recaș, întinzându-se pe o suprafață de 34 de hectare (omologat la standarde sportive internaționale, după cel de la Pianu de Jos în județul Alba și cel de la Breaza -„Lac verde”;
    – terenul de golf din Recaș are nouă trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;
    – 2005 – apare primul număr al periodicului  „Jurnalul de Recaș”, cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Recaș;
    – Bazoșu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadăș (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) și Stanciova (1456, Sztanchófalva).

  •  Recas este un oras in judetul Timis, Banat, Romania. A primit statutul de oras in aprilie 2004. Recasul este un exemplu de diversitate etnica, aici traind impreună romani, maghiari, sarbi, croati, germani (svabi) si tigani. Orașul Recas are si 6 sate apartinatoare: Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazos si Nadas. Este situat la o distantă de 21 km de Timisoara si 37 km de Lugoj, pe drumul national DN6 (european E70). Orasul are acces si la aeroportul Timisoara, aflat la 20 de km distanta. Se invecineaza cu teritoriul administrativ ale comunelor: la Nord – Bogda, la Sud – Cheveresu Mare si Racovita, la Est – Topolovatu Mare si Brestovat, la Vest Remetea Mare si Pischia. Din totdeauna s-a știut de Recaș ca fiind o localitate primitoare, unde mulți veniți din alte locuri s-au stabilit și au fost adoptați de băștinași. De-a lungul vremurilor, pacea și liniștea a fost prezentă mereu. Rare au fost cazurile în care au existat conflicte. În prezent, orașul Recaș are o suprafață administrativă de 22988,21 ha și 7 localități, dintre care una, Nadăș, este depopulată. Localitățile aparținătoare sunt: Izvin, Bazoș, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova si Nadăș. Din punct de vedere morfologic regiunea este alcătuită din dealuri cu coame domoale sau plane ce se constituie în martori ai eroziunii manifestate de-a lungul timpului. Localitatea este situată într-o zonă de coline însorite, favorabile agriculturii. Teritoriul orașului este traversat la sud de râul Timiș și de canalul Bega, iar la Nord se află dealurile cu vii. Clima este temperat continentală cu o ușoară influență mediteraneană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi, iar trecerile de la iarnă la vară destul de bruște. Caracteristicile climatice și ale solului fac această zonă deosebit de favorabilă viticulturii. Este situat la o distantă de 21 km de Timisoara si 37 km de Lugoj, pe drumul national DN6 (european E70). Orasul are acces si la aeroportul Timisoara, aflat la 20 de km distantă.. Se învecinează cu teritoriul administrativ ale comunelor: la Nord – Bogda, la Sud – Chevereșu Mare și Racovița, la Est – Topolovatu Mare și Brestovat, la Vest Remetea Mare și Pischia. Aparținând marii unități fizico-geografice Banato-Crișane, teritoriul este situat în proporție de 45% în treapta joasă, sudică, a Dealurilor Lipovei, care face racordul dintre Piemontul Banatului și Câmpia de Vest. Această zonă (Stanciova-Herneacova-Nadăș), prezintă o înclinare generală de la N-NE spre S-SV, cu o altitudine cuprinsă între 280-178m. Văile intracolinare, cu lărgimi care variază de la câteva zeci de metri până la 180-450 m (microlunci), au un caracter torențial, cu funcție de evacuare a apelor în perioadele de precipitații semnificative și la topirea zăpezilor. Aproximativ 18% din areal se află situat în partea mai înaltă a câmpiei subcolinare care, fragmentată de o rețea de văi, în general divergente, pătrunde în interiorul depresiunilor-golf și realizează tranziția dintre dealurile piemontane și câmpia joasă, distingându-se prin două compartimente: câmpia subcolinară (Recaș-Petrovaselo), parte a extremității sud-vestice a Câmpiei Vingăi, cu o altitudine oscilând între 180 și 135 m și câmpia de terase (Recaș-Izvin), o ultimă ramificație, sudică, a Câmpiei Vingăi, sprijinită ca un pinten în malul Begăi și Câmpia joasă a Timișului, cu aspectul unui platou întins, cu o altitudine situată între 160-100 m. Modalități de acces: Cu mașina – drumul european E70 Timișoara-Lugoj-Caransebeș-Craiova-București. Cu trenul – tronsonul Timișoara-București. Cu avionul – Aeroportul internațional „Traian Vuia” Timișoara aflat la 18 km
  • Recașul are 2 școli: Liceul Teoretic Recaș (cu clase primare, gimnaziale, liceale) și CSEI Constantin Păunescu, o școală pentru copii cu deficiențe. Până după 2000, la școala normală Recaș, a existat și o clasă cu predare în limba maghiară.

    Cele două școli au deseori schimburi de experință, iar la serbări se invită reciproc la evenimente. Atât în Recaș cât și în sate există grădinițe și școli cel puțin cu clase primare. Profesorii de aici sunt în continuă perfecționare, urmând diverse cursuri la Universitatea de Vest din Timișoara.
    Liceul Teoretic Recaș a fost renovat, s-au montat geamuri termopan, s-au parchetat unele săli de clasă, s-a zugrăvit interiorul și exteriorul, s-a reparat acoperișul, s-au montat streșini, au fost puse în funcțiune și racordate la rețeaua de canalizare grupurile sanitare. În curte, a fost executat și pus în funcțiune un foraj pentru asigurarea apei în permanență.
    Au fost achiziționate două cazane pe gaz metan pentru a furniza căldură suficientă pentru cele două corpuri ale liceului cât și pentru sala de sport. Recent, s-a început renovarea clădirii vechi unde își desfașurau cursurile elevii claselor I-IV, printr-o finanțare asigurată de Banca Mondială și o contribuție de aproape 200.000 lei din bugetul local.
    Instituții școlare:
    – Liceul Teoretic Recaș (clasele I-XII);
    – Școli cu clasele I-VIII: Izvin și Bazoș;
    – Școala cu clasele I-IV Herneacova;
    – Școala cu clasele I-VIII “Constantin Păunescu” (regim special): Recaș;
    – Complexul de Servicii Specializate pentru Copilul cu Dizabilități Recaș (regim special);
    – Grădinițe cu program normal: Recaș, Bazoș, Izvin, Herneacova, Petrovaselo și Stanciova.

  • Recașul se află între câmpie și deal. De aceea, noi considerăm fiecare element care ne înconjoară ca fiind o resursă care poate fi exploatată. Dintre resursele locale sunt prezente: Bega și Timișul care curg la sud de Recaș respectiv Bazoș (un sat aparținător), pădurile de la Bazoș, Nadăș, Herneacova, solurile propice pentru culturi de legume ș viță de vie, viile Recașului care sunt exploatate de Cramele Recaș, dar și de proprietarii particulari.

    Infrastructura
     Natura drumurilor și lungimea acestora:
    – DJ 609E = 5,5 km
    – DC 65 = 3,3 Km; DC 66 = 6,7 km; DC 67 = 4,6 km; DC 68 = 7,7 km; DC 69 = 3,2 km; DC 71 = 3,3 km; DC 75 = 9,3 km; DC 76 = 1,3 km; DC 147 = 9,5 km; DC 148 = 5,1 km
     Natura drumurilor și distanța în km între centrul unității administrativ-teritoriale și localitățile aparținătoare:
                            – DN 6 Recaș-Izvin = 4 km;
                            – DC 147 Recaș- Bazoș = 9,0 km;
                            – DC 75 Recaș-Petrovaselo = 6,0 km;
                            – DJ 609E, DC 66 Recaș-Herneacova = 8,0 km;
                            – DJ 609E, DC 66  Recaș-Stanciova = 14,0 km;
                            – DJ 609E, DC 66, 68 Recaș-Nadăș = 15,0 km.
    Rețeaua de alimentare cu apă pe localități, în km:
                – Recaș = 31 km;
                – Bazoș = 19 km;
                – Petrovaselo = 6 km;
                – Izvin = 17 km;
                – Herneacova = 4 km;
                – Stanciova = 5 km
    Câmpia Timișului
    –          Este o câmpie joasă;
    –          Se suprapune peste o regiune de subsidență și este o câmpie de acumulare fluviatilă joasă cu caractere clare de divagare;
    –          Se caracterizează prin: pantă extrem de redusă, nivel piezometric ridicat al pânzei freatice, suprafețe mlăștinoase, văi înmlăștinite, brațe și gârle părăsite;
    –          În sud prezintă crovuri;
    –          Subsidența accentuată:
    • A început în pliocen, s-a continuat în cuaternar și în prezent;
    • Este demonstartă de depozitele cuaternare care au grosimi ce depășesc 100 m și cresc de la est spre vest;
    • Este reflectată în relief prin: divagarea râurilor, inundații periodice, înmlăștinirea unor regiuni, arii mari ocupate cu lăcoviște, șesuri aluviale extinse ale râurilor Timiș și Bega;
    –          Relief antropic: două canale de legătură între Timiș și Bega și canalul navigabil Bega.
    Recașul reprezentând un centru viticol important al Banatului, cultura viței de vie ocupă cca 5% din terenul agricol al comunei, fiind amplasată, de regulă, pe versanții cu expoziție generală sudică.
    Pajiștile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, în ele fiind prezente grupuri mezofile și mezoxerofile, iar în zonele cu apă freatică mai apropriată de suprafață, grupuri mezofile și higrofile, cu petice de vegetație halofilă.
    Principalele specii de plante cultivate sunt grâul, porumbul, orzul, floarea soarelui, soia, fasolea, lucerna, trifoiul. Pomii fructiferi cei mai întâlniți sunt prunul, mărul, cireșul, vișinul, caisul, gutuiul, dudul, nucul.
     Regimul termic:
    • Temperatura medie anuală: 10,70C;
    • Temperatura medie a lunii iulie: 21,50C;
    • Tempratura medie a lunii ianuarie: – 1,20C;
    • Temperatura maximă absolută: 42,50C (1 aug.1950, Teremia Mare);
    • Temperatura minimă absolută: – 35,50C (24 ian. 1960, Timișoara).
    Bega:
    –          Izvorăște din Munții Poiana Ruscă și traversează orașul Timișoara;
    –          Este singurul râu interior din România canalizat pentru navigație; canalul a fost început în anul 1728 și finalizat în 1912; pescajul maxim este de 1,4 m; pentru a regulariza debitul s-au construit o serie de canale prin care se fac aducțiuni de apă din Timiș;
    –          Se varsă în Tisa pe teritoriul Serbiei și are ca principal afluent pe Bega Veche (care izvorăște din Podișul Lipovei).
    Timișul:
    –          Izvorăște din Munții Semenic, fiind considerat râul principal care drenează Câmpia Banatului, începând de la Lugoj;
    –          Principalii săi afluenți sunt: Timișana (care adună toate pâraiele din Dealurile Buziașului și curge paralel cu Timișul peste 20 km), Bega Mică și Bârzava cu Moravița (pe teritoriul Serbiei).
     Solurile
    Soluri zonale:
    –          Clasa cernisoluri: este majoritară, fiind reprezentată de cernoziomuri și faeoziomuri;
    –          Clasa luvisoluri, reprezentată de preluvosoluri tipice și roșcate;
    –          Clasa cambisoluri, reprezentată de eutricambosoluri tipice (apar în golful Lugojului);
    Soluri azonale:
    –          Clasa protisoluri: reprezentată de aluviosoluri (în luncile râurilor), psamosoluri (pe nisipurile din Câmpiile Arancăi, Jimboliei, Aradului);
    –          Clasa hidrisoluri: gleiosoluri și stagnosoluri în arealele joase din Câmpia Timișului;
    –          Clasa pelisoluri: vertisoluri (Câmpia Bârzavei);
    –          Clasa salsodisoluri: solonețuri și solonceacuri (în areale mici în câmpiile joase).
    Lacurile sunt:
    –          Lacuri de meandre și albii părăsite;
    –          Lacuri de crovuri;
    –          Lacuri antropice:
      Monumente ale naturii:
    • Plante: stejarii seculari din Parcul Copiilor  din Timișoara, arborele pagodelor, castan comestibil (Castanea sativa), laleaua pestiriță, magnolii;
    • Animale: dropia, egreta, cerbul lopătar;

  • Tradițiile sunt ale oamenilor care locuiesc aici, adică: români, maghiari, nemți, croați, sârbi, etc. Multe din tradiții s-au șters datorită modernismului care a invadat ruralul. Cele mai multe tradiții se referă la religiile oamenilor. Ca peste tot în țară, cele mai păstrate datini sunt cele de Crăciun când creștinul merge la colindat sau când are loc Ruga/Nedeea (în funcție de zonă), adică sărbătoarea Hramului Bisericii. – Ruga în localitățile: Izvin (1 mai); Bazoș (24 aprilie); Petrovaselo și Stanciova (6 mai); Recaș (de Rusalii) și Herneacova (26 octombrie – Sf. Dumitru);

    Cu ocazia diferitelor evenimente, la Casa de Cultura Ion Cojar din Recas se organizeaza spectacole cu tematici. Un astfel de eveniment care a devenit o traditie este Deschide usa, crestine! un sectacol de colinde care se tine in fiecare an.Balul Pompierilor, Balul bobocilor, Balul Primăverii, Ruga de pe toate satele și Recaș sunt evenimente care se petrec în fiecare an, prilej de bucurie penrut toți locuitorii dar nu numai. De asemenea, Casa de cultură are o Fanfară și un grup de dans popular „Recașana” care sunt invitați deseori la evenimentele locale dar și ale localităților învecinate.
     Ansambluri locale: Corul Bisericii Catolice, Corul Bisericii Ortodoxe, Ansablul sârbesc de dansuri „Sveti Đorđe” din Stanciova, Fanfara germana „Rekaser Blasmusik”. Anual se organizează numeroase evenimente culturale legate de tradiția viticolă, serbări religioase și ale diferitelor grupuri etnice.

  • Localitatea Recaș se încadrează în tipologia localităților cu activități mixte, iar localitățile Izvin, Bazoș, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova și Nadăș sunt localități rurale cu activități preponderent agricole. Situarea localităților pe drumul național DN6 (european E70), face ca potențialul lor de dezvoltare să fie ridicat.

    Sectorul primar este reprezentat de agricultură (cultura plantelor, creșterea animalelor) și silvicultură, sectorul secundar de industria prelucrătoare (industria alimentară), construcții, industria ușoară, depozitare, iar sectorul terțiar este reprezentat de administrație publică, învățământ, sănătate, cultură, culte, comerț, activități financiar-bancare, poștă și telecomunicații.Aflat într-o zonă de deal, Recașul se mândreste cu cea mai renumită zonă viticolă din vestul României.
    Alte ramuri economice (industrie și servicii) se află în plină dezvoltare, poziția geografică și condițiile locale atrăgând investiții cu capital român și străin. Agricultura este principala ramură de activitate ce se desfășoară în Recaș, deținând aproximativ 30% din locurile de muncă ale localității (salariați). Activitatea agricolă de bază o constituie producția vegetală – porumb, grâu, orz, orzoaică, ovăz, legume, floarea soarelui, sfecla de zahăr.
    Cele mai reprezentative firme locale prezente pe internet sunt:
    • Cramele Recaș – producator de vinuri
    • S.C. Sodacma SRL  – producator de confecții metalice
    • S.C. Lactitalia SRL – producator de produse lactate
    • S.C. Claumar SRL – comercializează materiale de construcții șiîngrășăminte chimice, ierbicide, semințe
    • S.C. Cipivet SRL – comercializează produse farmaceutice veterinare, hrană și accesorii pentru toate speciile de animale.
    • S.C. O&M&D Expeditions SRL – Servicii de transport și debitare cherestea
    • Szofran Liliana PFA – florărie și cadouri
  • Muzeul de Istorie Recaș

  • Spital:
    Politie:

    telefon: 0256-330 110

    Pompieri:

    telefon: 0256-330 145

    Altele:

     

    •  Compartimentele Social si Dezvoltare Locala  – 0256-330 255
    •  Punctul la acces de informatie publica(PAPI)  – 0256-330 589
    •  Turnul de apa –  0256-330 126
    •  Dispensar Uman – 0256-330 150
    •  Medic Veterinar  –  0256-330 647
    •  Farmacia Marsyas-Med –  0256-330 798
    •  Farmacia Melilotus  –  0256-330 139
    •  Liceul Teoretic Recas –  0256-330 123
    •  Scoala cls I-VIII Izvin –  0256-332 647
    •  Scoala cls I-VIII Bazos  –  0256-330 971
    •  Scoala cls I-IV Petrovaselo –  0256-330 987
    •  Scoala cls I-IV Herneacova –  0256-330 988
    •  Scoala cls I-IV Stanciova –  0256-330 989
    •  Scoala C. Paunescu –  0256-330 530
    •  Complex Servicii Comunitare –  0256-330 090
    •  Oficiul Postal –  0256-330 122
    •  CEC – Agentia Recas -0256-330 120
    •  BRD – Agentia Recas – 0256-331 045
    •  Gaz Vest  deranjamente  –  0256-330 261
    •  Cabinet Notarial  – 0256-330 037
    •  Ocolul Silvic Stejarul  –  0256-330 995
    •  Biblioteca Recas  –  0256-330 588:

  •  
  •  
  • •    Confecționarea și amplasarea unor monumente istorice și personalități locale în perimetrul centrului civic al orașului și în instituțiile de cultură
    Domeniu: Retele apa
    •    Achiziționarea terenului în suprafață de 1000 mp ce aparține Bisericii greco-catolice Izvin, unde este construită Școala cu clasele I-VIII din această localitate
    Domeniu: Retele apa
    •    Achiziționarea corpului de clădire unde funcționează Școala cu clasele I-VIII Izvin și a terenului (1000 mp) ce aparține Bisericii Ortodoxe Izvin
    Domeniu: Retele apa
    •    Finalizarea documentației de parcelare a terenurilor pentru locuințele existente la țiglărie
    Domeniu: Retele apa
    •    Finalizarea documentației de parcelare a terenurilor pentru locuințele existente la țiglărie
    Domeniu: Retele apa
    •    Executarea studiilor de fezabilitate pentru asfaltarea de drumuri comunale și străzi (Herneacova-Sălciua, Bazoș-Bazoșu Nou)
    Domeniu: Drumuri si poduri
    •    Executarea lucrărilor de extindere și înlocuire a rețelei de apă, executare foraj în localitatea Herneacova
    Domeniu: Retele apa
    •    Executarea lucrărilor de extindere și înlocuire a rețelei de apă, executare foraj în localitatea Herneacova
    Domeniu: Retele apa
    •    Executarea lucrărilor de extindere și înlocuire a rețelei de apă, executare foraj în localitatea Herneacova
    Domeniu: Retele apa
    •    Asfaltarea drumurilor comunale cu finanțare de la Guvernul României, MLP, CJT și buget propriu consilu local
    Domeniu: Drumuri si poduri
    •     Întreținerea tuturor străzilor din orașul Recaș și localitățile aparținătoare prin pietruire
    Domeniu: Drumuri si poduri
    •    Întreținerea drumurilor comunale prin pietruire
    Domeniu: Drumuri si poduri
    •    Continuarea lucrărilor la rețeaua de apă Izvin, Bazoș, Petrovaselo conform O.U.G.7/2006
    Domeniu: Retele apa
    •    Renovarea, reabilitarea și extinderea Căminului cultural Bazoș
    Domeniu: Retele apa
    •    Reabilitarea, renovarea și extinderea clădirii Școlii cu clasele I-VIII Izvin
    Domeniu: Retele apa
    •    Amenajarea de parcuri pentru petrecerea timpului liber și de joacă pentru copii
    Domeniu: Altele
    •    Curățarea și decolmatarea canalelor, podurilor și podețelor pentru prevenirea inundațiilor
    Domeniu: Drumuri si poduri
    •    Finalizarea punerii în posesie a legilor fondului funciar
    Domeniu: Retele apa
    •    Parcelarea terenurilor pentru construire locuințe (PUZ)
    Domeniu: Retele apa
    •    Construirea de locuințe pentru tineri prin programul ANL
    Domeniu: Retele apa
    •    Începerea lucrărilor la rețeaua de canalizare și stație de epurare
    Domeniu: Retele apa
    •    Reabilitarea Casei de Cultură
    Domeniu: Retele apa
    •    Extinderea și amenajarea pieței agroalimentare
    Domeniu: Altele
    •    Renovarea muzeului
    Domeniu: Retele apa
    •    Reabilitarea, renovarea și extinderea Primăriei orașului Recaș
    Domeniu: Retele apa

  • – Colaborare cu localitatea Coka, districtul Banatul de Sud, Ungaria, privind elaborarea de programe și proiecte;

    – Colaborare cu localitatea Algyo, jud. Csongrad, Ungaria, privind elaborarea de programe și proiecte;

    – Colaborare cu localitatea Kovacica, Serbia, privind elaborarea de programe artistice;

    – Colaborare cu localitatea Kovin, Serbia, privind elaborarea de programe artistice.

  •