Primaria Orasului Sarmasu

Categorie
Judetul Mures
  • Judet: Mures
    Localitate: Sarmasu
    Adresa: str. Republicii nr.63 cod postal: 547515
    Telefon:  0265-421.855
    Fax:  0265-421.855
    E-mail:  primaria@sarmasu.ro
    Website: www.orasulsarmasu.ro
    Primar:  Ioan Mocean

    Pozitionare:

    Importantă așezare în Câmpia Transilvaniei, dobândind în anul 2003 titlul de oraș al României, Sărmașu este situat la intersecția paralelelei 46°45′ latitudine nordică cu meridianul 24°10′ longitudine estică, în zona centrală a țării, la întretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud.
    Sărmașu se învecinează:

    la nord cu comuna Budești (județul Bistrița Năsăud)
    la est cu comuna Sînpetru de Câmpie (județul Mureș)
    la sud est cu comuna Miheșu de Câmpie (județul Mureș)
    la vest cu comuna Cămărașu (județul Cluj)
    la nord-vest cu comuna Mociu (județul Cluj).
    Sărmașu și așezările componente se integrează în „zona de coline joase”, înălțimea medie a terenului față de nivelul mării fiind de 380 m. Înălțimea maximă atinsă de perimetrul sărmășean este de 500 m.

    Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de soluri din categoria cernoziom, precum și soluri brune slab roșcate, care au permis o îndelungată și rodnică activitate agricolă.

    Hidrografia este slab reprezentată, consecință și a evoluției în decursul timpului a relației om – natură, a despăduririi în scurgerea timpului a Câmpiei Transilvane. Pâraiele și bălțile ce rezultă din apele pluviale au o rezistență efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins, pe timp de secetă își reduce debitul până la secare.
    Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social – economică a localității în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul județean de alimentare cu apă, amenajându-se și o stație de epurare a apelor uzate și un început de rețea de canalizare.

    Solurile fertile ale zonei au permis practicarea cu eficiență a agriculturii, suprafața arabilului sărmășean întinzându-se pe 4902 hectare iar viile și livezile pe 119 ha.
    Pășunile și fânețele, întinse pe 1644 hectare, au permis ca a doua ocupație de bază a agricultorilor să fie creșterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 1800 bovine, aproape 7000 ovine, peste 500 porcine, 23000 de păsări, cca 600 de familii de albine, gospodarii fiind constituiți în 5 asociații de crescători de animale cu 311 membrii.

    Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

    Căile de comunicație sunt reprezentate de drumul județean ce face legătura între orașele Luduș și Bistrița și pe care sunt înșirate 4 sate componente ale unității administrative Sărmașu, pe o lungime de 13 km. Acesta intersectează în localitatea Sărmășel Gară drumul național 16, care face legătura orașelor Reghin și Tg. Mureș cu Cluj Napoca. Căile de comunicație sunt completate de existenața unei linii de cale ferată cu ecartament normal ce face legătură între Luduș și Bistrița și care trece prin patru din cele opt așezări componente ale Sărmașului. La cele de mai sus, se adaugă rețeaua de drumuri și străzi, din care 48 de străzi modernizate cu pavaj din piatră, 9 străzi cu covor asfaltic și 2 drumuri de țară pietruite.

    Populatia:

    Total locuitori: 7493
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 0 km2

  • Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari

  • Descoperirile arheologice fortuite din perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, păstrate în muzeul școlar al localității Sărmașu – ceramică de tip coțofeni, străpungătoare din corn de cerb, topoare de piatră perforată ș. a. – aduc mărturii despre existența unei populații sedentare pro-tracic, având ca ocupații cultivarea pământului, creșterea anmalelor, meșteșuguri casnice.
    Prima atestare prin document scris a localității Sărmașu datează din 10 aprilie 1329 prin actul elaborat în numele regelui ungar care menționează Sărmașu ca punct de hotar cu domeniile învecinate, dăruite nobilului Ștefan Pogány în schimbul unor posesiuni din Slovacia. În 1348 regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, donează moșia Sărmașu și altele învecinate familiei nobilare de Juc. Localitatea apare în documente cu denumirea „Terra nobilium de Swk Sarmas”. E menționată și biserica localnicilor, „ecllesia parochialis in Swk Sarmas”.
    Localitatea Sărmașu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei și a țării, locuitorii fiind prezenți la marile evenimente ale istoriei și în mod special la Revoluția de la 1848 când s-a remarcat Alexandru Chiorean și Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei și al doilea ca tribun al aceleiași zone în cadrul administrației lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial comuna fiind sub ocupație străină a cunoscut ororile războiului prin masacrele de la Sărmaș, Sărmășel. Așezarea devine în 1947 reședință de plasă în cadrul județului Cluj, iar în 1952 devine reședința raionului cu același nume tot în cadrul județului Cluj. Din 1960 devine comună în raionul Luduș, iar din 1968 comună în județul Mureș.
    În anul 2003 localitatea este ridicată la rangul de oraș.
    Așezările componente
    Sărmașu, localitate de primă mărime și importanță istorică, social-culturală și economică din Câmpia Transilvaniei, a fost centru administrativ în diferite perioade ale trecutului său istoric. Populația a evoluat de la 2943 locuitori în 1930 la 3816 locuitori în 1966. În 1922 s-au consemnat 3760 persoane, iar în 2002 au fost înregistrate 1301 gospodării cu 3885 locuitori.
    Sărmășel Gară este amintit în documente ca localitate de sine stătătoare doar în secolul trecut. Satul se găsește pe Pârâul de Câmpie, la intersectarea drumului județean Reghin – Bistrița cu drumul național Reghin – Mociu – Cluj Napoca. În 1966 avea 787 locuitori, în 1922 – 755. La ultimul recensământ a fost înregistrat cu 242 gospodării și 763 locuitori.
    Sărmășelu se află în dreapta Pârâului de Câmpie și la nord de localitatea Sărmașu, pe traseul Luduș – Sărmașu – Cluj Napoca. Populația cea mai numeroasă a așezării a fost înregistrată în 1930: 1080 locuitori. Datele cele mai recente indică existența a 298 gospodării cu 181 locuitori.
    Balda. Așezare veche și cu un trcut istorico-cultural notabil, atestată documentar din anul 1334. Se află pe dreapta Pârâului de Câmpie, de-a lungul drumului județean Sărmașu – Luduș. În 1966 înregistrase 1526 locuitori. Datele statistice ale ultimului recensământ indică 434 gospodării și 1258 locuitori.
    Vișinelu. Atestată documentar din 1340, localitatea se găsește pe valea Frata și este legată prin drum comunal de satul Balda. Populația satului, ajunsă în anul 1930 la 1086 locuitori, în prezent înregistrează 247 gospodării și un număr de 564 locuitori.
    Larga – este un sat-cătun, așezat pe valea Ciciana Mare, legat prin drum comunal de șoseaua Luduș – Sărmașu, în zona de interfluviu dintre Pârâul de Câmpie și Pârâul Șesu. În 1966 avea 157 locuitori. După datele recentului recensământ, Larga se compune din 27 gospodării, cu 72 locuitori.
    Moruț – sat-cătun al Sărmașului, așezat pe interfluviul dintre Pârâul de Câmpie și Valea Șesu, în zona de izvoare a pârâului cicana Mare. Aflat în involuție în ultimele decenii, acum are 36 gospodării și un număr de 89 locuitori.
    Titiana – sat-cătun al Sărmașului, aflat pe valea Ciciana Mare, în stânga Pârâului de Câmpie. La prima atestare, în 1956, avea 156 locuitori. În prezent are 14 gospodării și un număr de 39 locuitori.

  •  Importantă așezare în Câmpia Transilvaniei, dobândind în anul 2003 titlul de oraș al României, Sărmașu este situat la intersecția paralelelei 46°45′ latitudine nordică cu meridianul 24°10′ longitudine estică, în zona centrală a țării, la întretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Sărmașu se învecinează: la nord cu comuna Budești (județul Bistrița Năsăud) la est cu comuna Sînpetru de Câmpie (județul Mureș) la sud est cu comuna Miheșu de Câmpie (județul Mureș) la vest cu comuna Cămărașu (județul Cluj) la nord-vest cu comuna Mociu (județul Cluj). Sărmașu și așezările componente se integrează în „zona de coline joase”, înălțimea medie a terenului față de nivelul mării fiind de 380 m. Înălțimea maximă atinsă de perimetrul sărmășean este de 500 m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de soluri din categoria cernoziom, precum și soluri brune slab roșcate, care au permis o îndelungată și rodnică activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, consecință și a evoluției în decursul timpului a relației om – natură, a despăduririi în scurgerea timpului a Câmpiei Transilvane. Pâraiele și bălțile ce rezultă din apele pluviale au o rezistență efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins, pe timp de secetă își reduce debitul până la secare. Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social – economică a localității în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul județean de alimentare cu apă, amenajându-se și o stație de epurare a apelor uzate și un început de rețea de canalizare. Solurile fertile ale zonei au permis practicarea cu eficiență a agriculturii, suprafața arabilului sărmășean întinzându-se pe 4902 hectare iar viile și livezile pe 119 ha. Pășunile și fânețele, întinse pe 1644 hectare, au permis ca a doua ocupație de bază a agricultorilor să fie creșterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 1800 bovine, aproape 7000 ovine, peste 500 porcine, 23000 de păsări, cca 600 de familii de albine, gospodarii fiind constituiți în 5 asociații de crescători de animale cu 311 membrii. Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală. Căile de comunicație sunt reprezentate de drumul județean ce face legătura între orașele Luduș și Bistrița și pe care sunt înșirate 4 sate componente ale unității administrative Sărmașu, pe o lungime de 13 km. Acesta intersectează în localitatea Sărmășel Gară drumul național 16, care face legătura orașelor Reghin și Tg. Mureș cu Cluj Napoca. Căile de comunicație sunt completate de existenața unei linii de cale ferată cu ecartament normal ce face legătură între Luduș și Bistrița și care trece prin patru din cele opt așezări componente ale Sărmașului. La cele de mai sus, se adaugă rețeaua de drumuri și străzi, din care 48 de străzi modernizate cu pavaj din piatră, 9 străzi cu covor asfaltic și 2 drumuri de țară pietruite.
  • În anul 1958 s-a înființat Liceul Teoretic Sărmașu, pe locația căruia funcționeaza astăzi Grupul Școlar Sărmașu. Acesta coordonează activitatea unităților de învățământ de pe raza orașului:
    • Liceul Sărmașu școlarizează un număr de 211 elevi și o clasă de școală de Arte și Meserii, cu pregătire în meseria de mecanic-agricol cu 30 elevi;
    • 4 Școli Gimnaziale, în localitățile Sărmașu (222 elevi), Balda (132 elevi), Vișinelu (64 elevi) și Sărmășel Gară (92), numărul total fiind de 510 elevi;
    • 2 Școli Primare, în Sărmășel (35 elevi) și Larga (9 elevi), cu un număr de 44 elevi și 6 unități pentru preșcolari care sunt frecventate de un număr total de 341 copii. Unitățile școlare sunt propice desfășurării actului educațional, compuse din săli de clase, laboratoare, ateliere școlare, săli de sport.

  • Resurse naturale de suprafață

    Principala resursă naturală de suprafatță o reprezintă solurile fertile ale zonei, în cea mai mare parte de soluri din categoria cernoziom, precum și soluri brune slab roșcate, care au permis practicarea cu eficiență a agriculturii, aceasta fiind ocupația de bază a populației din zonă, suprafața arabilului sărmășean întinzându-se pe 4649 ha iar viile și livezile pe 24 ha.
    Pășunile și fânețele, întinse pe 1985 hectare, au permis ca a doua ocupație de bază a agricultorilor să fie creșterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 1800 bovine, aproape 7000 ovine, peste 500 porcine, 23000 de păsări, cca 600 de familii de albine, gospodării fiind constituiți în 5 asociații de crescători de animale cu 311 membrii.
    Resurse naturale ale subsolului
    Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogație inestimabilă – gazul metan, fiind după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan. Sărmășel se află în rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914.
    O altă categorie de resurse naturale ale subsolului în zona orașului Sărmașu, este reprezentată deargile (inclusiv luturi de coastă și de terasă), utilizateca materiiprime la fabricarea materialelor de construcții ceramice (cărămizi, țigle, etc.) în unități industriale locale.
    De asemenea, în localitatea Sărmășel există surse de nămol sapropelic, cu proprietăți terapeutice confirmate de către laboratoarele de specialitate, care sunt momentan neexploatate organizat.
    Resurse hidrografice
    Hidrografia este slab reprezentată. Pâraiele și bălțile ce rezultă din apele pluviale au o rezistență efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins, pe timp de secetă își reduce debitul până la secare.
    Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social – economică a localității în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul județean de alimentare cu apă, amenajându-se și o stație de epurare a apelor uzate și un început de rețea de canalizare.

  •  
  • Structura economică sectorială din localitate

    Principalele ramuri economice ale orașului Sărmașu, raportate la ponderea ocupației populației sunt:
    industria: 59%
    agricultura și creșterea animalelor: 25,5%
    servicii:15,5%.
    Industria: ramurile industriale principale ale orașului sunt: industria prelucrătoare, extractivă și de distribuție a gazului metan, construcții și materiale de construcții, transport și comerț.
    Agricultura: Agricultura este a doua ramură în economia orașului Sărmașu și are o pondere importantă în economia orașului Sărmașu, fiind ocupația tradițională a locuitorilor datorită condițiilor propice de desfășurare, suprafața agricolă totală fiind de 6658 ha și o suprafață de 436 ha pădure. Structura pe categorii de folosință a suprafeței agricole este următoarea:
    terenuri arabile: 4649 ha
    pășuni și fânețe: 1985 ha
    livezi și vii: 24 ha.
    Dezvoltarea economică în câteva sectoare ale economiei
    Industrie
    Potențialul de dezvoltare al sectorului industrial al orașului Sărmașu este ridicat, fiind favorizat de așezarea geografică la limitele administrative a trei județe, Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud, precum și la distanțe aproximativ egale de principalele orașe din zonă. De asemenea, resursele naturale cum ar fi gazul metan, producția rezultată din sectorul agricol, în cantitate și de o calitate de natură să favorizeze dezvoltarea unor anumite ramuri din industria alimentară, precum și resursele de forță de muncă, calificată și necalificată, contribuie la crearea unui climat propice dezvoltării viitoare.
    Ramurile industriale reprezentative în oraș sunt:
    industria gazului metan (extracție, transport, distribuție) cu o pondere în sectorul industrial local de 23,5%;
    industria de prelucrare a lemnului, cu o pondere de 48,5%;
    industria fabricării materialelor de construcții: 4%
    Agricultura
    Producția agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente, cultura vegetală și creșterea animalelor. Principalele culturi sunt: plante tehnice (sfecla de zahăr, in și cânepa, tutun), cereale (orz, orzoaică, grâu, porumb, secară, etc.), legume, fructe, viță de vie, zootehnia fiind prezentă prin crescătoriile de porcine, bovine, ovine și păsări.
    Principalele culturi agricole sunt: cereale pentru boabe: 65%; leguminoase pentru boabe: 2%; plante uleioase: 3%; plante industriale: 5%; cartofi: 2%; legume: 2%; plante de nutreț: 10%; plante pentru producerea de semințe: 3%.
    În cea mai mare parte a teritoriului orașului Sărmașu, agricultura își găsește condiții bune de dezvoltare. Suprafețele întinse de pășuni și fânețe naturale sunt favorabile creșterii animalelor, iar clima mai rece și regimul pluviometric specific fac ca aici să fie mai puțin simțite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului.
    Creșterea animalelor este relativ bine dezvoltată în zona orașului Sărmașu constituind principala activitate agricolă. De asemenea crescătorii de bovine din raza Sărmașului sunt renumiți pentru calitatea efectivelor, care însumează 2700 capete. Există un număr de 5200 porcine, obsevându-se o tendință accentuată în aplicarea rezultatelor obținute în ameliorare de către fermele specializate.
    Numarul de ovine și caprine este de 7600, cu tendința de scădere. Păsările ouătoare sunt în număr de 26000, de asemenea cu o tendință de scădere a efectivului.
    Formele asociative de creștere a animalelor sunt reprezentate de Asociația crescătorilor de bovine din Sărmășel Gară, Asociația crescătorilor de taurine din Balda, precum și alte asociații locale fără statut juridic.
    Parcul de mașini agricole cuprinde un număr de 161 tractoare, 61 remorci după tractor, 114 pluguri, 16 cultivatoare, 83 semănători, 13 mașini pentru împrăștiat îngrășăminte, 17 masini pentru erbicidat 41 combine pentru recoltat păioase.
    Suprafața agricolă a orașului Sărmașu și a zonelor aparținătoare este de 6658 ha reprezentând 87,45 % din suprafața administrativă.
    Comerț
    Sectorul comercial este bine reprezentat la nivelul orașului, cunoscând după 1990 o dezvoltare continuă prin aparitța de numeroase unități cu specific mixt alimentar și bunuri de larg consum (57) și pentru desfacerea materialelor de construcții și accesorii (4).
    În ceea ce privește comerțul exterior, trebuie menționat faptul că o mare parte din produsele rezultate în fabricile locale de mobilă sunt destinate exportului în diferite state din UE.
    Până la finele anului curent va fi inaugurat un magazin universal cu două nivele și o hală agroalimentară nouă, care să îndeplinească nivelul cerințelor actuale, pentru comercializarea produselor provenite de la producătorii agricoli locali.
    Turism
    Ținând cont de ponderea mică a acestui indicator în cadrul economiei locale, precum și de faptul că există un potențial turistic care nu este exploatat, pentru încurajarea dezvoltaăii turismului în orașul Sărmașu ar trebui întreprinse măsuri concrete pentru încurajarea și susținerea potențialilor investitori în domeniu, dar mai ales promovarea oportunităților locale, pentru a atrage mai multi turiști, atât din țară cât și din afara granițelor.

  • Orientarea principală în acest domeniu este conservarea și transmiterea valorilor culturale acumulate de-a lungul istoriei.

    Ca așezăminte culturale pe raza orașului funcționează o Casă de Cultură în Sărmașu, un număr de patru Cămine Culturale, în localitățile Balda, Sărmășel, Sărmășel Gară și Vișinelu, Biblioteca orășenească „Liviu Rusu”și biblioteca grupului școlar.
    De asemenea, există în orașul Sărmașu trei lăcașuri de cult declarate monumente istorice:
    • Biserica de lemn din Sărmașu
    • Biserica de lemn din Sărmășel Gară
    • Biserica de lemn din Vișinelu.
    Vechea biserica de lemn din Sărmașu găzduiește un muzeu de artă bisericească, adăpostind obiecte de cult, carte bisericească veche, în bună parte incluse în patrimoniul cultural național.
    În domeniul cultural artistic, pe raza orașului funcționează Tarafurile din Sărmașu și Balda, formații de dansuri populare românesti, maghiare și țigănești, formație de dans modern, Corul Bisericii Ortodoxe Sărmașu, antrenând un număr de aproximativ 200 de persoane.
     Turismul pe raza orașului Sărmașu este slab reprezentat, de aceea dezvoltare a acestei laturi a infrastructurii este o preocupare continuă a autorităților locale. Pe raza orașului se află mai multe locații cu potențial turistic neexploatate:
    • Sonda nr.2 Sărmășel (1909) – sonda reper în descoperirea zăcămintelor gazeifere din Bazinul Transilvaniei. Există un proiect Romgaz de a transforma obiectivul în „Sonda Muzeu”.
    • „Focurile veșnice” – în craterul format de erupția Sondei nr.2 ard în permanență gazele rebele de suprafață, încă din anul 1909.
    • „Băile Sărmășel”- nămolul sapropelic cu proprietăți terapeutice confirmate de laboratoarele de specialitate.
    • Monumente istorice – Biserica de lemn „Sf Arhangheli Mihail și Gavril” Sărmașu -sec. XIV
    • Biserica de lemn „Sf.Arhangheli” din Sărmășel Gară – sec. XVII
    • Biserica de lemn din Vișinelu – sec. XVII.

  •  
  • Alexandru Bătrâneanu – prefect al Câmpiei Transilvaniei, erou al revolutiei transilvănene de la 1848
    Vasile Simonis – tribun al Câmpiei Transilvaniei in cadrul administrației lui Avram Iancu
    Liviu Rusu – psiholog, estetician, cercetător și istoric literar
    Ovidiu Iuliu Moldovan – actor
    Anton Doboș – fotbalist.

  •  
  • •    Amenajare zonă „focuri veșnice” și sonda nr. 2 Sărmășel ca puncte de atracție turistică
    Domeniu: Altele
    Descriere:  Resurse naturale: 

    Resurse naturale de suprafață: solurile fertile ale zonei.
    Resurse naturale ale subsolului: domurile gazeifere, argile (inclusiv luturi de coastă și de terasă, nămol sapropelic, cu proprietăți terapeutice confirmate de către laboratoarele de specialitate, care sunt momentan neexploatate organizat.
    Resurse hidrografice: Pârâul de Câmpie, pâraiele și bălțile ce rezultă din apele pluviale.
    Numar de locuitori:6833
    Scurta descriere zona: 
    Hidrografia este slab reprezentată, consecință și a evoluției în decursul timpului a relației om – natură, a despăduririi în scurgerea timpului a Câmpiei Transilvane. Pâraiele și bălțile ce rezultă din apele pluviale au o rezistență efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins, pe timp de secetă își reduce debitul până la secare.
    Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social – economică a localității în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul județean de alimentare cu apă, amenajându-se și o stație de epurare a apelor uzate și un început de rețea de canalizare.
    Solurile fertile ale zonei au permis practicarea cu eficiență a agriculturii. suprafața arabilului sărmășean întinzându-se pe 449,19 hectare iar viile și livezile pe  32,56 ha.
    Pășunile și fânețele, întinse pe 1915,17  hectare, au permis ca a doua ocupație de bază a agricultorilor să fie creșterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 2550 bovine, aproape 5500 ovine, peste 1800 porcine, 28761 de păsări, cca 700 de familii de albine, gospodarii fiind constituiți în 5 asociații de  crescători de animale cu 311 membrii.
    Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.
    Căile de comunicație sunt reprezentate de drumul județean ce face legătura între orașele Luduș și Bistrița și pe care sunt înșirate 4 sate componente ale unității administrative Sărmașu, pe o lungime de 13 km. Acesta intersectează în localitatea Sărmășel Gară drumul național 16, care face legătura orașelor Reghin și Tg. Mureș cu Cluj Napoca. Căile de comunicație sunt completate de existenața unei linii de cale ferată cu ecartament normal ce face legătură între Luduș și Bistrița și care trece prin patru din cele opt așezări componente ale Sărmașului. La cele de mai sus, se adaugă rețeaua de drumuri și străzi, din care 76 de străzi modernizate cu pavaj din piatră,13 străzi cu covor asfaltic și 4 drumuri de țară pietruite.
    Scurta descriere activitati economice zona:
    – Agricultură: producție vegetală, creșterea animalelor
    Solurile fertile ale zonei au permis practicarea cu eficiență a agriculturii, suprafața arabilului sărmășean întinzându-se pe 4490,19 hectare, iar viile și livezile pe 32,56 ha.
    Principalele culturi agricole sunt: cereale pentru boabe: 62%; leguminoase pentru boabe: 2%; plante uleioase: 10%; plante industriale: 3%; cartofi: 1%; legume: 2%; plante de nutreț: 20%.
    – Industrie gazeiferă – brigăzi, secții și formații operative de lucru – Romgaz, Transgaz, stații comprimare gaze.Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.
    Industria prelucrării lemnului, industria textilă : croitorie – tapițerie, industria materialelor de construcții . Agenți economici (comerț, panificație, mică producție, prestări servicii).
    Scurta descriere a nevoilor de investitii:
    – Canalizare menajera și stație de epurare pentru localitățile orașului Sărmașu;
    – Înființare canalizare menajeră cu stație de epurare în localitățile Sărmășelu, Sărmășel Gară, Balda, orașul Sărmașu, județul Mureș;
    – Reabilitare bază sportivă, localitatea Sărmașu;
    – Modernizarea Drumului Comunal DC.104 Balda -Vișinelu, jud. Mureș;
    – Modernizarea Drumului Comunal DC.103 Sărmașu-Moruț-Tușinu, jud. Mureș;
    – Modernizare, reabilitare cinematograf Sărmașu și transformare în Centru Cultural;
    – Reabilitare termică blocuri multietajate Sărmașu;
    – Construire grădiniță în localitatea Sărmașu;
    – Construire Scoală nouă oraș Sărmașu clasele V – VIII;
    – Modernizare asfaltare  străzi în orașul Sărmașu și Localitățile componente, jud. Mureș – Localitatea Balda;
    – Modernizare asfaltare străzi în orașul Sărmașu și Localitățile componente, jud. Mureș – Localitatea Sărmășel Gară;
     – Modernizare asfaltare străzi în orașul Sărmașu și Localitățile componente, jud. Mureș – Localitatea Sărmășelu;
    – Modernizare asfaltare străzi în orașul Sărmașu și Localitățile componente, jud. Mureș – Localitatea Sărmașu;
     – Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă agricolă din Sărmașu, jud. Mureș.
    Descriere bunuri investite:
    A. Partea publica – Administratiile locale – bunuri naturale aflate in patrimoniu – date tehnice –terenuri: suprafata: 7612,61 ha,  intravilan:1197,81 ha extravilan: 6414,8 ha
    B. Nevoi partea privata – Investitori – bunuri necesare – valoare estimata investitie; altele; avantajele zonei privint bunul rezultat al investitiei – SCOP si OBIECTIV
    Amenajare zonă „focuri veșnice” și sonda nr. 2 Sărmășel ca puncte de atracție turistică.
    Focurile veșnice : captare gaze de pe suprafața de ardere și dirijare sub formă de flacără supraînălțată și amenajare cu utilități turistice (pensiune).
    Sonda nr.2: punere în valoare (execuție) a proiectului de transformare în „sondă monument al gazului metan din România” în parteneriat cu SN Romgaz.
    Pentru ambele investiții asigurăm : utilități, accesul și terenul.
    Exista studiu de prefezabilitate: nu

  •  
  •