Primaria Orasului Stefanesti

Categorie
Judetul Arges
  • Judet: Arges
    Localitate: Stefanesti
    Adresa: Cod postal 117715
    Telefon: 0248.266.752, 0248.266.849
    Fax: 0248.266.752
    E-mail:  primarie@stefanesti.cjarges.ro; primar@stefanesti.cjarges.ro
    Website:
    Primar:  Bărbuceanu Mihail Dorin

    Pozitionare:

    Orasul Stefanesti se invecineaza la S-V cu municipiul Pitesti, spre N – V si N cu comuna Maracineni si orasul Mioveni, spre E cu comuna Calinesti, spre S cu comunele Oarja si Bradu.
    Orasul este situat in partea central – sudica a judetului Arges, la
    sud-est de municipiul Pitesti, la intersectia paralelei de 44 53’ latitudine nordica cu meridianul de 24 56’ longitudine estica. La 18 km spre nord trece paralela de 45 si nu departe de limita estica a orasului trece meridianul de 25 longitudine estica, aceste doua coordonate geografice aratandu-ne amplasarea orasului in partea central – sudica a tarii.

    Populatia:

    Total locuitori: 13000
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 60 km2

  • Bărbuceanu Mihail Dorin

    Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:  primar@stefanesti.cjarges.ro dorin.barbuceanu@stefanesti.cjarges.ro
    Website:
    Realizari

  • Orasul Stefanesti din judetul Arges a luat fiinta ca urmare a declararii ca oras a comunei Stefanesti, judetul Arges prin Legea nr. 83 din 05.04.2004.

    Conform acestei legi, satele ce apartin orasului Stefanesti sunt urmatoarele: Stefanesti, Enculesti, Golesti, Izvorani, Stefanestii-Noi, Valea Mare Podgoria, Viisoara, Zavoi.

     

    Cele mai vechi asezari din perimetrul orasului, respectiv Golesti si Stefanesti, sunt consemnate intr-un act emis la data de 5 august 1452, prin care voievodul Vladislav al II – lea intareste mai multe proprietati din zona unor boieri. A treia asezare, in ordinea aparitiei in documente, este Izvorani, din care, in anul 1493, domnitorul Vlad Calugarul doneaza o vie Manastirii Glavavioc, situata in sudul actualului judet Arges. Denumirea de Valea Mare apare pentru prima data intr-un document emis de domnitorul Patrascu cel Bun, tatal lui Mihai Viteazul, cand delimitand proprietatile unor boieri de cele ale unor manastiri, aminteste de apa Valea Mare ca hotar intre aceste proprietati Intalnim de asemenea, in documente, ca posesori de terenuri, pe teritoriul actualului oras Stefanesti, pe Mihai Viteazul,

    Fratii Buzesti, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu, familia Golestilor, familia Bratienilor. De la domnitorul Matei Basarab ne-a ramas crucea din piatra de Albesti, prin care domnitorul reglementa obligatiile de vinariciu, spre a evita abuzurile functionarilor ce strangeau aceste dari de la producatori, cruce ce se afla in fata Caminului Cultural Stefanesti. In zona Valea Mare se mai pastreaza ruinele conacului lui Constantin Brancoveanu; casa (acum, Muzeu memorial) in care a trait cel mai mare romancier al neamului romanesc Liviu Rebreanu, precum si vila fostei mari actrite Lucia Sturza Bulandra.
    Tot pe teritoriul orasului Stefanesti intilnim si conacul familiei Golestilor (actualmente, Muzeul Golesti), precum si fostul conac ,,Florica’’ al familiei ce a dat tarii doi dintre fauritorii Romaniei moderne, respectiv pe I.C. Bratianu si fiul sau Ionel I.C. Bratianu – personalitati de care se leaga evenimente de seama ale istoriei tarii noastre, precum Revolutia de le 1848, Unirea Principatelor din 1859, Razboiul de Independenta din perioada 1877-1878 si Faurirea Statului National Unitar Roman in urma primului razboi mondial din perioada 1916-1918.
    Pe teritoriul actualului oras Stefanesti s-au ridicat, in ultimul timp, din ce in ce mai multe obiective industriale. Astfel, in anul 1968 a fost construita Fabrica de Motoare Electrice (actualmente S.C.’’ANA MEP’’ S.R.L.); in anul 1975 a fost construit combinatul de vinificatie al S.C.P.V.V. Stefanesti (in prezent, S.P.P.V.V. Stefanesti); in anul 1982 s-a construit un depozit cu capacitatea de 7.000 t legume si fructe; in anul 1980 s-a construit Barajul de acumulare din zona Golesti. In prezent, pe raza orasului, isi desfasoara activitatea un numar de 574 agenti economici. Trebuie mentionat ca o noua autostrada va strabate si teritoriul orasului Stefanesti, pe o lungime de 7 km.

  •  Orasul Stefanesti se invecineaza la S-V cu municipiul Pitesti, spre N – V si N cu comuna Maracineni si orasul Mioveni, spre E cu comuna Calinesti, spre S cu comunele Oarja si Bradu. Orasul este situat in partea central – sudica a judetului Arges, la sud-est de municipiul Pitesti, la intersectia paralelei de 44 53’ latitudine nordica cu meridianul de 24 56’ longitudine estica. La 18 km spre nord trece paralela de 45 si nu departe de limita estica a orasului trece meridianul de 25 longitudine estica, aceste doua coordonate geografice aratandu-ne amplasarea orasului in partea central – sudica a tarii.
  • Ca forme de invatamant in orasul Stefanesti regasim un numar de 7 gradinite, 3 scoli cu clasele I-IV si 4 scoli cu clasele I-VIII.

    Pe langa acestea mai avem o scoala profesionala auto, o scoala de arte si meserii si o scoala speciala.

  •  
  •  
  • Principalele atractii turistice ale zonei sunt reprezentate de :

    Muzeul Golești

    Centrul Cultural Brătianu

    Casa Memorială L.Rebreanu

    Ruinele Brâncovenești

  •  
  • Ion I. C. Brătianu, cunoscut și ca Ion (Ionel) I. C. Brătianu a fost un inginer, om politic român, președinte al Partidului Național Liberal, membru de onoare al Academiei Române din 1923.

    Ion I. C. Brătianu s-a născut la 20 august 1864 la moșia Florica, în județul Argeș. A fost cel mai mare fiu al liderului liberal Ion C. Brătianu și fratele mai mare al lui Vintilă și Dinu Brătianu. În 1907 se căsătorește cu Eliza, fosta soție a conservatorului Alexandru Marghiloman.
    Pe 24 noiembrie 1927 Ionel Brătianu încetează din viață în urma unei laringite infecțioase. În urma unei întrevederi cu diplomatul Nicolae Titulescu, Ionel Brătianu se îmbolnăvește de gripă. Când boala s-a agravat treptat, medicul i-a recomandat un anume tratament (care s-ar fi dovedit a fi eronat), după care gripa dispare doar pentru o perioadă de timp. Astfel la numai 63 de ani, „mâna de fier” care conducea statul român moare in condiții extrem de suspecte, asemeni regelui Ferdinand, cu câteva luni înainte. Astfel, conducătorul oficial și cel din umbră ai statului decedează.
    După ce își susține bacalaureatul la Colegiul Sf. Sava din București (1882) efectuează, ca voluntar, un stagiu militar de șase luni, obținând gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 2 Artilerie. În paralel frecventează cursurile Școlii de Poduri și Șosele.
    In vara anului 1883 pleacă la Paris pentru completarea studiilor:
    cursant al clasei de matematici speciale A, la Școala preparatorie Saint-Barbe (1883-1884)
    auditor extern al cursurilor Școlii Politehnice (1884-1886)
    student la Școala de Poduri și Șosele (1886-1889)
    Obține, în 1889, diploma de inginer. Încearcă în zadar, de două ori, să obțină licența la Sorbona.
    Revenit în țară în 1889, este concentrat la cazarma „Malmaison”, unde este înaintat la gradul de locotenent. În octombrie 1889 se angajează ca inginer specialist în construcția de căi ferate la C.F.R., în subordinea lui Anghel Saligny.
    Pe 7 iunie 1923 este ales membru de onoare al Academiei Române.
    Devine membru al Partidului Național Liberal încă din 1895. În același an candidează la Colegiul I, fiind ales deputat de Gorj. Susține acceptarea în partid (februarie 1889) a foștilor lideri ai Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (C. Stere, V.G. Morțun, dr. I.G. Radovici, I. Nădejde) creat în anul 1893.
    La Congresul P.N.L. din ianuarie 1909, I.I.C. (Ionel) Brătianu este ales președinte al partidului, funcție politică pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale.
    La 2 octombrie 1913, Comitetul Executiv al P.N.L. acceptă propunerea înaintată de Brătianu privind reforma agrară (exproprierea parțială a marii proprietăți) și electorală (colegiu electoral unic). Aceste propuneri ale liderului liberal sunt susținute și de o importantă parte a oamenilor de stat ai vremii: Regele Carol I, conservatorii democrați (care susțin însă niște modificări – două colegii electorale și expropiere prin cumpărare) și chiar conservatorii „bătrâni” (expropiere in extremis și în plan electoral acceptă doar o lărgire a bazei colegiilor existente).
    A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.
    Publica mai multe lucrari cele mai cunoscute fiind:
    Notre commerce de cereales, 1899
    Chestia tramvaielor comunale, 1911
    Manifest-program, 2 volume, 1911
    România și Peninsula Balcanică, 1913
    Situația înternațională a României. Expunere făcută la Adunarea Deputaților (16-17 decembrie 1919), 1919
    Din amintirile altora și ale mele, 1922
    Activitatea corpurilor legiuitoare și a Guvernului de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1916, 1926
    Post mortem au mai fost publicate alte doua lucrari :
    Discursurile lui Ion I.C. Brătianu, 4 volume, 1933
    Cuvintele unui mare român 1914 – 1927

  •  
  • Construirea de locuinte sociale
    Domeniu: Altele
    Descriere: Construirea de locuinte sociale;dezvoltarea retelei de canalizare la nivelul intregului oras;dezvoltarea turismului

     

  •  
  •