Primaria Orasului Targu Lapus

Categorie
Judetul Maramures
  • Judet: Maramures
    Localitate: Targu Lapus
    Adresa:  str.Țibleșului, nr. 2 cod postal:435600
    Telefon:  0262-384465
    Fax:  0262-385403
    E-mail:
    Website:  http://www.primaria.lapus.ro/
    Primar:  Leșe Mitru

    Pozitionare:

    Populatia:

    Total locuitori: 12900
    Nationalitate:
    Religie:

    Suprafata: 0 km2

  • Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    • Realizarea unui parc fotovoltaic;amplasarea de centrale pe biomasa in cadrul mai multor unitati din cadrul UAT;Realizarea unei statii de transfer

    Domeniu: Altele

    Descriere:

    Resurse naturale:

    a). Cursuri de apa. Depresiunea   este drenata  de raul Lapus,  care este cel mai lung rau al judetului Maramures   –  114 km,  colectandu-si   apele  din  Muntii  vulcanici  Ignis-Gutin- Tibles,  precum  si din culmea  Breaza  si din  Preluca.  Lapusul  izvoraste  de sub  vf.  Varatic,  la cca 1200m,  si se varsa  in Somes,  la  148m, dupa  ce strabate  114km.  Suprafata  bazinului  este de  1820 km2  si are un caracter asimetric, fiind  dezvoltat  pe  dreapta. In  depresiune   raul   Lapus   primeste   pe  stanga   urmatorii   afluenti:   Rohia,   Iedera,   Suciu,   Rohia. afluentii  de pe dreapta,  Libotinul   si Dobricul,  au debite  considerabile   avand  o puternica  alimentare subterana  din Piemontul  Satrei,

    Hidrologic,  precipitatiile   au rolul  principal  in formarea  raului  Lapus,  ele avand  valori ce oscileaza intre 950 mm – 1.380 mm.

    Scurgerea  medie  este  in jur  de  5OOmm in  tirnp  ce  debitul  mediu   la  Razoare   este  de  l0 m2/sec. Cantitatea  cea mai mare de apa scursa este primavara  40-42%,  urmeaza  sezonul  de iarna 26-30%. Apele  subterane  din  regiunea   studiata  sunt  ape  de adancime   si freatice.  Apele  de  adancime   sunt cantonate  in rocile  sedimentare   permeabile.   Intre acestea  se gasesc  ~i ape carbogazoase   (minerale). In terasele  Lapusului   se gasesc,  desigur,  ape freatice  cantonate  in rocile  grosiere  la buza  acestora. Aceste  ape au niveluri  hidrostatice   destul  de ridicate  uneori  ajungand  la numai  1,5m  de suprafata, prezentand  un usor caracter  ascensional.

    Zacamintele naturale

    b1)Resursele subsolului

    Solurile   din   Tara   Lapusului    prezinta o  etajare   pe   verticala    si   apartin,    in   principal,    clasei argiluvisoluri  si cambisulurilor.

    Clasa  argiluvisolurilor   cuprinde  tipurile  de soluri brune  argiloaluviale,   brune  luvice  si luvisoluri  se intalneste   pe  versanti   si  interfluvii,   au  grosimi   de  1,20-2  m,  culoare   variind   de  la  cenusiu   la suprafata  la  rosu-galbui   in  adancime,   fertilitatea   este  redusa  pentru  plantele   agricole   si  ridicata pentru                 padurile                  de                 foioase                  Sl                        pomii                  fructiferi. Substratul  parental  il constituie  mamele,  gresiile  si deluv1ile.

    Clasa  cambisoluri  cu tipurile  brune  acide  si brune  eumezobazice   se intalnesc  in zona  colinara,  mai inalta care bomeaza  depresiunea   (Masivul  Preluca,  Dealul  Pietris,  Culmea  Breaza)  are 0 grosime  de

    1-1,6  m,  culoarea   este  brun-negrecioasa    la  suprafata,   pana  la  brun  galbui-galbuie    in  adancime,

    fertilitatea   este  redusa  pentru   culturile   agricole,   mijlocie   pentru  pajisti   si  buna  pentru  pasuni   si padurile  de foioase.

    In luncile raurilor  si pe terasele  acestora  sunt bine dezvoltate  solurile  aluviale,  care in unele sectoare in care stratul acvifer  este la mica  adancime,  prezinta  un orizont  gleic specific  solurilor  hidromorfe. Au 0 fertilitate  redicata  fiind cele mai bune pentru  agricultura,  fiind soluri dezvoltate  pe terase.

    Pe terenurile  afectate  de inmlastinire,   se dezvolta  soluri hidromorfe,   in special pe lunca raului Lapus

    (Targu Lapus, Rogoz).  Aici  s-au efectuat  lucrari de desecare  si au fost integrate  circuitului  agricol. Principalele   tipuri   de  soluri   din  judetul   Maramures   sunt  legate  de  cele  doua  forme  de  unitati geografice,  muntele  si depresiunea.

    Agregate  naturale  (pietris si nisip)

    Se gasesc pe cursul raului  Lapus  intre localitatile  Rogoz  si Razoare,  unde  exista  si functioneaza  mai multe balastiere,  agregatele  naturale  s-au depus cu ocazia viiturilor  si sunt utilizate  in domeniul constructiilor  atat in stare bruta,  cat si dupa 0 prelucrare  primara.

    Balastierele,  din punct  de vedere  morfologic,  sunt reprezentate  de plaje de nisip  si pietrisuri,  pe ambele mal uri ale raului  Lapus,  cu slabe denivelari  in general  fara coperta  de sol vegetal.

    Ape minerale

    Pe raza orasului  Targu  lapus  s-au identificat  un numar  15 surse de ape minerale,  dintre care trei numai debiteaza.

    Apele minerale  pot fi incluse  in categoria  apelor minerale  naturale  si a apelor medicinale. Principalele  surse hidrominerale   sunt:

    – Valea Mare – Cufoaia  – apa oligominerala,   sulfuroasa;

    – Valea Dragoiasa  – Borcut  – apa alcalino-teroasa,   carbogazoasa,  hipotona;

    – Borcutel  – apa oliominerala   carbogazoasa;

    – Baile Stoiceni  – apa alcalina,  carbogazoasa,   iztona;

    – Baile Stoiceni – apa sulfatata,  sulfuroasa,  hipotona;

    – Damacuseni  – apa oligominerala,   sulfoaroasa;

    – Rogoz  – apa oligominerala,   carbogazoasa;

    – Rogoz – apa oligominerala,   carbogazoasa,   feruginoasa;

    – Borcut – apa carbogazoasa,   bicarbonatata,   calcica,  sulfuroasa,  ferugnoasa.

    Vegetatie.  Vegetatia   lemnoasa   este  reprezentata   de paduri  de fag  care  acopera  suprafete  mari  din regiunea  deluroasa   la  care  se adauga  palcuri  de paduri  de  stejar,  paltin,  carpen,  plop,  mesteacan, frasin  si  gorun.  La  liziera  padurii   se  gasesc  un  numar  mare  de  specii  de  arbusti:   maces,  alun, porumbar,  catina,  comi  etc.  De-a  lungul  vailor  se intalneste  arinul,  rachita  rosie  si socul.  Plantele ierboase  apar  mai  mult  sub  forma  de  pajisti  in  care  intra:  rogozul,   trifoiul  alb,  coada  soricelulu, coada  calului,  firuta,  paius  etc.  Muntii  din jur  sunt  bogati  in conifere:  molid,  brad,  pin,  si arbusti ocrotiti:  liliac  de munte,  smardar,  afin  si ienupar,  Ca 0 raritate  intre  localitatea   Peteritea  si Virna exista laleaua pestrita  considerata  un unicat  la nivel national.

    Fondulhidrologic   al  Vaii  Lapusului   este  bogat  in exemplare  de: scobar,  stiuca,  clean si mreana.

    Reptilele    cele    mai    des    intalnite     sunt:    sarpele    de    casa,    vipera,    salamandra     si   soparla,

    Hidrografie.   Depresiunea    este  drenata   de  raul  Lapus,   care  este  cel  mai  lung  rau  al  judetului

    Maramures   –  114 km,  colectandu-si   apele  din  Muntii  vulcanici  Ignis-Gutin- Tibles,  precum  si din culmea  Breaza  si din  Preluca.  Lapusul  izvosaste  de sub  vf.  Varatic,  la cca  1200m,  si se varsa  in Somes,  la  148m, dupa  ce strabate   114km.  Suprafata  bazinului  este de  1820 km2  si are un caracter asimetric,  fiind dezvoltat  pe dreapta.In  depresiune  raul Lapus  primeste  pe stanga  urmatorii  afluenti: Rohia,  Iedera,  Suciu,  Rohia.  afluentii  de pe dreapta,  Libotinul  si Dobricul,  au debite  considerabile avand o puternica alimentare subterana din Piemontul Satrei.

     

    Scurta  descriere  a activitatii  economice  a zonei:

    Pe teritoriul localitatii Targu Lapus se gasesc principalele situri economice ale orasului, inspre care se indreapta cea mai mare parte a fortei de munca din oras si din zona polarizata. Aceasta localizare centralizata se datoreaza in principal dezvoltarii mai intense a infrastructurii tehnico-edilitare si de acces si a concentrarii majoritatii fortei de munca in acest areal urban. Este interesant de urmarit fluxul persoanelor ocupate in cadrul acestor agenti economici din orasul Targu Lapus si din zona pe care acesta 0 polarizeaza,’ conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean.

    La nivelul orasului se remarca prezenta unor importante resurse de materii prime diverse, in

    speta  lemn,  substante  nemetalife  si  roci  utile,  agregate  naturale  (pietris  si  nisip),  Calcare sedimentare, Calcare si dolomite cristaline, Pergmatitele, Bentonita) si ape minerale.

    La nivelul orasului ponderea populatiei ocupate in industria extractiva s-a diminuat, de la

    38,5% in 1978 la 23,3% in prezent, ca urmare a inchiderii minei de extragere a minereului de fier de la Razoare (2005-2006) si disponbilizarii fortei de munca anagajata in acest tip industrial exctractiv.

    Industria prelucratoare,  in special, prelucrarea lemnului, reprezinta ramura economica in

    care este ocupata ponderea cea mai mare a populatiei actuale. In acest sector inregistrandu-se in anul 2007 si eel mai mare profit, precum si cea mai ridicata cifra de afaceri. Astfel orasul prezinta in continuare un caracter industrial, dar nu unul bazat pe industrie extractiva ci unul bazat pe industrie prelucratoare.

    Scurta  descriere  a nevoilor  de investitii:

    Reabilitare infrastructura ;

    Reabilitare si extindere retea de apa canalizare; Promovarea zonei prin includerea in circuitul turistic

    Dezvoltarea agriculturii ,identificarea modalitatilor de preluare si valorificare  a produselor agricole

    Identificarea de parteneri in vederea  colaborarii in domeniul invatamantului, sanatate si social

    1.   Descriere  bunuri  investite:

    a). parte publica:

    Reabilitare infrastructura, stradala, din raza UAT;

    Reabilitare infrastructura scolara, sociala si sanatate din raza UAT;

    Reabilitare retea de iluminat public, Reabilitare retea de alimentare cu apa

    b). nevoi partea  privata:

    Realizarea unui parc fotovoltaic in orasul Targu Lapus         I

    Amplasarea de centrale pe biomasa la urmatoarele unitati din cadrul UAT:

    Realizarea unei statii de transfer;

    1. Exista studiu  de prefezabilitate:    Nu

  •  
  •