Primaria Orasului Ungheni

Categorie
Judetul Mures
  • Judet: Mures
    Localitate: Ungheni
    Adresa:  str. Principală nr. 357 Cod Poștal: 547605 Județul Mureș România
    Telefon:  0265-328.112
    Fax:  0265-328.212
    E-mail:  registratura@primariaungheni.ro
    Website:  www.primariaungheni.ro
    Primar:  Victor Prodan

    Pozitionare:

    Comuna Ungheni este situată în centrul județului Mureș, cu o suprafață administrativă de 6369 ha, având ca vecini următoarele comune:

    – la nord: Pănet,
    – la sud: Suplac și Mica,
    – la est: Cristești și Gh. Doja,
    – la vest: Sînpaul.

    Teritoriul administrativ al comunei Ungheni prezintă condiții favorabile de locuire, condiții ce ce au permis populației să se stabilească definitiv aici și să construiască locuințșe durabile.

    În timp, s-au format comunități care au generat următoarele localități: Ungheni, Vidrasău, Recea, Cerghid, Cerghizel, Morești și Șăușa. Acestea sunt amplasate geografic în aval de municipiul Tg.Mureș, pe ambele maluri ale râului Mureș și a drumului național DN15(E60), dar și a căii ferate ce asigură legături rapide cu rețeaua majoră a țării, în toate direcțiile.

    Populatia:

    Total locuitori: 6923
    Nationalitate:  rromi – 714 (10,31%), maghiari – 585 (8,45%), români – 5.624 (81,24%)
    Religie:  ortodocși – 5.776 (83,43%), greco-catoli – 76 (1,10%), romano-catolici – 224 (3,24%), reformați – 562 (8,12%), adventiști – 125 (1,80%), penticostali – 83 (1,20%), martori lu Iehova – 13 (0,19%), unitarieni – 12 (0,17%), altă reli

    Suprafata: 63 km2

  • Data nasterii:
    Studii/Profesie:
    Stare civila:
    Copii:
    Nepoti:
    Functia si
    nume partid:
    Independent: Nu
    Mandat primar
    din anul:
    Date contact
    Telefon:
    E-mail:
    Website:
    Realizari

  •  Această vale mănoasă a Mureșului a fost locuită din cele mai vechi timpuri, fiind un puternic punct de atracție datorită condițiilor prielnice de viață pe care le oferea. Aceasta o dovedesc numeroasele urme ale culturii materiale descoperite, în special, în localitățile imediat apropiate orașului Ungheni.
    Astfel, cu totul întâmplător, pe teritoriul unde astăzi se găsește gara din Ungheni, s-a descoperit un vas de ceramică datând de la sfârșitul mileniului al II-lea î.H., din epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău și Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.
    În documente, orașul Ungheni este atestat pentru prima dată în anul 1264, sub numele de Ingheni (Naradtew), cu ocazia daniei unei moșii făcută de Ștefan, ducele de Transilvania, lui Megyes și Fysch. Denumirea de Ingheni derivă de la unghiul format prin vărsarea Nirajului în Mureș, în cadrul căruia este așezat orașul.
    Conscripția fiscală din anul 1722 face o amplă descriere economică și demografică a localității Ungheni, evidențiind numărul familiilor pe categorii sociale, terenurile agricole pe categorii de folosință, numărul animalelor pe diferite specii și apartenența acestora.
  •  Comuna Ungheni este situată în centrul județului Mureș, cu o suprafață administrativă de 6369 ha, având ca vecini următoarele comune: – la nord: Pănet, – la sud: Suplac și Mica, – la est: Cristești și Gh. Doja, – la vest: Sînpaul. Teritoriul administrativ al comunei Ungheni prezintă condiții favorabile de locuire, condiții ce ce au permis populației să se stabilească definitiv aici și să construiască locuințșe durabile. În timp, s-au format comunități care au generat următoarele localități: Ungheni, Vidrasău, Recea, Cerghid, Cerghizel, Morești și Șăușa. Acestea sunt amplasate geografic în aval de municipiul Tg.Mureș, pe ambele maluri ale râului Mureș și a drumului național DN15(E60), dar și a căii ferate ce asigură legături rapide cu rețeaua majoră a țării, în toate direcțiile.
  •  
  •  
  •  
  •  
  • Înzestrat cu un bogat potențial turistic, definit de marea varietate a elementelor cadrului natural, județul Mureș se înscrie între zonele de mare atractivitate pe plan intern și internațional, iar orașul Ungheni are toate premizele unei dezvoltări prospere în domeniul turismului, prin crearea identității turistice, reabilitarea obiectivelor turistice din localitate, exploatarea resurselor naturale existente (obiective de patrimoniu local) și abordarea unei strategii de marketing complexe.

    În orașul Ungheni există mai multe obiective turistice de tip istoric:
    – Situl arheologic de la Morești, sat Morești;
    – Necropolă din epoca medievală din secolul XII, sat Morești;
    – Așezare din epoca romană din secolul II-III, sat Morești;
    – Situl arheologic „Podei sau Cetățuia”, sat Morești;
    – Așezare fortificată „Podei sau Cetățuia” din secolul XI-XII, sat Morești;
    – Așezare fortificată „Podei sau Cetățuia” din secolul V-VI, sat Morești;
    – Așezare din epoca migrațiilor, sat Morești;
    – Așezare rurală din secolul III, sat Morești;
    – Necropolă din epocă romană din secolul II-III, sat Morești;
    – Așezări din epoca bronzului, bronzului târziu, neoliticului și eneoliticului, sat Morești;
    – Așezare din secolul VI din epoca postromană, sat Vidrasău;
    – Biserica din lemn „Sf. Arhanghel”, anul 1726, sat Cerghizel.

    Aceste obiective turistice reprezintă o reală atractivitate turistică pentru orașul Ungheni, iar obiectivele ar trebui păstrate într-o stare cât mai bună și deschise pentru potențialii turiști autohtoni și din străinătate.
    În orașul Ungheni există 8 biserici: 3 biserici ortodoxe, 2 biserici reformate, o mănăstire, o biserică catolică și o biserică greco-catolică.
    Una din cele mai importante biserici este biserica Sfanta Treime, care are o lungime de 25 de metri pe 8 metri lățime și o înălțime până la vârful Sfintei Cruci de 20 de metri. La începuturile sale, această parohie era un protopopiat și făcea parte din districtul Mureșului, comitatul Mureș-Turda. Prima atestare documentară a existenței sale s-a înregistrat în anul 1322, când satul Ungheni apare în listele dijmelor din Regatul Austro-Ungar. În 1750, se înregistrează o altă mențiune despre existența în acestă localitate a unei parohii prin biserica din lemn a unui preot și a unui cator, fără a fi precizate numele lor. În următorii ani sunt menționați mai mulți preoți la această parohie, cum ar fi preotul Irimie, preotul Popa Simion. Biserica cu numele de astăzi s-a construit în anul 1858. La 10 ani după arderea bisericii vechi din lemn, a fost ridicată o biserică din cărămidă cu hramul Sfânta Treime. În toamna anului 2008, după terminarea iconostasului și a picturilor interioare la data de 7 septembrie, Arhiepiscolul Major al Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolică a consacrat și sfințit noua biserică Greco-Catolică. În prezent, comunitatea Greco-Catolică din Ungheni este pastorită de preotul paroh Lucian Dudaș, având ca și coratori pe Victor Poptamaș, Dumitru Pop, Ioan Batoș și Octavian Tămășoiu.

    Începutul creștinismului în localitatea Ungheni datează din anul 1332, când a fost pentru prima dată menționată documentar existența unui preot creștin ortodox. T. Popa, în monografia orașului Târgu Mureș, apărută în anul 1832, consemnează faptul că la 12 decembrie 1784 este reținut și anchetat protopopul de Nirăștău (Ungheni), preotul Popa, ca bănuit a face propagandă pentru răscoala Horea, Cloșa și Crișan. În timpul mișcărilor de la 1848, biserica parohială din lemn este incendiată, iar comunitatea locală a zidit o nouă biserică din cărămidă. Până la desființarea Bisericii Greco-Catolice de către comuniști, în Ungheni datează, în paralel, două comunități, una ortodoxă și alta greco-catolică. În anul 1948 comunitatea ortodoxă era mult mai mică decât cea greco-catolică și număra 25 de familii, ce se adunau la slujbă în școala localității. Odată cu desființarea cultului greco-catolic, credincioșiii acestui cult s-au alipit treptat de comunitatea ortodoxă existentă, formând o singură comunitate. În aceste condiții credincioșii care au aparținut cultului greco-catolic au dus cu ei și averea pe care o dețineau și pe care au folosit-o în continuare. În urma politicii de colonizare dusă de regimul comunist în anii ´80, numărul credincioșilor crește, iar prin anul 1990 se pune problema ridicării unei noi biserici în locul celei vechi. În 2009, comunitatea ortodoxă se împarte în două parohii: Parohia I cu 989 de credincioși și Parohia II cu 1.150 credincioși.
    recea  site

    Un adevărat obiectiv turistic local este Mănăstirea Recea, mănăstire înființată în anul 1992, cu hramul „Sfinții Ierarhi Martiri Ilie Iorest și Sava”. Arhitectura ansamblului monahal de la Recea are un caracter rustic românesc, preluând canoanele arhitecturale ale mănăstirilor din zona subcarpatică a Munteniei și ale celor din centrul și nordul Moldovei, cu influențe bizantine și brâncovenești. Centrul de greutate al complexului monahal este biserica, a cărei volumetrie se ridică din planul în formă de cruce, cu împărțirea caracteristică bisericilor bizantine: nava centrală cu pridvor, pronaosul, naosul și altarul. În partea dreapta a biseriii s-a amplasat corpul hilii, care are o construcție în formă de „L”, edifiat pe două nivele, având la parte trapeza, bucătăria și anexa, iar la etaj stăreția și chiliile propriu-zise. În partea stângă a bisericii se află zona de intrare în incinta complexului monahal, alcătuită dintr-un portal impozant cu foișor, care întregește în mod fericit ansamblul mănăstiresc. În vecinătate, pe o suprafață de zece hectare, s-a ridicat arhondaricul (casa închinătorilor) și s-a organizat gospodăria anexă proprie, de creștere a animalelor și păsărilor și de cultivare a legumelor și florilor. Mănăstirea Recea, mănăstire de maici, este de o mare însemnătate pentru localnici, dar și pentru cei ce vizitează zona. La mănăstire există și un centru de primire și cazare ce poate oferi adăpost pentru circa 100 persoane. În zona aeroportului din localitate se află un punct de lucru, unde mănăstirea are un așezământ destinat tinerilor cu probleme, dar care are și preocupări umanitare și de binefacere.

    În orașul Ungheni există, de asemenea, două case memoriale: casa memorială Ioan Iacob și casa memorială Botoș Ioan Haioș.
    În orașul Ungheni autoritățile locale susțin și promoveză diverse activități artistice. Astfel, în ultimii ani s-a construit în localitate un bazin de înot de interes local. De asemenea, autoritățile locale susțin Ansamblul Folcloric „Hora” din oraș și Grupul de copii ce activează în Cadrul Casei de Cultură.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •